Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)
1969-09-11 / nr. 7629
2 , PE URMELE materialeLOR PUBLICATE Optici diferite în activitatea hotelieră Cu mai bine de trei luni de zile în urmă, în paginile ziarului nostru a apărut o anchetă în legătură cu condițiile pe care le oferă hotelurile din orașele județului nostru, ospitalitatea de care trebuie să se bucure fiecare pasager care apelează la serviciile hotelurilor doljene, în articol se remarcau condițiile mai bune ce s-au asigurat în ultima vreme, grija sporită pentru ca cei ce trec pragul hotelurilor să fie cît mai mulțumiți de condițiile și serviciile oferite. Au fost semnalate, cu același prilej, unele neajunsuri întîlnite pe parcursul anchetei la hotelurile din Craiova, Calafat și Băilești. Ca răspuns la aspectele descrise în articolul sus amintit, la redacție s-au primit scrisori din partea forurilor tutelare, în care, recunocîndu-se minusurile ni se comunică măsurile preconizate pentru îndreptarea situațiilor constatate. In unele răspunsuri, însă, se încearcă explicarea nefondată a cauzelor lipsurilor (cazul de la hotelul din Băilești), dar care, atît pentru noi, cît și pentru pasageri nu pot acoperi carențele întîlnite în decursul anchetei. Dar să redăm stadiul preocupărilor pentru înlăturarea lipsurilor semnalate în articolul amintit. La hotelul „Palace” din Craiova, ascensorul a fost reparat și este în stare de funcționare. Pasagerii nu mai sunt obligați la ascensiuni cu bagajele în mină spre etajele II sau III. Micul dejun, gustările pot fi servite la cameră, de către personalul hotelului. Agenția O.N.T. a pus la dispoziție material informativ pentru turiștii care vor să se informeze asupra orașului sau județului nostru Mai este, însă, necesar să se asigure celor de la serviciul de primire a pasagerilor condiții mai bune de lucru. Nu am mai găsit consemnate reclamații sau sesizări în legătură cu comportarea salariaților față de pasageri. La hotelul „București”, tot din Craiova, se văd urme de pătrundere a apei în ziduri din cauza infiltrației determinate de reparațiile necorespunzătoare ce s-au făcut la acoperișul imobilului respectiv. Nu zugrăvirea va acoperi aspectul neplăcut al pereților, ci repararea acoperișului va face să dispară definitiv petele de pe pereți- Aș mai adăuga că și unele instalații sanitare defecte lasă cale liberă apei spre interiorul pereților. Poposind la Băilești, am găsit situația neschimbată, față de cele relatate în cadrul anchetei noastre. Mai există camere nemobilate in care nu se poate efectua cazarea, și, în acest fel, nu se poate răspunde solicitărilor. Față de această situație ne punem o întrebare firească , de ce oare a fost necesar să fie destinat hotelului un imobil cu un mare număr de camere dacă multe dintre ele stau goale, nefolosite ? Este un cras exemplu de folosire nerațională a spațiilor de locuit. O surpriză plăcută ne-a oferit hotelul din Calafat, unde am întîlnit o situație radical schimbată, față de felul cum se prezenta imobilul în primăvară. Prin grija organelor locale, hotelul a căpătat o înfățișare plăcută, deosebit de ospitalieră, în fiecare cameră și pe holuri, s-a introdus încălzire centrală, parchetul a fost curățit și lustruit, camerele sunt proaspăt zugrăvite. Covoarele, noile lustre, perdelele așezate cu grijă, curățenia din camerele de baie, demonstrează atenție și spirit de bun gospodar din partea I.G.O. Calafat, care se dovedește a fi înțeles într-adevăr, cum trebuie să arate un hotel în fața exigențelor îndreptățite ale pasagerilor, în încheiere socotim util să revenim asupra problemei