Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)
1969-09-19 / nr. 7636
2 , „Ah, acest public oltean I ■■■ (Urmare din pag. I) cu falsul „ecou“ ajuns miercuri In paginile.Sportului“ despre declarația de„fair-play“ a tînărului Dașcu privitoare la corectitudinea deciziei arbitrului timona din fatidicul minut 27. Este vorba și aici tot de o incredibilă și gravă denaturare a adevărului. Eram Investiar, după meci, cînd Dașcu povestea indignat la culme coechipierilor săi cit de brutal a fost prins între mîinile menghină ale adversarului. Peste stadionul care a dat sportului românesc, săptămină de săptămînă, cel mai mare număr de spectatori (în etapa a treia pe „Central“, de exemplu, au fost prezenți cu 1 000 de spectatori mai mult decât pe stadioanele din Bacău, Brașov și Iași laolaltă) s-a așternut vălul tristeții. 25 000 de oameni poartă greu povara de a fi fost incalificabil calificați. Publicul (A), acest public craiovean !) nu vrea să se răfuiască cu dumneavoastră, tovarășe Vlad, ci vă dojenește doar pentru grava lipsă de obiectivitate. Se va răfui, în schimb, cu cei cîțiva huligani care v-au dat ocazia să trageți concluzii neavenite... De asta să fiți sigur în ce-l privește pe autorul acestui articol, el face parte din categoria celor care, ani în șir voind să-și scutească nervii de încercări nedorite, a stat, invariabil, în zile de meci, în fața televizorului, unde în nici un caz nu poți fi confundat cu paltorii de pietre în arbitri catacronicari. Iar dacă sîmbăta trecută a făcut o excepție de la regulă, regretă amarnic. Regretă chiar și faptul că nu s-a ridicat nici cel puțin în picioare ca protest la purtarea deloc dulce a arbitrului Simona. Dumneavoastră, colega Dan Vlad nu regretați chiar absolut nimic T kk Participări craioviene la Congresul de slavistică de la Sofia Aslan Șalievici și debutul său în presa literară centrală Partituri valoroase pe pupitrul filarmonicilor din țară In rubrica de față, pe care o inaugurăm astăzi, vom da curs unei intenții mai vechi de a consemna sintetic, săptămînă de săptămînă, o seamă de prețioase afirmări ale unor oameni din județul nostru — sau porniți de pe aceste meleaguri — la manifestări naționale și internaționale cu caracter economic, participări la congrese, noi apariții editoriale, vernisaje nunări la tîrguri internaționale, performanțe sportive etc. cultural-științific și artistici plastice, participări și inețț Recent la Sofia a avut loc un seminar filologic Internațional la care au participat slaviști din 20 de țări ale Europei și Americii de Nord. Țara noastră a avut doi reprezentanți s lectorul uni versitar Laura Fótiadé și lectorul universitar Valentin Gr. Chelaru de la Universitatea din Craiova. In încheierea seminarului, s-a desfășurat o sesiune științifică consacrată Împlinirii a 1.100 de ani de la moartea lui Constantin (Chiril), fondatorul alfabetului slav și al literaturii vechi slave. Printre comunicările prezentate, o bună impresie a făcut și comunicarea tovarășului V. Gr. Chelaru despre „Problemele fundamentale ale moștenirii literare și lingvistice a fraților Chiril și Metodiu în sud-estul european“. Autorul a abordat, de pe pozițiile ultimelor cercetări efectuate în țara noastră, unele aspecte ale latinității în Balcani și ale dezvoltării influenței slavone în Țările Române. Săptămânalul „Literaturen front“ a apreciat în mod pozitiv contribuțiile științifice deosebite ale acestei comunicări. In numărul său din 4 septembrie, același ziar a inserat — Intre punctele de vedere semnate de Adam