Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-11 / nr. 7629

2 , PE URMELE­ materiale­L­OR PUBLICATE Optici diferite în activitatea hotelieră Cu mai bine de trei luni de zile în urmă, în paginile ziarului nostru a apărut o anchetă în legătură cu con­dițiile pe care le oferă hote­lurile din orașele județului nostru, ospitalitatea de care trebuie să se bucure fiecare pasager care apelează la ser­viciile hotelurilor doljene, în articol se remarcau condițiile mai bune ce s-au asigurat în ultima vreme, grija sporită pentru ca cei ce trec pragul hotelurilor să fie cît mai mulțumiți de con­dițiile și serviciile oferite. Au fost semnalate, cu ace­lași prilej, unele neajunsuri întîlnite pe parcursul anche­tei la hotelurile din Craiova, Calafat și Băilești. Ca răspuns la aspectele descrise în articolul sus a­­mintit, la redacție s-au primit scrisori din partea forurilor tutelare, în care, recunocîn­­du-se minusurile ni se comu­nică măsurile preconizate pentru îndreptarea situațiilor constatate. In unele răspun­suri, însă, se încearcă expli­carea nefondată a cauzelor lipsurilor (cazul de la hote­lul din Băilești), dar care, a­­tît pentru noi, cît și pentru pasageri nu pot acoperi ca­rențele întîlnite în decursul anchetei. Dar să redăm stadiul preo­cupărilor pentru înlăturarea lipsurilor semnalate în arti­colul amintit. La hotelul „Palace” din Craiova, ascensorul a fost re­parat și este în stare de func­ționare. Pasagerii nu mai sunt obligați la ascensiuni cu bagajele în mină spre etaje­le II sau III. Micul dejun, gustările pot fi servite la ca­meră, de către personalul ho­telului. Agenția O.N.T. a pus la dispoziție material infor­mativ pentru turiștii care vor să se informeze asupra ora­șului sau județului nostru Mai este, însă, necesar să se asigure celor de la serviciul de primire a pasagerilor con­diții mai bune de lucru. Nu am mai găsit consemnate re­clamații sau sesizări în legă­tură cu comportarea salaria­ților față de pasageri. La hotelul „București”, tot din Craiova, se văd urme de pătrundere a apei în ziduri din cauza infiltrației deter­minate de reparațiile necores­punzătoare ce s-au făcut la acoperișul imobilului respec­tiv. Nu zugrăvirea va aco­peri aspectul neplăcut al pe­reților, ci repararea acoperi­șului va face să dispară de­finitiv petele de pe pereți- Aș mai adăuga că și unele instalații sanitare defecte la­să cale liberă apei spre in­teriorul pereților. Poposind la Băilești, am găsit situația neschimbată, față de cele relatate în ca­drul anchetei noastre. Mai e­­xistă camere nemobilate in care nu se poate efectua ca­zarea, și, în acest fel, nu se poate răspunde solicitărilor. Față de această situație ne punem o întrebare firească , de ce oare a fost necesar­ să fie destinat hotelului un imo­bil cu un mare număr de ca­mere dacă multe dintre ele stau goale, nefolosite ? Este un cras exemplu de folosire nerațională a spațiilor de lo­cuit. O surpriză plăcută ne-a o­­ferit hotelul din Calafat, un­de am întîlnit o situație ra­dical schimbată, față de fe­lul cum se prezenta imobilul în primăvară. Prin grija or­ganelor locale, hotelul a că­pătat o înfățișare plăcută, deosebit de ospitalieră, în fiecare cameră și pe ho­luri, s-a introdus încălzire centrală, parchetul a fost cu­rățit și lustruit, camerele sunt proaspăt zugrăvite. Covoare­le, noile lustre, perdelele a­­șezate cu grijă, curățenia din camerele de baie, demon­strează atenție și spirit de bun gospodar din partea I.G.O. Calafat, care se dove­dește a fi înțeles într-adevăr, cum trebuie să arate un ho­tel în fața exigențelor îndrep­tățite ale pasagerilor, în încheiere socotim util să revenim asupra problemei