ospitalității hotelurilor, deoarece este de o permanentă actualitate și necesită o continuă atenție din partea celor care răspund de activitatea hotelieră, un interes deosebit care trebuie să se materializeze în condiții din ce în ce mai bune de cazare și deservire a pasagerilor, pe măsura cerințelor mereu crescînde în acest domeniu de activitate, de larg interes cetățenesc. A. CERNAT La Bechet — anonimat artistic cultivat de... directorul căminului încercăm inițierea unei noi rubrici culturale (de fapt tentativele sînt mai vechi dar, dintr-un motiv sau altul, n-au reușit) care să surprindă fenomenul artistic pe parcursul unei săptămîni. Rațiunile ce stau la baza acestei opțiuni sînt multiple și plauzibile : în primul rind este vorba de permanenta creștere a exigențelor artistice ale populației, atit din mediul urban cît și din cel rural și, in același timp, de o structurare a activității culturale depuse de specialiști in funcție de aceste deziderate. In al doilea rind, directorul de cămin cultural, se știe doar, reprezintă un reper de primă importanță in circuitul cultural al satelor și, ca atare, activitatea lui trebuie să militeze, în mod constant, pentru o atentă cultivare a unui climat artistic elevat, consistent, atractiv, cu un pronunțat caracter ideologic și educativ. Dacă mai adăugăm că, la nivelul comunelor, el este locțiitorul secretarului comitetului de partid conturăm, desigur, o imagine clară a unei personalități marcante în viața cultural-artistică a satelor noastre. "„ Am optat, intenționat, pentru comuna Bechet, pornind de la coordonatele economice și geografice ale așezării care-i conferă un loc distinct în peisajul rural al județului. Panglica de asfalt ce străbate șoseaua, zecile de metri liniari de trotuare, aspectul nou al clădirilor precum și existența unui număr masiv de salariați (peste 600) conferă comunei un pronunțat caracter urbanistic. Procesul de sistematizare este mai avansat ca oriunde, beneficiind aici și de o frumoasă tradiție. Ne-am fi așteptat la un climat cultural sub semnul unui reviriment salutar, reclamat, în primul rînd, de puterea economică a comunei Prima convorbire și cea mai edificatoare am purtat-o cu tov. Florea Dobre, directorul căminului cultural. De fapt ne-am întreținut foarte lapidar pentru că interlocutorul n-a putut să ne mărturisească prea multe despre activitatea sa. In afara unor conferințe și a unui spectacol prezentat de elevi în cinstea zilei de 23 August, activitatea artistică a vegetat într-o somnolență quasi totală confirmată chiar de opinia tovarășului director. De fapt, singura părere mai edificatoare parvenită din partea lui este că „nu vreau să mai rămîn în acest post, lucru posibil peste cîteva zile“. Nu avem nimic de spus despre sinceritatea dezarmantă a interlocutorului, dar ne permitem cîteva întrebări pe baza căror criterii a fost numit acest om într-o funcție de certă responsabilitate, numire ratificată, din cîte știm, chiar de Comitetul județean pentru cultură și artă ? Cum justifică tov, Florea Dobre salariul primit timp de cîteva luni, dacă activitatea i s-a confundat cu un repaus prelungit ? Fără îndoială este ușor să-ți recunoști propriile lacune dar aceasta nu scuză și, mai ales, nu justifică avansarea și rămînerea intr-un post menit să jaloneze opțiunile spirituale ale unei colectivități. Nici măcar lipsa unui sprijin din partea forurilor locale nu a putut fi invocat pentru că discuțiile noastre purtate cu diverși interlocutori au relevat totala lor nemulțumire față de absența unor manifestări culturale, declinînd principala culpă