Inainte, mai 1969 (Anul 26, nr. 7516-7541)

1969-05-01 / nr. 7516

% $ I TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂȚII­­I INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! | ARMINDENI In ziua acelui inedit și prim Intîi Mai liber, printre exploziile fără număr ale bucuriei a izbucnit și un cîn­­tec de fată din Vulpeni, sat al Olteniei. Fonograful ni s-a păstrat: „Foaie verde mărgărint / Intîi Mai, bine-ai venit!.. „Cîntecul se continua cu mlădieri de viers și de vers, pentru ca, într-un timp, să mărturisească simplu, omenesc de simplu : „Te-am așteptat cu mult dor / Cu toți cucii călători“. Ne explicăm, cel mai bine astăzi, tîlcul acestei comparații. Cucul —pasăre tristă și oropsită, aștepta și el primă­vara adevărată, să-și spună numele și păsul căutării sale infinite după o dragoste de frate. Să observăm că dintre toate viersurile de primăvară, omul țării noastre se înfioară cel mai mult în fața cîntecului cucului, socotit vestitorul cel mai de crezut al primăverii. Intr-alt cîntec de primăvară, mai nou, cucul întors din călătoria sa anuală privește uimit de pe culmița dealului doljan, ne mai cunoscind locurile preschimbate în rod și lumină, prin vrednicia oamenilor uniți frățește și fericiți sub soarele de mai. ...în acest prag de Armindeni — al 25-lea Mai liber — pe estradele de sărbătoare răsună și aceste simbolice cîn­­tece din popor ce par a evoca drumul acestui sfert de veac. Este drumul unei continue sărbători în marș, al unui iu­reș nestăvilit — al reconstrucției și al construcției de furnale, lanuri, cărți, oameni și visuri. Este drumul larg, încunu­nat de glorii, pe care România socialistă l-a străbătut, sub steaguri și țeluri zămislite de partidul său brav și înțelept, demn, neînfricat și drept. Este un drum al păcii și al efortului făuririi unor tot mai trainice temelii între popoare, solidarității internaționaliste înscrisă ca deviză strălucită în calendarul și pe steagul păcii și prieteniei Intîiului de Mai tradițional. La cel de-al 25-lea 1 Mai de libertate și efort constructiv îi ieșim sărbătorii înainte cu flamuri, cu alegorice dovezi de hărnicie, cu gînduri fericite și cu cîntece. Și cu cîntecele despre cucul călător, despre hulubul știursubatic sub ploi de soare, despre privighetoarea cu glas vrăjit și, poate cel mai mult, despre ciocîrlia cu zbor înalt, semeț — tot o nă­zuință și tot o aspirație. ______Foaie verde mărgărint / Intîi Mai, bine-ai venit!...______________________________________________________________ BILANȚ IN ÎNTRECERE Q Constructorii de termocen­trale raportează Muncitorii și cadrele teh­­nico-inginerești de pe șan­tierele I.S.C.I.—C.E.T. Cra­iova au reușit să-și depășeas­că sarcinile de plan în pe­rioada consemnată de la în­ceputul celui de-al patrulea an al cincinalului. Cele mai bune rezultate le-au obținut constructorii de termocentra­le de la Craiova și Rovinari. Astfel, prin organizarea templară a muncii, construc­­­­torii craioveni și-au depășit prevederile planului de pro­ducție cu 47,18 la sută, iar cei de la Rovinari cu 14,29 la sută. MARIN OPREA, coresp. £ Dovezi ale hărniciei petroliștilor Continuînd seria succese­lor în creșterea producției de hidrocarburi, petroliștii Schelei de extracție Craiova au întîmpinat ziua de 1 Mai cu noi și importante realizări în întrecerea socialistă. Sar­cinile de plan atît la produc­ția globală cit și la producția marfă au fost depășite cu 3,01 la sută și respectiv 2,82 la sută, ca urmare a­ creșterii productivității muncii plani­ficate în proporție d­e­­ 103,17 la sută. Planul la producția de țiței a fost îndeplinit, de asemenea, în proporție de 103,69 la sută, iar la gazolină — 102,02 la sută. TRAIAN ROȘIANU, coresp­­ u­nute în dina­mica exportului O scrisoare purtînd semnă­tura controlorului tehnic de calitate Vicu Bleoancă de la Uzina „7 Noiembrie“ Craio­va, evidențiază între faptul că, în urmă cu altele trei ani, uzina construia primele mașini destinate exportului — primul lot de remorci bas­culante R.B.L.