ospitalității hotelurilor, deoa­rece este de o permanentă actualitate și necesită o con­tinuă atenție din partea ce­lor care răspund de activita­tea hotelieră, un interes de­osebit care trebuie să se ma­terializeze în condiții din ce în ce mai bune de cazare și deservire a pasagerilor, pe măsura cerințelor mereu crescînde în acest domeniu de activitate, de larg interes cetățenesc. A. CERNAT La Bechet — anonimat artistic cultivat de... directorul căminului încercăm inițierea unei noi rubrici culturale (de fapt tentativele sînt mai vechi dar, din­­tr-un motiv sau altul, n-au reu­șit) care să surprindă fenomenul artistic pe parcursul unei săp­­tămîni. Rațiunile ce stau la baza acestei opțiuni sînt multiple și plauzibile : în primul rind este vorba de permanenta creștere a exigențelor artistice ale populației, atit din mediul urban cît și din cel rural și, in același timp, de o structurare a activității culturale depuse de specia­liști in funcție de aceste deziderate. In al doilea rind, directorul de cămin cultural, se știe doar, reprezintă un reper de primă importanță in circuitul cultural al satelor și, ca atare, activitatea lui trebuie să militeze, în mod constant, pentru o atentă cultivare a unui climat artistic elevat, consistent, atractiv, cu un pronunțat caracter ideologic și educativ. Dacă mai adăugăm că, la nivelul comunelor, el este locțiitorul secretarului comitetului de partid con­turăm, desigur, o imagine clară a unei personalități marcante în viața cultural-artistică a sa­telor noastre. "„ Am optat, intenționat, pentru comuna Bechet, pornind de la coordonatele economice și geo­grafice ale așezării care-i con­feră un loc distinct în peisajul rural al județului. Panglica de asfalt ce străba­te șoseaua, zecile de metri li­niari de trotuare, aspectul nou al clădirilor precum și existen­ța unui număr masiv de sala­riați (peste 600) conferă comu­nei un pronunțat caracter urba­nistic. Procesul de sistematizare este mai avansat ca oriunde, be­neficiind aici și de o frumoasă tradiție. Ne-am fi așteptat la un climat cultural sub semnul u­­nui reviriment salutar, recla­mat, în primul rînd, de puterea economică a comunei Prima convorbire și cea mai edifica­toare am purtat-o cu tov. Flo­­rea Dobre, directorul căminului cultural. De fapt ne-am între­ținut foarte lapidar pentru că interlocutorul n-a putut să ne mărturisească prea multe des­pre activitatea sa. In afara u­­nor conferințe și a unui spec­tacol prezentat de elevi în cins­tea zilei de 23 August, activita­tea artistică a ve­getat într-o somnolență quasi totală confirmată chiar de opi­nia tovarășului director. De fapt, singura părere mai edifi­catoare parvenită din partea lui este că „nu vreau să mai rămîn în acest post, lucru posibil pes­te cîteva zile“. Nu avem nimic de spus despre sinceritatea de­zarmantă a interlocutorului, dar ne permitem cîteva întrebări­­ pe baza căror criterii a fost nu­mit acest om într-o funcție de certă responsabilitate, numire ratificată, din cîte știm, chiar de Comitetul județean pentru cultură și artă ? Cum justifică tov, Florea Dobre salariul pri­mit timp de cîteva luni, dacă activitatea i s-a confundat cu un repaus prelungit ? Fără în­doială este ușor să-ți recunoști propriile lacune dar aceasta nu scuză și, mai ales, nu justifică avansarea și rămînerea intr-un post menit să jaloneze opțiu­nile spirituale ale unei colecti­vități. Nici măcar lipsa unui sprijin din partea forurilor lo­cale nu a putut fi invocat pen­tru că discuțiile noastre pur­tate cu diverși interlocutori au relevat totala lor nemulțumire față de absența unor manifes­tări culturale, declinînd princi­pala culpă lui Florea