Frostig (Danemarca), Vasile Solomonov, Victoria Zaharadievskaia, Elena Șpileraia, Liubov Lihaciova și L. Skorohodova (U.R.S.S.), Vera Noertman (R. F. a Germaniei), Danuta Bromovici și Eva Podlavska (R. P. Polonă), Irina Medvfejova (Cehoslovacia) și Thomas Bauer (S.U.A.) — și opiniile tovarășului V. Gr. Chelaru intr-o seamă de probleme actuale din domeniul cercetărilor slavistice. Aslan Salievici — unul dintre talentele descoperite și cultivate de redacția noastră iși face un debut mai mult decit promițător peste granițele județului. In numărul 37 (49), „Revista literară“ culege abundent din recolta poetică a acestui tânăr condeier, oferind pagini literare de cititorilor proaspătă și viguroasă vibrație. Cei care-l vor fi citit pentru prima oară pe Aslan Salievici— tînărul muncitor tinichigiu de la I.C.F.L.-ul craiovean — a fost, neîndoios, surprins plăcut de calitatea și fiorul autentic al versurilor. Sîntem convinși că în fața lui Aslan Salievici (și, deopotrivă, a fratelui său, Sinon, un prozator de talent) stau căi largi de frumoasă afirmare. Uniunea Compozitorilor a achiziționat recent Simfonia I-a Rustica a compozitorului craiovean Nicolae Julea, recomandind-o călduros tuturor filarmonicilor din țară. O altă valoroasă lucrare a aceluiași compozitor — opera „Ioana D’Arc“ — se află îa momentul de față pe masa consiliului artistic al Operei Române din București. Triumful tradiției Jiiiiiliiiiiiiiiiiiiiiiii (Urmare din pag. 1) iatacul Lidiei trec nu niște curtezani oarecari, ci purtătorii unei ideologii politice și morale a unei societăți fondată pe injustiție și rapacitate. Fiecare dintre interpreți a creionat viguros personajul său în galerie de portrete ale acestei comedii savuroase, subliniind elementele de satiră socială. Fiecare actor s-a achitat magistral de rolul încredințat, dovedindu-se un interpret ideal, adevărat prototip. Intr-un interviu acordat in prima zi a turneului, Elina Bîstrițkaia ne-a mărturisit cât de atașată este de rolul Lidia socotind că niciodată nu se va declara mulțumită cu ceea ce face pentru acest personaj. Putem spune, fără a o contrazice în marea sa modestie, că realizarea în acest rol este desăvirșită. Bîstrițkaia știe să fie mereu alta de la clipă în clipă — duioasă ori brutală, exuberantă ori ursuză, generoasă ori cumplită în mînia ei — fiecare atitudine fiind dictată de interesele imediate ale eroinei. Mișcarea în scenă, jocul dezinvolt, știința de a rosti adecvat cuvîntul, de a se interioriza sau a exterioriza, fac din această realizare artistică, socotim noi, una dintre cele mai mari creații ale reputatei actrițe. La marele ei talent s-a adăugat, desigur — așa cum singură o recunoaște — îndrumarea regizorului Varpakovski, un mare creator de școală. Bătrîna Ceboksarova a fost interpretată de Șatrova — o altă stea de mărimea întîia a teatrului sovietic — cu o extraordinară predispoziție pentru comedie (deși, intuim că Șatrova este și o mare tragediană). Cameleonismul personajului, goana sa după căpătuirea familiei sînt viguros conturate cu mijloace de înaltă artă. I. I. Kaiurov dezvăluie nuanțat și precis ceea ce deosebește sau unește pe Vasilkov de cercul în care trăiește, iar N. V. Podgornii (Teleatev), V. V. Kenigson (Kuciumov), V.I. Ezepov (Glumov) au creat roluri de diversitate, fiecare bogată reprezentînd un tip uman aparte. L-am reîntîlnit, cu plăcere, pe S.V. Harcenko — aplaudatul interpret al celor doi Timofeevi din piesa lui Mirivani — în rolul lacheului lui Vasilkov, demonstrînd cu strălucire că pentru un