-4-Fp. De a­­tunci, numărul produselor destinate exportului a cres­cut continuu, a­jungînd ca în acest an uzina să exporte în R.D Vietnam un lot de 150 remorci cisterne și un lot masiv de mașini de împrăș­tiat centrifugal — M.I.C. 2 care urmează să plece Iran la sfîrșitul acestui tri­în­mestru, precum și 50 de se­mănători S.U.­29. @ Angajamente depășite la 1*1.S* „Independența“ In acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, colectivul nostru s-a angajat ca in cinstea zilei de 1 Mai să realizeze suplimen­tar o producție globală in valoare de 233 000 lei și o eco­nomie la prețul de cost de 12.000 lei. Printr-o seamă de măsuri privind uniformiza­rea turațiilor la mașinile de răsucit, mecanizarea sistemu­lui de evacuare a țevilor goale la mașinile de bobinat, ridicarea calificării și specia­lizarea unui număr impor­tant de muncitori, am­ reușit să ne depășim angajamentele. Sporul realizat la producția globală se cifrează la 380 000 lei. VARGA TIBERIU, ing. șef JOI 1 MAI 1969 ANUL XXV Nr. 7516­4 PAGINI 30 BANI Cu prilejul zilei de 1 Mai, colectivul de redacție al ziarului „înainte“ felicită căldu­ros colaboratorii, cores­pondenții și cititorii, ti­­rîndu-le noi succese în muncă, sănătate și feri­cire ! ȚARA IN ZORII DE MAI de PETRE DRAGU Iată, din nou ni se­ arată zorii de Mai, Merii se-mbracă-n știuta fierbinte zăpadă Și urcă spre soare, din românească gură de rai, A muncii limpede baladă. Un cîntec mai clar de cum apele vii Cătate de feții din basmele-afunde, Curat precum zarea cuprinsă în ochi de copii. Lucind precum jocul de raze în unde. Un cîntec al brațelor — fermecate unelte Ce știu să supună metalul, pămîntul și lemnul și stînca Și știu să ivească luminii cetățile zvelte Purtînd la frontoane însemnul sfînt . Munca. Un cîntec al frunții — tezaur de gînd Ce leagă văzduhul de-adincuri Și visul ni-1 poartă prin veac, galopînd Cu nestemate idei la odlîncuri. Un cint pentru inimă — astrul vital Unind braț și gînd sub aceleași vibrații, Din care se naște sublimul metal al marilor noastre creații. ...Un cint pentru brațe și frunți, pentru inimi-liante Urcă din româneasca gură de rai Ningind superbe-acorduri-diamante Pe-ntinsul lumii, în zorii de Mai, Un cînt ca o năframă-n semn de pace fluturată Spre patru zări, de-aici, de unde glia își strigă-n soare numele i de vatră fermecată, A Muncii și­ a Comunei , România ! Un cînt comunist pe-o gură de rai . Așa se­ arată Țara în zorii de Mai. R­APORT I) 12 ȘANTIER Un reportaj despre tinerețe, hărnicie și cutezanță Trec rinduri, rînduri munci­torii... Trec, cu steagul larg desfășurat, steagul încununat cu superbe cuceriri. Au alura învingătorilor și deviza pio­nierilor „Tot înainte“. Adesea, împlinirile lor au semnifica­ția pionieratului : zidesc cetăți industriale în cîmpie, deschid drum apei pe canale, făuresc prototipuri cu un înalt grad de competitivitate mondială, înflo­resc dealuri ori ripe fatidic și definitiv declarate sfîrșite de vlagă, împlinesc țeluri de ev nou. In ritm de fanfară și In rit­mul sacadat al inimilor, sub soarele primăverii fremătătoa­re, trec oamenii raportului de șantier ! Să-l primim cu inimi deschi­se, așa cum e înveștmîntat în lumină și-n purpură, pentru hronicul de azi și de mîine al țării și al Intîiului de Mai !... # Șiragul de omagii Așadar, din nou in piața A.I. Cuza se va desfășura cromaticul evantai al entuziastei demon­strații de Armindeni. Anticipa­țiile sunt totdeauna plăcute mo­­bilizindu-ne fantezia bazată pe temeiuri precise. Personal, n-am studiat „filmul coloanei“, dar intuiesc citeva lucruri certe: că soarele va ține să fie pre­zent, nelipsit din coloane (ab­sențe motivate sau nemotivate n-a prea avut în ultimii ani !), că alaiul sărbătoresc va fi mai împodobit și mai vivant ca în anul anterior (așa s-a întîmplat totdeauna !)