Dobre, directorul căminului cultural. Situația este cu atit mai criti­cabilă cu cît în comună există un prețios tezaur care așteap­tă o promptă valorificare in ca­drul manifestărilor cultural-ar­­tistice : un liceu teoretic, unul agricol și o școală generală , a­­poi o puternică stațiune de cer­cetări agricole, o întreprindere de mecanizare a agriculturii, o cooperativă agricolă de produc­ție, cîteva instituții de interes local. Organizația de tineret nu­mără peste 200 de membri dar și aici lipsește inițiativa capa­bilă să revitalizeze talente afla­te deocamdată doar în stare la­tentă. 1 Florian Tănase, pedagog la liceul teoretic afirma că „în Be­chet există foarte mulți tineri, și, regretabil, la unii dintre ei își fac loc manifestări care con­trazic morala noastră nouă Ve­deți, o activitate artistică seri­oasă ar putea avea o fecundă înrîurire asupra lor, antrenin­­du-i la o utilă valorificare timpului liber. Există, totuși, un a club bine dotat din punct de vedere material, dar lipsește o­­mul care să-i confere adevăra­ta finalitate“. Militînd pentru întronarea spiritului de inițiativă, capabil să dinamizeze viața spirituală a comunei, Gheorghe Naciu, di­rectorul școlii generale arăta că „tonul ar trebui dat chiar de comitetul comunal de partid (n.n. la ziua respectivă secreta­rul organizației era plecat în concediu și ca atare nu l-am pu­tut aborda) și de cel al U.T.C. Existența cinematografului a televizorului impune că minu­și lui cultural organizarea unor manifestări artistice deosebite, a unor genuri noi ce pot trezi interesul cetățenilor. Există­ o frumoasă tradiție în prezenta­rea unor spectacole de teatru, există, de asemenea, în cadrul liceului o orchestră de muzică ușoară. Dar totul trece neobser­vat în absența unor acte cultu­rale de anvergură, viabile, con­sistente“. Opinii similare au împărtășit Alexandru Glăvan, președinte­le consiliului popular comunal și Florea Bujorică, director ad­junct la liceul teoretic. Neîn­doielnic, dacă lipsește omul ca­re să întruchipeze spiritul or­ganizatoric, inițiativa, pasiunea actului cultural-artistic, ne în­trebăm din ce motive a fost to­lerată atîta timp o situație i­­nadmisibilă. Toți interlocutorii au fost de părere că în fruntea consiliului de conducere al că­minului cultural trebuie așezat un om competent cu aptitudini pentru un asemenea domeniu. Considerăm că inspectorii Co­mitetului județean pentru cul­tură și artă trebuie să se de­plaseze la fața locului și, prin­­tr-o amplă consfătuire cu foru­rile locale și locuitorii comu­nei, să asigure mișcării cultu­rale un cadru organizatoric op­tim, în concordanță cu posibi­litățile materiale și spirituale e­­xistente Regretăm că la inaugurarea acestei rubrici am substituit a­­precierile actului cultural ca a­­tare cu semnalarea unor glare lipsuri privind cadrul organiza­toric. Dacă un director de că­min este principalul factor în cultivarea unui climat artistic permanent, credeam că este foarte firesc dezideratul potri­vit căruia o săptămînă trebuie să fie punctată pregnant cu ma­nifestări cultural-educative bine gîndite, concordante cu prefe­rințele sătenilor și izvorîte din imperativele majore ale epocii noastre. Promitem, deci, o revenire. D­ RADU Săptămîna culturală DIN CARNETUL SCRIITORULUI Cuvintele acestea au fost caligrafiate, cu slove măies­trite, pe o filă grea de gîndi­­re românească de unul dintre precursorii scrisului româ­nesc, cronicarul filozof și poet Miron Costin. Pe el, pe Mi­ron Costin, îl văd, meditînd îndelung asupra ideii de res­ponsabilitate a condeierului față de „arta slovelor scri­se“, îl văd ascultînd pulsul epocii și punînd urechea pe pieptul