actor adevărat nu există roluri mari sau mici, ci numai roluri care cer dăruire. DIRECȚIA REGIONALĂ TRANSPORTURI AUTO CRAIOVA Strada Nicolaescu nr. 5 ANGAJEAZA: — șef adj. serviciul tehnic Condiții s inginer cu 7 ani vechime în specialitate. Salarizare = 2100—2475 lei lunar. „Patria“ (telefon 13850), filmul: ANGELICA ȘI SULTANUL, orele 9 ; u ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „Central“ (telefon 14029), filmul : STRAIN IN CASA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „30 Decembrie" (telefon 21080), filmele : FATA DIN PARC, orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. aventurierii, orele 9 . 11. La grădină, orele 19,30. „23 August“ (telefon 14443). Ulmul : NOAPTEA GENERALILOR, orele 15,30—20,30, în continuare. „Tineretului“ (telefon 12228), filmele : CAPCANA, orele 16—20 în continuare ; TARZAN, OMUL JUNGLEI, orele 10. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN, orele 10 . 16—20, în continuare. „Arta" — Calafat* filmul „ PROFESIONIȘTII *,30 Decembrie“ — Băiești, filmul ■ TARZAN* OMUL JUNGLEI „8 Mai" —Filiași* filmul 5 NEIMBLÎNZITA ANGELICA „Victoria* — Segarcea* filmul e SUFLETE TARI 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 Închiderea emisiunii de dimineață. 17.00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică populară : Ana Dănilă, Ștefan Pintilie, Maria Firulescu și Mariana Lungu. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19.45 Ediție specială. Actualitatea in agricultură. 20.00 Film artistic. Ape limpezi — o producție a studiourilor sovietice. 21.25 Dialog muzical cu Luiza Costache și Dorin Anastasii. 21.457*6060100. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română. 22.25 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.40 Publicitate. 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali- Babki“. ^23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 208 și 228 metri VINERI 19 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17,10 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. 17,30 De vorbă cu ascultătorii. Arii și duete din operete românești. 18,00 Orizont cultural. Educația estetică prin cultura de masă. 18,10 Moment muzical. 18,20 Radioancheta economică. Pregătiri pentru iarnă în unitățile industriale. 18,30— 19,00 Pentru fiecare melodia preferată. SIMBATA 20 SEPTEMBRIE 6,30 Emisiune pentru sate. Pe teme de actualitate din agricultură. 6,40—7,00 Mîndru-i jocul românesc. * VREMEA In următoarele 24 de ore, se prevede o vreme instabilă și cu cer variabil cînd vor cădea precipitații sub formă de averse. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura maximă, în această perioadă, va oscila între 23 și 28 grade, iar cea minimă între 14 și 17 grade. PIERDERI Pierdut buletin identitate, eliberat de miliția Craiova, carnet călătorie C.F.R. nr. 438522 și permis nr. 553840/69 emis de Depoul Craiova pe numele SMARANDACHE CONSTANTIN. Se declară nule. (479) Pierdut carte de muncă seria P. R. nr. 153268, pe numele POPESCU MARIA. O declar nulă. (476) VÎNZARI — CUMPĂRĂRI Vînd casă 3 camere, liberă, str. 7 Noiembrie 9, Craiova. Relații la adresă, orele 18. (474) Vînd avantajos televizor Rubin 102, Bloc A-6, scara IV, ap. 11, Calea București. Loco. LECȚII MEDITAȚII Student, meditez matematică, fizică, franceză, eventual contra locuință. Telefon 74951, orele 18. (477) VASILE PURCAREA din Craiova, strada nașterii nr. 13, aduce Recunoștința tuturor prietenanilor și cunoscuților căsătoria sa cu CORNELIA BRATU, care va avea loc în ziua de 20 septembrie