... Ne place să ve­dem aevea, din acest prag de sărbătoare, faptele zugrăvite pe grafice și diagrame, compune­rea inspirată a grupurilor sim­bolice, pădurile și pajiștile miș­cătoare, inflorite, sădite in pia­ța demonstrației, ca și carele a­­legorice, care o transformă în­­tr-o veritabilă expoziție indus­trială ori agricolă... Știm și câteva împliniri impor­tante din viața marilor între­prinderi industriale, căci fău­rarii lor, deși modești, nu fac un secret din ceea ce înfăptu­iesc. La demonstrație Ie vom primi, totuși, cu surpriza pe care ți-o dă faptul inedit, abia descoperit. Sărbătoarea impu­ne această predispoziție la bucurie, la exuberanță. Știm, de pildă, că în primul trimestru al anului în curs s-a realizat un spor al producției globale de 405,2 milioane de lei în compa­rație cu aceeași perioadă a a­­nului trecut și că, suplimentar, s-au produs 20.810.000 KWh e­­nergie electrică, 265 tone amo­niac, 388 kw motoare electrice, 199 remorci cisternă, 47 tone carne, 270 tone ulei comestibil și alte produse. Știm că la Ca­lafat a început montarea utila­jului la noua fabrică de conser­ve, că la Combinatul chimic s-a realizat prima șarjă de poliace­tat de vinil din acotat de vid­­ monomer, iar la producția de azotat de amoniu s-a obținut cu circa 3800 tone mai mult de­cât în ultimul trimestru al anu­lui 1968... Știm că în viitorul microraion al Craiovei — Valea Roșie, „roșarii“ (cum li se spu­ne frecvent zidarilor) au dat gata 360 de apartamente — deo­camdată, o zecime din oit și-au propus să construiască un acest loc de viitoare sală a orașului... Trecerea coloanelor ne va a­­duce, desigur, și vești din orele fierbinți ale primei nopți de mai, cînd în înaltul halelor de turnătorie, în incinta termocen­tralei craiovene (care — să notăm și acest amănunt — a produs un spor de 670.000 MWh față de realizările aceleiași pe­rioade a anului anterior), in toate locurile de muncă harni­că și creatoare se vor adăuga noi izbînzi la șiragul de omagii prin muncă aduse Zilei Muncii Vom ridica adevărate arcade florale pe sub care merită să treacă — după tradiție — învin­gătorii. 4. Ea, bunăstarea Din bilanțul realizării planu­lui primului trimestru și al an­gajamentelor luate de Organi­zația județeană de partid, se subliniază prin valoarea lor citeva importante realizări ale întreprinderilor din producției bunurilor de ramura larg consum. Consemnăm, printre altele , depășirea planului pro­ducției globale trimestriale cu 3,4 milioane lei la Industria panificației Dolj, cu 2,8 milioa­ne lei la Combinatul alimentar „Oltenia" Podari, cu 2,2 mi­lioane lei la Industria cărnii Dolj. O altă realizare impor­tantă merită locul fruntășiei într-un asemenea palmares . Fabrica de confecții din Cra­iova produce la întreaga capa­citate, iar productivitatea mun­cii a întrecut cu 33 la sută nivelul realizărilor din perioada similară a anului 1968. La capi­tolul „producție globală“, spo­rul este de 125,9 la sută. Ieri, în fabrica cu 2700 de femei muncitoare se făceau pre­gătiri febrile pentru demonstra­ție. Inginerul șef Puiu L­azăr ne-a anunțat că, între alte surprize, coloana fa­bricii va avea un grup de pur­tători de confecții moderne, o