țăriii încercînd să deslușească bătaia inimii a­­cesteia, să-i surprindă spai­mele dar și neînduplecarea în fața primejdiilor și, cumpă­nind hlamida de cicatrici de pe umerii poporului, să-i a­­rate, prin harul scrisului drept, că poporul în furtună și fulgere se întărește și din rănile lui crește, ca un copac din ploile primăverilor ! Opera de artă este legată profund de rezultatele cu­noașterii. Realitatea socială nu trebuie numai reflectată, oricît s-ar face de substanțial; opera de artă trebuie să in­tervină în fiecare din filtre­le acestei realități, să opere­ze în organismul ei o trans­fuzie regeneratoare. Dacă o realitate socială rămîne ace­eași, nemodificată,­­după ce a fost străbătută de traiectoria unei idei poetice, de forța unei tipologii surprinsă în­­tr-un moment de înaltă ten­siune dramatică, dacă, deci, influența unei cărți, a unui spectacol de teatru, a unei expoziții, sau a unui concert socotite de critică foarte bi­ne, îl lasă pe cititor sau pe spectator indiferent. înseam­nă că nu s-a întîmplat nimic și ca atare, eforturile consu­mate și de o parte și de alta au fost inutile. Receptînd toate vocile care vin din trecutul de luptă al poporului, avînd în pieptul său aceeași inimă care și-a transmis bătăile prin spațiul legendelor, inima acelor lup­tători pentru care nimic nu a fost prea scump cînd a fost vorba de libertatea poporu­lui, scriitorii vor putea să creeze opere adevărate, cores­punzătoare marelui epos pe care îl făurește astăzi con­structorul socialismului: ei „trebuie să pătrundă adinc în conștiința maselor, să cu­noască marile deplasări pe care le-a determinat in­gin­­direa și sensibilitatea lor, so­cialismul“, astfel ca opera de artă să poată fi „un sprijin eficace în lupta societății noastre împotriva celor ce se sustrag de la obligațiile so­ciale, a arivismului, a mani­festărilor de parazitism, a spiritului de căpătuială, a a­­buzurilor, pentru afirmarea principiilor echității socialis­te“. Scriitorii trebuie să țină seama și de accesibilitatea o­­perei lor, să știe că numai a­­cele cărți nu sunt înțelese, care sunt „sărace în idei și se rezumă la jocul gratuit al formelor“ și mai ales să nu uite că „nu negarea valorilor acumulate pină in prezent, ci continuarea și dezvoltarea lor in noile condiții“ înscriu creația literară și artistică pe o coordonată majoră, mereu ascendentă. Numai în acest fel trebuie înțeles și rolul în­drumător al partidului care se afirmă in viața noastră spirituală „nu prin impune­rea unui anumit stil sau a unei anumite maniere de cre­ație, ci prin desfășurarea u­­nei largi activități politico­­ideologice, prin grija pentru îndeplinirea a artiștilor, misiunii sociale a scriitorilor, pentru fuziunea deplină a­­ li­teraturii, a tuturor artelor cu marile preocupări ale po­porului român, cu grandioasa operă socială pe care o în­treprind oamenii muncii din țara noastră“. Mi-am reamintit aceste gînduri a­l­e tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostite­­ la forumul scriitoricesc, având totodată înscrise în minte ul­timele ecouri de la șezătorile literare organizate în întrea­ga țară. Aceste­­ șezători, prin­tre care și cele care s-au ți­nut la Craiova, pot fi consi­­erate puncte de reper pen­­tru judecarea fenomenului lterar în funcție de criteriile stabilite. Numai acele poe­zii bogate în idei, care nu s-au rezumat la un joc gra­tuit al formelor, numai acei poeți care nu au negat prin felul lor de a concepe actul poetic, valorile acumulate pâ­nă în prezent, care au înțe­les că numai printr-o inte­grare în realitatea socială, nu prin încercarea de dezin­tegrare a acesteia in moda­lități hibride, falimentare, au răspuns și corespund ne­voilor de emoționare a celor veniți să-i asculte. Acești poeți pot spune ca și înain­tașul lor, cronicarul filozof și poet Miron Costin : „Eu voi da seama de ale mele cîte scriu !