a.c. Căsătoria se va oficia la starea civilă, la orele 13,30. Incepînd cu ora 211, va avea loc masa în sala maură a restaurantului „Minerva“. Persoanele care nu au primit invitații, au plăcere, sunt invitate și să ia parte la acest eveniment fericit din viața tinerei familii. I.C.R.M. CRAIOVA STR. CARACAL NR. 159 ANGAJEAZA : — șef birou revizie gestiuni; — revizori gestiuni; — gestionar sector metal. Salarizarea conform H.C.M. 328/67 Informații telefon 20581 Mica publicitate ÎNAINTE • 19 — IX — 1969 Covrigi pe sfoară sau sfoară în covrigi? In urmă cu două zile, am primit la redacție vizita deputatului municipal Ion Mindruleanu. De această dată, nu ne-a mai istorisit despre activitatea obștească, ci pur și simplu ne-a pus pe masă o jumătate de covrig. Din ambele capete adirnau bucăți de sfoară și scamne de iută provenită din saci. Covrigul fusese cumpărat de la un mandatar ambulant care desface asemenea produse pe Calea Unirii, colț cu strada 30 Decembrie. Noi știm că, de obicei, covrigii stau pe sfoară și nu sfoara în covrigi și de aceea ne-am adresat conducerii I.A.P. „Cofetarul“. Tovarășa Zăgărin Rodica, noua directoare, nu s-a arătat prea contrariată atunci cînd i-am adus la cunoștință cazul. Ne-a spus doar că mandatarii „produc greutăți întreprinderii“ și că „asemenea neajunsuri s-ar putea să se mai repete". Adică, spunînd-o de-a dreptul, consumatorii să continue a ronțăi, o dată cu covrigii, resturi de sfori, așchii de lemn și alte asemenea ingrediente necomestibile. Despre măsurile ce le va întreprinde pentru igienizarea producției mandatarilor — nici un cuvînt. Să sperăm totuși că instalarea noii conduceri e de bun augur pentru viitor. Mai cu seamă pentru faptul că miile de oameni care cumpără covrigi (de la unitățile proprii ale I.A.P. „Cofetarul" sau de la mandatarii acestei întreprinderi) nu doresc ca, o dată cu împletiții rumeniți cu sare ori susan, să li se servească și scobitori... Am poposit la Mîrșani, așezare înfloritoare, cu gîndul de a urmări viața culturală a acestei localități în desfășurarea unei săptămîni. Intenția noastră avea un suport cert , o frumoasă tradiție care, de nenumărate ori, s-a relevat pe plan competițional. Ce ne-a oferit realitatea cultural-artistică depistată aici ? In ziua respectivă, directorul căminului cultural, Mihai Marinică, era plecat din localitate la cursurile de instruire a propagandiștilor. Bibliotecara se afla în concediu de odihnă. Așadar, interlocutorii principali erau indisponibili. Și, totuși, prin intermediul altor factori cu diverse responsabilități am încercat să aflăm care este nivelul muncii cultural-artistice. Iată părerile consemnate: Ion Ghencioiu, președintele comitetului executiv al consiliului popular comunal: „Cu părere de rău trebuie să mărturisesc că activitatea culturalartistică este sub orice nivel. Practic nu se poate vorbi de o permanență a muncii, de o prezență activă diurnă a căminului în viața comunei. Intelectualii, cei mai îndreptățiți să sprijine statornicirea unui climat spiritual, fac „opinie“ separată, refuzînd, pur și simplu, invitațiile insistente sub motivul că „nu mai sînt obligați“ să desfășoare activitate cultural-artistică“. Filip Băcioiu, președinte al C.A.P. „Drumul belșugului“ : „Despre ce aș putea vorbi ? îmi este greu să evidențiez măcar una din coordonatele acestei complexe activități, care, de fapt, la noi se rezumă la cite un spectacol susținut de cunoscutul nostru taraf... Consiliul de conducere al căminului are o existență formală. Nu poate fi caracterizat ca nucleu de inițiatori îndrituiți să atragă și să antreneze tinerele talente care, de ce să nu recunoaștem, există, dar se pierd în anonimat. Frămîntările cooperatorilor, realizările cooperativei agricole de producție n-au mai constituit, de multă vreme, subiectul unor dezbateri, sub diferite forme, la căminul cultural. Se poate C.A.P.