adevărată „paradă a modei“. Pe lingă amănuntele mai sus cita­te, a alăturat încă unul : înce­­pînd cu al doilea trimestru, fa­brica va produce anual confec­ții în valoare de 518 milioane lei. — Și care-i echivalentul a­­cestei producții valorice? — Bunăstarea ! M-a surprins faptul că ingi­nerul Lazăr — în general sobru și destul de zgîrcit în ...vorbe mari — folosea de data aceasta o metaforă, l-am dat dreptate curînd, gîndind la mîndria cu care toți oamenii acestei fabrici moderne — veritabilă perlă in­dustrială — își prețuiesc mun­ca harnică, aportul la împlini­rile județului și ale țării, soco­tind repede suma — BUNĂ­STAREA. In ceasurile demonstrației de 1 Mai, vom afla în coloane un asemănător sumum al bu­năstării reportat prin mii de tone de zahăr peste plan, măr­furi de milioane distribuite că­tre populație prin unitățile co­merțului de stat și cooperatist, creșterea ritmului construcțiilor de locuințe pentru populație, recoltele bogate d­ezășuite de ofensiva eroică din această pri­măvară agricolă. — Și care-i echivalentul aces­tor sporuri, acestor roade ? — Ea, bunăstarea — rațiunea înaltă a socialismului, obiecti­vul de nădejde al politicii partidului nostru. # La înălțime, în zilele lui april, datoriile profesiei m-au dus, de mai multe ori, in numeroase locuri ale hărniciei la însămînțări. Nu spun o noutate afirmînd că, în această primăvară întirziată, în pofida tuturor vitregiilor na­turii, înfruntînd toate greutăți­le și neașteptările, oamenii o­­goarelor au respectat termenele fixate cu rigurozitatea omului de știință și cu cutezanța de te­mei a comunistului. Am tos în Ciupercenii care au încheiat pri­mii din județ lucrările de însă­­mînțare a porumbului, printre harnicii Maglavitului și ai Hu­niei, la Rast și Drănic. La Daneți, am ajuns tocmai în clipa în care tractoriștii se sa­lutau la capătul ultimelor hec­tare însămînțate cu porumb. La Covei ne-a întîmpinat bun­­venitul de flamură roșie, înăl­țată pe cel mai tînăr șantier din cîmpie. 160 de tineri briga­dieri stăteau aliniați în careu, socotind realizările unei zile spornice la lucrările de ame­najări pentru viitoarele tera­­sări, datări și betonări. Bri­gadierul comandant Virgil Tei­că avea toate motivele să-i fe­licite pe cei mai harnici care s-au integrat din prima săptă­­mînă în viața și efortul șantie­rului... . «WWWWW» In tradiția șantierelor a intrat, cu sensuri multiple, bu­nul obicei al „raportului în careu“. Sunt clipele de coloc­viu lapidar, în care obișnuitele „am realizat“, „am fă­cut“, „am depășit" capătă semnificațiile unei destăinuiri, ale unei efuziuni despre mîndria de a fi în pas cu înda­toririle ce­ ți revin, în pas cu timpul, cu epoca noastră fremătătoare. Urmează apoi momentul trasării de direc­ții noi, de ch­ibzuire asupra unor soluții rodnice, de ordo­nare a forțelor. Și­ apoi, concluzivul „La lucru, băieți !“ sau „Cu toată nădejdea, înainte !“ (sau oricum spus, dar cu același efect al impulsului real, al declanșării de bucurii și energii). Nu vreau să insist asupra acestei deprinderi cu neîn­chipuite foloase, decit pentru a desluși gîndul care m-a dus la compararea sărbătorii de 1 Mai cu un imens „ra­port de șantier“, al țării întregi, Al țării — șantier vast și atotcuprinzător, în care durăm edificiile d­esăvîrșirii socialiste. Căci să observăm : glasul graficelor, al panou­rilor cu realizări, al carelor alegorice este un raport de șantier : raportul felului nou de a înțelege munca, rapor­tul dăruirii pentru mărețele înaintări ale patriei, raportul slujirii neabătute a cauzei par­tidului. iWWWWWW KEBBEBBBB AL. FIRESCU (Continuare în pag. a IIl-a). B B ■ m msS3 s B B B B a B BBBBBB B!a a i

Next