lui Florea Dobre, directorul căminului cultural. Situația este cu atit mai criticabilă cu cît în comună există un prețios tezaur care așteaptă o promptă valorificare in cadrul manifestărilor cultural-artistice : un liceu teoretic, unul agricol și o școală generală , apoi o puternică stațiune de cercetări agricole, o întreprindere de mecanizare a agriculturii, o cooperativă agricolă de producție, cîteva instituții de interes local. Organizația de tineret numără peste 200 de membri dar și aici lipsește inițiativa capabilă să revitalizeze talente aflate deocamdată doar în stare latentă. 1 Florian Tănase, pedagog la liceul teoretic afirma că „în Bechet există foarte mulți tineri, și, regretabil, la unii dintre ei își fac loc manifestări care contrazic morala noastră nouă Vedeți, o activitate artistică serioasă ar putea avea o fecundă înrîurire asupra lor, antrenindu-i la o utilă valorificare timpului liber. Există, totuși, un a club bine dotat din punct de vedere material, dar lipsește omul care să-i confere adevărata finalitate“. Militînd pentru întronarea spiritului de inițiativă, capabil să dinamizeze viața spirituală a comunei, Gheorghe Naciu, directorul școlii generale arăta că „tonul ar trebui dat chiar de comitetul comunal de partid (n.n. la ziua respectivă secretarul organizației era plecat în concediu și ca atare nu l-am putut aborda) și de cel al U.T.C. Existența cinematografului a televizorului impune că minuși lui cultural organizarea unor manifestări artistice deosebite, a unor genuri noi ce pot trezi interesul cetățenilor. Există o frumoasă tradiție în prezentarea unor spectacole de teatru, există, de asemenea, în cadrul liceului o orchestră de muzică ușoară. Dar totul trece neobservat în absența unor acte culturale de anvergură, viabile, consistente“. Opinii similare au împărtășit Alexandru Glăvan, președintele consiliului popular comunal și Florea Bujorică, director adjunct la liceul teoretic. Neîndoielnic, dacă lipsește omul care să întruchipeze spiritul organizatoric, inițiativa, pasiunea actului cultural-artistic, ne întrebăm din ce motive a fost tolerată atîta timp o situație inadmisibilă. Toți interlocutorii au fost de părere că în fruntea consiliului de conducere al căminului cultural trebuie așezat un om competent cu aptitudini pentru un asemenea domeniu. Considerăm că inspectorii Comitetului județean pentru cultură și artă trebuie să se deplaseze la fața locului și, printr-o amplă consfătuire cu forurile locale și locuitorii comunei, să asigure mișcării culturale un cadru organizatoric optim, în concordanță cu posibilitățile materiale și spirituale existente Regretăm că la inaugurarea acestei rubrici am substituit aprecierile actului cultural ca atare cu semnalarea unor glare lipsuri privind cadrul organizatoric. Dacă un director de cămin este principalul factor în cultivarea unui climat artistic permanent, credeam că este foarte firesc dezideratul potrivit căruia o săptămînă trebuie să fie punctată pregnant cu manifestări cultural-educative bine gîndite, concordante cu preferințele sătenilor și izvorîte din imperativele majore ale epocii noastre. Promitem, deci, o revenire. D RADU Săptămîna culturală DIN CARNETUL SCRIITORULUI Cuvintele acestea au fost caligrafiate, cu slove măiestrite, pe o filă grea de gîndire românească de unul dintre precursorii scrisului românesc, cronicarul filozof și poet Miron Costin. Pe el, pe Miron Costin, îl văd, meditînd îndelung asupra ideii de responsabilitate a condeierului față de „arta slovelor scrise“, îl văd ascultînd pulsul epocii și punînd urechea pe pieptul