-uri sunt cinci ingineri agronomi, iar la dispensare trei medici. Cu alte cuvinte, destule forțe intelectuale. Mai mult de 400 de tineri așteaptă să fie antrenați în diverse manifestări artistice și activități cultural-educative. Căminul cultural dispune de o bază materială modernă, utilă desfășurării unor manifestări cultural-distractive variate. Numai anul acesta, consiliul popular local a destinat mîntului cultural 30 000 așezării. Așadar, condiții există. Lipsește însă inițiativa mult așteptată din partea intelectualilor, cei mai îndreptățiți să susțină cultivarea unui climat cultural constant, elevat și atractiv. N-am vrut să tragem o concluzie fără a consemna și opinia directorului căminului, Mihai Marinică, cu care, totuși, am vorbit, după zile de la vizita noastră cîteva la Mîrșani. „Personal mă declar nemulțumit de activitatea pe care o desfășor. Ea nu se ridică la nivelul posibilităților noastre. Fără sprijinul intelectualilor nu vom depăși actuala etapă. De aceea, adresez, pe această cale, o nouă invitație intelectualilor, de a sprijini activitatea căminului cultural, de a da dovadă că simt răspunderea ce le revine în viața satului“. •i Este evident că în urma acestor discuții, concluzia nu poate fi decit una singură. La Mîrșani nu poate fi vorba de o activitate cultural-artistică permanentă, iar simplele promisiuni nu pot scuza o situație precară. Socotim necesar ca, în cel mai scurt timp, organele locale de partid și de stat, împreună cu Comitetul județean pentru cultură și artă, să analizeze cu maximum de răspundere situația actuală și să formuleze cîteva repere ferme pentru a oferi cetățenilor din comuna Mîrșani o săptămînă cultural-artistică punctată de manifestări atractive, cu un pronunțat caracter educativ, manifestări reclamată de orizontul cultural al sătenilor. P. MONDOC ,faptu 1 NA CULTURALA LA MÎRȘANI: UN CONCERT AL JUSTIFICĂRILOR constata absența totală a problemelor agrozootehnice de pe agenda căminului, pentru a releva doar un aspect concret, fără a mai aminti altele“. Florea Cojocaru, secretar al consiliului popular comunal * „Cred că principala cauză a inactivității rezidă în slaba preocupare a directorului căminului cultural, care n-a depus eforturi susținute pentru păstrarea și continuarea frumoasei tradiții culturale din comuna noastră. E drept că nici noi, organele locale de stat, nu am inițiat măsuri menite să impulsioneze activitatea. Cum s-ar zice, am închis ochii, subscriind astfel la situația critică în care se află activitatea cultural-artistică. Din luna aprilie a anului curent n-am mai analizat, în cadrul comitetului executiv, munca culturală, cu toate că această analiză ar fi fost oportună oricînd, în tot intervalul de timp ce s-a scurs din primăvară“. Aceste opinii conturează succint climatul cultural din Mîrșani, amintindu-ne, fără să vrem, de înțelepciunea proverbului : „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul“. Situația de fapt pare paradoxală dacă recurgem la cîteva elemente. Să le numim , în localitate funcționează trei școli cu mai mult de 50 de cadre didactice ; la cele două nai 0 comisie fantomă, trei cereri și... atît Pentru locatarul Ababii Victor din Craiova, strada