“• Ceilalți, nu, nu pot să afirme acest lucru. Pen­tru ei scriu aceste gînduri, pentru că printre ei sînt foarte mulți talentați, dispu­­nînd de un fond de experien­ță care ar putea fi valorifi­cat pe dimensiuni care să-i apropie­mu să-i îndepărteze de oameni. ION POTOPIN „Eu voi da seama de ale mele cîte scriu“ I CINEMA „Patria“, (telefon 13850), filmul: TIGRUL, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină orele 19;45. „Central“, (telefon 14029), fil­mul : OPERAȚIUNEA BELGRAD, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La gră­dină, orele 20. „30 Decembrie“, (telefon 21080), filmul : ARUNCAȚI BANCA IN AER, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „23 August“, (telefon 14448), fil­mul : LA DOLCE VITA, orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30, în conti­nuare. La grădină, orele 20. „Tineretului", (telefon 12228), JOI 11 SEPTEMBRIE în jurul orei 11,00 — Transmi­sie în direct. Sosirea președinte­lui federal al Austriei, Franz Jonas , la București. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lumea co­piilor. Baronul Mü­nchausen po­vestește... 17.50 Studioul pionieri­lor. Din rucsacul vacanței. 18.30 Criterii. Arte frumoase. Atelier : Ovidiu Maitec. Dicționar de ar­tă plastică. B Aquaforte. fl A­­cuarelă. 18.45 O interpretă intiră­filmul : VERA CRUZ, orele 10 . 14—20, în continuare: „8 Mai“, (telefon 12228), filmul: ZIUA ÎN CARE VIN PEȘTII, o­­rele 10 . 16—20, în continuare. „Arta“ — Calafat, filmul : BU­NA ZIUA CONTESA. „30 Decembrie — Băilești, fil­mul : IN UMBRA COLȚULUI. „8 Mai“ — Filiași, filmul e PE URMELE ȘOIMULUI. „Victoria“ — Segarcea, filmul 5 PE PLAJELE LUMII. gită a cîntecului muntenesc . I­­leana Sărăroiu. 19.00 Tele­univer­­sitatea. Ciclul Viața. Fosile, anti­corpi grefe. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Transfocator. 20.30 Avan­premieră. 20.45 Seară de teatru TV. Trandafirul alb. 22.25 Tele­jurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.40 Publicitate. 22.45 Consultație tehnică TV. 23.00 Din succesele muzicii ușoare ita­liene. Cîntă Miranda Martino. 23.15 închiderea emisiunii. 14,137i f,l Centrul meteorologic Craiova, transmite timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vreme în general frumoasă, cu cerul mai mult senin, dar rece în cursul nopții. Vîntul va sufla slab. Tem­peratura maximă va oscila în­tre 24 și 27 grade, iar minima între 9 și 13 grade. PRONOEXPRES Concursul nr. 37 din 10 sept. a.c. Extragerea I: 11, 20, 31, 4, 18, 43. Fond de premii 321.532 lei.­ Extragerea a II-a: 29, 13, 34, 18, 1, 28, 37. Fond de premii 263.599 lei. * ÎNAINTE CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri JOI 11 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 17.10 Cântece închina­te patriei. 17.30 Emisiune pentru femei. Printre cercetătoare. Ac­trițele la microfon. Sfaturi prac­tice. 17.40 Microrecital Marga­reta Pîslaru. 18.00 Craiova uni­versitară. Sfîrșit de vacanță stu­dențească. 18.10 Estrada tinereții. 18.20 Tinere condee. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia prefera­tă. VINERI 12 SEPTEMBRIE 6.30—7.00 Radioactualitatea. In probe tehnologice. Cronica a­­grară. Intîlnire pe portativ cu Magda Constantinescu. Informa­ții turistice. Muzică. BUCUREȘTI VINERI 12 SEPTEMBRIE 16.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16.20 Cîntă orchestra Jean Ionescu. 16.30 Tribuna ra­dio. 16.45 Melodii interpretate la clarinet. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cîntă Laura Lavric, Maria Flo­rian, Ion Bilă și Dezideriu Ar­­deleanu. 18.10 Dezbateri pe teme economice. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Mari orchestre de muzică populară. 20.30 Emi­nesciana. 20.35 Pentru magneto­fonul dr. 21.00 Roger Vailland. Profil literar de Otto Stark. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Cîntăreți de operă interpretează muzică ușoară. 22.45 Caravana fanteziei. II Școala generală de 10 ani nr. 10 str. Republicii (Sării) nr. 43 Craiova a­nunță: în anul școlar 1969—1970 va funcționa clasa a V-a, curs seral. Se pot înscrie persoane din cîmpul muncii care doresc să-și completeze studiile. Locurile sînt limitate, înscrierile se fac pină la 15 septembrie 1969, cînd se deschid cursurile. Pen­tru înscrieri, solicitanții vor prezenta adeverință de promovare a clasei a IV-a și adeverință din cîmpul muncii. Alte relații se dau zilnic la secretariatul școlii — telefon 13464. Timp de două zile, pe aerodromul de la Balta Verde a avut loc faza ju­dețeană a campionatului R.S.R. de parașutism, ca­re a cuprins două probe : salt de la 1000 m cu ate­rizare la punct fix și salt de la 2000 m cu executa­rea unei game de acroba­ții. In urma punctajului ob­ținut de cei 20 de concu­renți, clasamentul general individual se prezintă ast­fel : 1. Cocoșilă Cornel de la Chimia Craiova — cam­pion județean. 2. Stanciu Florea — Chimia Craiova. 3. Bodo Marin — Atle­tul Craiova. Acești sportivi, împreu­nă cu Drăcea Ion și Vă­duva Marin — clasați pe locurile 4—5, alcătuiesc e­­chipa care va reprezenta județul nostru la faza fi­nală ce va avea loc în lu­na octombrie la București. Pe aerodromul craio­­vean a mai avut loc și un concurs local de parașu­tism interasociații, la pro­bele de salt de la 1000 și 600 m cu aterizare la punct fix, cîștigat de Stan­ciu Florea de la Chimia Craiova­ O contribuție deosebită la reușita celor două con­cursuri au adus-o instruc­torii de parașutism Naghi László și Dima Gheorghe. ȘT. GURGUI coresp. SPORT Campionatul județean de parașutism «¥ix» Fază din meciul inaugural al campionatului diviziei secunde de handbal : „U“ Craiova — Timișul Lugoj 21—15. Foto : I. TESCOVEANU A început returul campionatului echipelor Tăcerea A. S. T. Cluj — A.S.T. Craiova 1-1 (0-1) In cadrul primei etape a returului diviziei A, a campionatului surzilor din R.S.R., echipa craioveană Tăcerea s-a deplasat du­minică la Cluj, unde a reușit un rezultat de ega­litate în fața liderului a­­cestei competiții — echi­pa clujeană. Acest rezultat de egali­tate este cel lea obținut în de-al trei­de către fotbaliștii deplasare craio­­veni, fapt pentru care e­­chipa noastră se clasează pe locul doi în clasament; în jocul de la Cluj, cra­­iovenii au avut de la în­ceput inițiativa, și au des­chis scorul în min. 37 prin Minciună, care a fructifi­cat o pasă a lui Băloi, trimițînd cu capul în pla­să. In repriza secundă clu­jenii au forțat egalarea, dar forma excepțională a portarului Găvan le-a dat mult de lucru localnicilor. Pină la urmă, abia în min. 83, portarul Găvan a fost­­­­învins de fotbalistul clu­jean Moldoveanu, care a transformat o lovitură da la 11 metri. Fotbaliștii craioveni au evoluat in următoarea for­mație : Găvan — Jianu, Grigorescu, Dimitrov, Manda — Rebedea, Ghi­­ță — Barbu, (Cîrstea), Bă­loi, Minciună, Voicu. G. ȘTEFAN coresp. Mica publicitate ANUNȚ ABSOLVENTELE LICEU­LUI „ELE.NA CUZA“ CRAIO­VA seria 1949, anunță întîlni­­rea a 20 de ani de la absol­virea liceului. Intîlnirea va avea loc la 5 oct. 1969 ora 10, la sediul liceului din Craiova. Anunțați participarea pină la 25 sept. 1969. ORGANI­ZEAZĂ : SANDA DURDU­­NESCU, Calea