țăriii încercînd să deslușească bătaia inimii acesteia, să-i surprindă spaimele dar și neînduplecarea în fața primejdiilor și, cumpănind hlamida de cicatrici de pe umerii poporului, să-i arate, prin harul scrisului drept, că poporul în furtună și fulgere se întărește și din rănile lui crește, ca un copac din ploile primăverilor ! Opera de artă este legată profund de rezultatele cunoașterii. Realitatea socială nu trebuie numai reflectată, oricît s-ar face de substanțial; opera de artă trebuie să intervină în fiecare din filtrele acestei realități, să opereze în organismul ei o transfuzie regeneratoare. Dacă o realitate socială rămîne aceeași, nemodificată,după ce a fost străbătută de traiectoria unei idei poetice, de forța unei tipologii surprinsă într-un moment de înaltă tensiune dramatică, dacă, deci, influența unei cărți, a unui spectacol de teatru, a unei expoziții, sau a unui concert socotite de critică foarte bine, îl lasă pe cititor sau pe spectator indiferent. înseamnă că nu s-a întîmplat nimic și ca atare, eforturile consumate și de o parte și de alta au fost inutile. Receptînd toate vocile care vin din trecutul de luptă al poporului, avînd în pieptul său aceeași inimă care și-a transmis bătăile prin spațiul legendelor, inima acelor luptători pentru care nimic nu a fost prea scump cînd a fost vorba de libertatea poporului, scriitorii vor putea să creeze opere adevărate, corespunzătoare marelui epos pe care îl făurește astăzi constructorul socialismului: ei „trebuie să pătrundă adinc în conștiința maselor, să cunoască marile deplasări pe care le-a determinat ingindirea și sensibilitatea lor, socialismul“, astfel ca opera de artă să poată fi „un sprijin eficace în lupta societății noastre împotriva celor ce se sustrag de la obligațiile sociale, a arivismului, a manifestărilor de parazitism, a spiritului de căpătuială, a abuzurilor, pentru afirmarea principiilor echității socialiste“. Scriitorii trebuie să țină seama și de accesibilitatea operei lor, să știe că numai acele cărți nu sunt înțelese, care sunt „sărace în idei și se rezumă la jocul gratuit al formelor“ și mai ales să nu uite că „nu negarea valorilor acumulate pină in prezent, ci continuarea și dezvoltarea lor in noile condiții“ înscriu creația literară și artistică pe o coordonată majoră, mereu ascendentă. Numai în acest fel trebuie înțeles și rolul îndrumător al partidului care se afirmă in viața noastră spirituală „nu prin impunerea unui anumit stil sau a unei anumite maniere de creație, ci prin desfășurarea unei largi activități politicoideologice, prin grija pentru îndeplinirea a artiștilor, misiunii sociale a scriitorilor, pentru fuziunea deplină a literaturii, a tuturor artelor cu marile preocupări ale poporului român, cu grandioasa operă socială pe care o întreprind oamenii muncii din țara noastră“. Mi-am reamintit aceste gînduri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, rostite la forumul scriitoricesc, având totodată înscrise în minte ultimele ecouri de la șezătorile literare organizate în întreaga țară. Aceste șezători, printre care și cele care s-au ținut la Craiova, pot fi consierate puncte de reper pentru judecarea fenomenului lterar în funcție de criteriile stabilite. Numai acele poezii bogate în idei, care nu s-au rezumat la un joc gratuit al formelor, numai acei poeți care nu au negat prin felul lor de a concepe actul poetic, valorile acumulate până în prezent, care au înțeles că numai printr-o integrare în realitatea socială, nu prin încercarea de dezintegrare a acesteia in modalități hibride, falimentare, au răspuns și corespund nevoilor de emoționare a celor veniți să-i asculte. Acești poeți pot spune ca și înaintașul lor, cronicarul filozof și poet Miron Costin : „Eu voi da seama de ale mele cîte scriu !