Brazda lui Novac nr. 2, fiecare zi care ne apropie de sezonul rece e un prilej de îngrijorare și necaz. De ce? Pentru că în curând nu va mai putea găti în magazie(!) și-și va muta aragazul în dormitor. Păi de ce — veți întreba dv. —, nu are bucătărie ? Ea are, răspundem noi. Și atunci de ce nu gătește acolo ? Pentru că bucătăria nu mai are acoperiș din februarie a.c. (țineți dv. minte furtuna care a descoperit multe case). Și nu s-a putut repara de atunci și pînă acum? Iată că nu s-a putut și pace. La insistențele locatarului, I.C.F.L. s-a mulțumit să trimită o comisie care a notat și... atît. Repetatele cereri adresate ulterior (nr. 4430 din 30 martie, 7715 din 26 mai și 10 950 din iulie a.c.) au rămas fără răspuns. Iar bucătăria fără acoperiș. Pînă cînd ? Pînă i-o... crește de la sine altul ? Cine joacă banii și timpul? Cine, unde, cînd și cum ? In fiecare după amiază pînă noaptea tîrziu, la punctul denumit „groapă“ din cartierul Bordei, cu „forțele" și babaroasele și cu scandal atunci cînd nu se înțelegeau pe cîștiguri. „Cavalerii" treflei sunt : Drăguț Dumitru și Radu Petre, pensionari, Glugă Ion, salariat la „Electroputere", Soreanu Nicolae, salariat la I.A.P. „Cofetarul“, Păun Virgil, Soreanu Paul, Călugăru Ion și Rădoi Ion mai mult sau mai puțin cu ocupație, dar pătimași după jocurile de noroc. Fotografia de jos i-a surprins „tocîndu-și" banii și timpul, în vreme ce familiile ii așteptau acasă. De această dată, jocul i-a costat cam scump : 150 de lei amendă de căciulă, învățătură de minte pentru ei și avertisment pentru amatorii de șeptic la colț de stradă. Rubrică redactată de CORNEL CONSTANTINESCU ■ [UNK] [UNK] • anunțuri • anunțuri 9 »; §f anunță ținerea, la 20 septembrie 1969, a celei de-a II-a g spsesiuni a concursului de admitere la școala de maiștri pe construcții civile și industriale — cursuri de zi cu durata de 1 an g§ Se pot prezenta la examenul de admitere: muncitori g g calificați, șefi de echipă, maiștri ajutori, maiștri pro- gag vizorii, absolvenți ai școlilor profesionale, școlilor sug gperioare de arte și meserii, școlilor medii tehnice de g 3 ani sau ai liceelor de cultură generală, cu stagiul mili g gtar satisfăcut. g B Pe timpul școlarizării elevii vor beneficia de: g — indemnizație §§ g — cazare gratuită j§ — masă la cantină g Cursurile se țin zilnic de la ora 13,00 la Grupul școllar energetic Craiova. N g înscrierile se primesc pînă pe data de 20 septembrie pe 1969 orele 9,00, la Grupul școlar energetic Craiova sau g p la I.S.C.I. — C.E.T. Craiova — Ișalnița, serviciul învă guțămînt. p 1 Informații suplimentare se pot obține la I.S.C.I. — g . C.E.T. Craiova — Ișalnița, serviciul învățămînt, telefonu g 13983 sau la Grupul școlar energetic Craiova, str. Parg p Iov nr. 93, telefon 15079. 1a Grupul școlar comercial Craiova tare la școala de specializare postliceală la specialitățile: director și conducător unitate, curs de zi, contabil pentru comerț, curs seral și fără frecvență; @ merceolog alimentar, curs seral și fără frecvență; @ merceolog industrial, curs seral și fără frecvență. înscrierile se fac pînă în ziua de 23 septembrie a.c., la secretariatul școlii, str. Karl Marx nr. 4 ANGAJEAZA PRIN CONCURS : șef serviciu financiar și contabiliFARA CONCURS : — gestionar șef secție pentru Orșova Condiții de studii și stagiu conform nomenclatoarelor în vigoare. Concursul va avea loc pe data de 25 septembrie 1969, orele 10. Depunerea actelor și informații suplimentare la biroul personal — telefon 20345 și 20986. 5 o [UNK] N Á \ A