București, bloc a 6 sc. 3, etaj 3, apartament 12 CRAIOVA. (445) COOPERATIVA gIi ROCA str. Vînători nr. 4, sectorul 6, telefoane: 31.28.81, 23.96.68 livrează imediat la cerere, pentru populație contra cost, la prețul de lei 2.700. ELECTROPOMPF MELC monofazice — 220 volți l.V2, de­bit 8.000 litri apă pe oră. Sunt utile sa udat grădină, la orice alte necesități gospodărești sau la alimentarea cu apă curentă. ÎNTREPRINDEREA IZOLAȚII d­e Al ®­ A. pentru școlarizare la locul de muncă can­didați pentru meseriile de izolatori cu du­rata de școlarizare de 3 ani. Concur­sul se ține în ziua de 15 sep­tembrie a.c. Candidații trebuie să îndeplinească ur­mătoarele condiții : — vîrsta 17—18 ani, studii 7 și 8 clase elementare. Informații suplimentare la Șantierul 307 Craiova, str. Brazda lui Novac Bloc A 4, sc. 1. ap. 7, telefon 14917. OFERTE SERVICIU Familie, caută gospodină pricepută. Telefon 14728. Loco. (442) VINZARI CUMPĂRĂRI Vînd MOSKVICI 408, 19 000 km. Str. Nufărului 14 — CRAIOVA, telefon 13495 Zilnic orele 16—20. (441) Vînd „FORD“ 8 tip 66. A­­dresați str. Ștefan cel Mare 55. Loco. (443) Vînd „FIAT“ 850 gri. Brazda lui Novac, bloc A 13, scara III a, apartamentul 1^ (după masă) Loco (444) Vînd MOSEVICI 408 ne­rodat, eventual schimb DACIA. Telefon 11883 Loco. (449) Vînd mașină I.M.S., adre­­sați-vă, strada Privighetorii nr. 5. Craiova. m\ • 11 _ IX — 1969 De la Comisia județeană de fotbal Analizînd în ședința de marți după-amiază desfășu­rarea primei etape a cam­pionatului județean de fot­bal, comisia de resort a C.J.E.F.S. a stabilit o serie de sancțiuni menite să pre­­întîmpine pe viitor neajun­surile de felul celor semna­late în etapa inaugurală.­­ Echipa craioveană Elec­trica (seniori) nu va fi pro­gramată in etapa din 14 sep­tembrie, urmînd să piardă cu 0—3 meciul respectiv că formația de juniori pentru n-a putut disputa jocul din pri­ma etapă, datorită neamena­­jării terenului. Pentru motivul de a nu fi prezentat licențele de joc a­­tît pentru seniori cît și pen­tru juniori, echipa Recolta Afumați nu va fi programată în partida din 21 septembrie, pe care urmează să o piardă cu 0—3. Aceeași sancțiune s-a acor­dat și Voinței Caraula, pen­tru etapa din 21 septembrie, ca urmare a neprezentării li­cențelor echipei de juniori. Neavînd viza anuală și cea medicală pe licențele jucăto­rilor săi, Drum Nou Boureni nu va fi programată nici ea în etapa din 21 septembrie, cînd va pierde cu 0—3. Din aceleași motive, fotbaliștii din Boureni au pierdut cu 0—3 și partida din prima etapă­­ cu Progresul Băilești, pe care cîștigaseră, pe teren, cu 3—1. B Terenurile din Afumați și Boureni, precum și bazele sportive ale echipelor craio­­vene C.Z.U. Podari, Armata și Autorapid, nu vor mai pu­tea găzdui meciuri oficiale până nu vor fi omologate. B Pentru proteste și voci­ferări la adresa arbitrilor, co­misia județeană de fotbal a suspendat, pe cîte o etapă, pe următorii jucători : Cris­­tea Ștefan (Medicina) Ghindeanu Preda (C.Z.U. Po­și dari). Jucătorul Păunescu Ștefan (Jiul Gîngiova) a fost suspendat pe patru etape, pentru intenția de lovire și injurii aduse adversarului.­­ Au fost suspendați pe cîte o etapă arbitrii Bistri­­ceanu­me, Miu Jean și Gree­­re Constantin pentru că n-au depus la timp foile de arbi­traj. Aceeași sancțiune a fost acordată arbitrului Petrescu Ion, care a admis în joc fot­baliști fără viza anuală și medicală pe licențe. Tot pe o etapă a fost sancționat și ar­bitrul Ciocîlteu Venus, care a schimbat caracterul oficial al meciului de la Afumați.­­ S-a dat un ultim aver­tisment echipelor Jiul Gîn­giova și C.Z.U. Podari pentru neplata haremurilor de arbi­traj. * ♦ i

Next