“• Ceilalți, nu, nu pot să afirme acest lucru. Pentru ei scriu aceste gînduri, pentru că printre ei sînt foarte mulți talentați, dispunînd de un fond de experiență care ar putea fi valorificat pe dimensiuni care să-i apropiemu să-i îndepărteze de oameni. ION POTOPIN „Eu voi da seama de ale mele cîte scriu“ I CINEMA „Patria“, (telefon 13850), filmul: TIGRUL, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină orele 19;45. „Central“, (telefon 14029), filmul : OPERAȚIUNEA BELGRAD, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20. „30 Decembrie“, (telefon 21080), filmul : ARUNCAȚI BANCA IN AER, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „23 August“, (telefon 14448), filmul : LA DOLCE VITA, orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30, în continuare. La grădină, orele 20. „Tineretului", (telefon 12228), JOI 11 SEPTEMBRIE în jurul orei 11,00 — Transmisie în direct. Sosirea președintelui federal al Austriei, Franz Jonas , la București. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lumea copiilor. Baronul Münchausen povestește... 17.50 Studioul pionierilor. Din rucsacul vacanței. 18.30 Criterii. Arte frumoase. Atelier : Ovidiu Maitec. Dicționar de artă plastică. B Aquaforte. fl Acuarelă. 18.45 O interpretă intirăfilmul : VERA CRUZ, orele 10 . 14—20, în continuare: „8 Mai“, (telefon 12228), filmul: ZIUA ÎN CARE VIN PEȘTII, orele 10 . 16—20, în continuare. „Arta“ — Calafat, filmul : BUNA ZIUA CONTESA. „30 Decembrie — Băilești, filmul : IN UMBRA COLȚULUI. „8 Mai“ — Filiași, filmul e PE URMELE ȘOIMULUI. „Victoria“ — Segarcea, filmul 5 PE PLAJELE LUMII. gită a cîntecului muntenesc . Ileana Sărăroiu. 19.00 Teleuniversitatea. Ciclul Viața. Fosile, anticorpi grefe. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Transfocator. 20.30 Avanpremieră. 20.45 Seară de teatru TV. Trandafirul alb. 22.25 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.40 Publicitate. 22.45 Consultație tehnică TV. 23.00 Din succesele muzicii ușoare italiene. Cîntă Miranda Martino. 23.15 închiderea emisiunii. 14,137i f,l Centrul meteorologic Craiova, transmite timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vreme în general frumoasă, cu cerul mai mult senin, dar rece în cursul nopții. Vîntul va sufla slab. Temperatura maximă va oscila între 24 și 27 grade, iar minima între 9 și 13 grade. PRONOEXPRES Concursul nr. 37 din 10 sept. a.c. Extragerea I: 11, 20, 31, 4, 18, 43. Fond de premii 321.532 lei. Extragerea a II-a: 29, 13, 34, 18, 1, 28, 37. Fond de premii 263.599 lei. * ÎNAINTE CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri JOI 11 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.10 Cântece închinate patriei. 17.30 Emisiune pentru femei. Printre cercetătoare. Actrițele la microfon. Sfaturi practice. 17.40 Microrecital Margareta Pîslaru. 18.00 Craiova universitară. Sfîrșit de vacanță studențească. 18.10 Estrada tinereții. 18.20 Tinere condee. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. VINERI 12 SEPTEMBRIE 6.30—7.00 Radioactualitatea. In probe tehnologice. Cronica agrară. Intîlnire pe portativ cu Magda Constantinescu. Informații turistice. Muzică. BUCUREȘTI VINERI 12 SEPTEMBRIE 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntă orchestra Jean Ionescu. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Melodii interpretate la clarinet. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Cîntă Laura Lavric, Maria Florian, Ion Bilă și Dezideriu Ardeleanu. 18.10 Dezbateri pe teme economice. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu. 20.10 Mari orchestre de muzică populară. 20.30 Eminesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dr. 21.00 Roger Vailland. Profil literar de Otto Stark. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Cîntăreți de operă interpretează muzică ușoară. 22.45 Caravana fanteziei. II Școala generală de 10 ani nr. 10 str. Republicii (Sării) nr. 43 Craiova anunță: în anul școlar 1969—1970 va funcționa clasa a V-a, curs seral. Se pot înscrie persoane din cîmpul muncii care doresc să-și completeze studiile. Locurile sînt limitate, înscrierile se fac pină la 15 septembrie 1969, cînd se deschid cursurile. Pentru înscrieri, solicitanții vor prezenta adeverință de promovare a clasei a IV-a și adeverință din cîmpul muncii. Alte relații se dau zilnic la secretariatul școlii — telefon 13464. Timp de două zile, pe aerodromul de la Balta Verde a avut loc faza județeană a campionatului R.S.R. de parașutism, care a cuprins două probe : salt de la 1000 m cu aterizare la punct fix și salt de la 2000 m cu executarea unei game de acrobații. In urma punctajului obținut de cei 20 de concurenți, clasamentul general individual se prezintă astfel : 1. Cocoșilă Cornel de la Chimia Craiova — campion județean. 2. Stanciu Florea — Chimia Craiova. 3. Bodo Marin — Atletul Craiova. Acești sportivi, împreună cu Drăcea Ion și Văduva Marin — clasați pe locurile 4—5, alcătuiesc echipa care va reprezenta județul nostru la faza finală ce va avea loc în luna octombrie la București. Pe aerodromul craiovean a mai avut loc și un concurs local de parașutism interasociații, la probele de salt de la 1000 și 600 m cu aterizare la punct fix, cîștigat de Stanciu Florea de la Chimia Craiova O contribuție deosebită la reușita celor două concursuri au adus-o instructorii de parașutism Naghi László și Dima Gheorghe. ȘT. GURGUI coresp. SPORT Campionatul județean de parașutism «¥ix» Fază din meciul inaugural al campionatului diviziei secunde de handbal : „U“ Craiova — Timișul Lugoj 21—15. Foto : I. TESCOVEANU A început returul campionatului echipelor Tăcerea A. S. T. Cluj — A.S.T. Craiova 1-1 (0-1) In cadrul primei etape a returului diviziei A, a campionatului surzilor din R.S.R., echipa craioveană Tăcerea s-a deplasat duminică la Cluj, unde a reușit un rezultat de egalitate în fața liderului acestei competiții — echipa clujeană. Acest rezultat de egalitate este cel lea obținut în de-al treide către fotbaliștii deplasare craioveni, fapt pentru care echipa noastră se clasează pe locul doi în clasament; în jocul de la Cluj, craiovenii au avut de la început inițiativa, și au deschis scorul în min. 37 prin Minciună, care a fructificat o pasă a lui Băloi, trimițînd cu capul în plasă. In repriza secundă clujenii au forțat egalarea, dar forma excepțională a portarului Găvan le-a dat mult de lucru localnicilor. Pină la urmă, abia în min. 83, portarul Găvan a fostînvins de fotbalistul clujean Moldoveanu, care a transformat o lovitură da la 11 metri. Fotbaliștii craioveni au evoluat in următoarea formație : Găvan — Jianu, Grigorescu, Dimitrov, Manda — Rebedea, Ghiță — Barbu, (Cîrstea), Băloi, Minciună, Voicu. G. ȘTEFAN coresp. Mica publicitate ANUNȚ ABSOLVENTELE LICEULUI „ELE.NA CUZA“ CRAIOVA seria 1949, anunță întîlnirea a 20 de ani de la absolvirea liceului. Intîlnirea va avea loc la 5 oct. 1969 ora 10, la sediul liceului din Craiova. Anunțați participarea pină la 25 sept. 1969. ORGANIZEAZĂ : SANDA DURDUNESCU, Calea București, bloc a 6 sc. 3, etaj 3, apartament 12 CRAIOVA. (445) COOPERATIVA gIi ROCA str. Vînători nr. 4, sectorul 6, telefoane: 31.28.81, 23.96.68 livrează imediat la cerere, pentru populație contra cost, la prețul de lei 2.700. ELECTROPOMPF MELC monofazice — 220 volți l.V2, debit 8.000 litri apă pe oră. Sunt utile sa udat grădină, la orice alte necesități gospodărești sau la alimentarea cu apă curentă. ÎNTREPRINDEREA IZOLAȚII de Al ® A. pentru școlarizare la locul de muncă candidați pentru meseriile de izolatori cu durata de școlarizare de 3 ani. Concursul se ține în ziua de 15 septembrie a.c. Candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții : — vîrsta 17—18 ani, studii 7 și 8 clase elementare. Informații suplimentare la Șantierul 307 Craiova, str. Brazda lui Novac Bloc A 4, sc. 1. ap. 7, telefon 14917. OFERTE SERVICIU Familie, caută gospodină pricepută. Telefon 14728. Loco. (442) VINZARI CUMPĂRĂRI Vînd MOSKVICI 408, 19 000 km. Str. Nufărului 14 — CRAIOVA, telefon 13495 Zilnic orele 16—20. (441) Vînd „FORD“ 8 tip 66. Adresați str. Ștefan cel Mare 55. Loco. (443) Vînd „FIAT“ 850 gri. Brazda lui Novac, bloc A 13, scara III a, apartamentul 1^ (după masă) Loco (444) Vînd MOSEVICI 408 nerodat, eventual schimb DACIA. Telefon 11883 Loco. (449) Vînd mașină I.M.S., adresați-vă, strada Privighetorii nr. 5. Craiova. m\ • 11 _ IX — 1969 De la Comisia județeană de fotbal Analizînd în ședința de marți după-amiază desfășurarea primei etape a campionatului județean de fotbal, comisia de resort a C.J.E.F.S. a stabilit o serie de sancțiuni menite să preîntîmpine pe viitor neajunsurile de felul celor semnalate în etapa inaugurală. Echipa craioveană Electrica (seniori) nu va fi programată in etapa din 14 septembrie, urmînd să piardă cu 0—3 meciul respectiv că formația de juniori pentru n-a putut disputa jocul din prima etapă, datorită neamenajării terenului. Pentru motivul de a nu fi prezentat licențele de joc atît pentru seniori cît și pentru juniori, echipa Recolta Afumați nu va fi programată în partida din 21 septembrie, pe care urmează să o piardă cu 0—3. Aceeași sancțiune s-a acordat și Voinței Caraula, pentru etapa din 21 septembrie, ca urmare a neprezentării licențelor echipei de juniori. Neavînd viza anuală și cea medicală pe licențele jucătorilor săi, Drum Nou Boureni nu va fi programată nici ea în etapa din 21 septembrie, cînd va pierde cu 0—3. Din aceleași motive, fotbaliștii din Boureni au pierdut cu 0—3 și partida din prima etapă cu Progresul Băilești, pe care cîștigaseră, pe teren, cu 3—1. B Terenurile din Afumați și Boureni, precum și bazele sportive ale echipelor craiovene C.Z.U. Podari, Armata și Autorapid, nu vor mai putea găzdui meciuri oficiale până nu vor fi omologate. B Pentru proteste și vociferări la adresa arbitrilor, comisia județeană de fotbal a suspendat, pe cîte o etapă, pe următorii jucători : Cristea Ștefan (Medicina) Ghindeanu Preda (C.Z.U. Poși dari). Jucătorul Păunescu Ștefan (Jiul Gîngiova) a fost suspendat pe patru etape, pentru intenția de lovire și injurii aduse adversarului. Au fost suspendați pe cîte o etapă arbitrii Bistriceanume, Miu Jean și Greere Constantin pentru că n-au depus la timp foile de arbitraj. Aceeași sancțiune a fost acordată arbitrului Petrescu Ion, care a admis în joc fotbaliști fără viza anuală și medicală pe licențe. Tot pe o etapă a fost sancționat și arbitrul Ciocîlteu Venus, care a schimbat caracterul oficial al meciului de la Afumați. S-a dat un ultim avertisment echipelor Jiul Gîngiova și C.Z.U. Podari pentru neplata haremurilor de arbitraj. * ♦ i