Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-19 / nr. 7636

2 , „Ah, acest public oltean I ■■■ (Urmare din pag. I) cu falsul „ecou“ ajuns miercuri In paginile­­.Sportului“ despre declarația de­­„fair-play“ a tînă­­rului Dașcu privitoare la corec­titudinea deciziei arbitrului ti­mona din fatidicul minut 27. Es­te vorba și aici tot de o incredi­bilă și gravă denaturare a ade­vărului. Eram In­vestiar, după meci, cînd Dașcu povestea indig­nat la culme coechipierilor săi cit de brutal a fost prins între mîinile­ menghină ale adversaru­lui. Peste stadionul care a dat spor­tului românesc, săptămină de săptămînă, cel mai mare număr de spectatori (în etapa a treia pe „Central“, de exemplu, au fost prezenți cu 1 000 de specta­tori mai mult decât pe stadioa­nele din Bacău, Brașov și Iași laolaltă) s-a așternut vălul tris­teții. 25 000 de oameni poartă greu povara de a fi fost inca­lificabil calificați. Publicul (A), acest public cra­­iovean !) nu vrea să se răfuias­că cu dumneavoastră, tovarășe Vlad, ci vă dojenește doar pen­tru grava lipsă de obiectivitate. Se va răfui, în schimb, cu cei cîțiva huligani care v-au dat o­­cazia să trageți concluzii nea­venite... De asta să fiți sigur­­ în ce-l privește pe autorul a­­cestui articol, el face parte din categoria celor care, ani în șir­ voind să-și scutească nervii de încercări nedorite, a stat, inva­riabil, în zile de meci, în fața televizorului, unde în nici un caz nu poți fi confundat cu paltorii de pietre în arbitri cata­­cronicari. Iar dacă sîmbăta tre­­­­cută a făcut o excepție de la re­gulă, regretă amarnic. Regretă chiar și faptul că nu s-a ridicat nici cel puțin în picioare ca pro­test la purtarea deloc dulce a arbitrului Simona. Dumneavoastră, colega Dan Vlad­ nu regretați chiar absolut nimic T kk Participări craioviene la Congresul de slavistică de la Sofia Aslan Șalievici și debutul său în presa literară centrală Partituri valoroase pe pupitrul filarmonicilor din țară In rubrica de față, pe care o inaugurăm astăzi, vom da curs unei intenții mai vechi de a consemna sintetic, săptămînă de săptămînă, o seamă de prețioase afirmări ale unor oameni din județul nostru — sau porniți de pe aceste meleaguri — la mani­festări naționale și internaționale cu caracter economic, participări la congrese, noi apariții editoriale, vernisaje nunări la tîrguri internaționale, performanțe sportive etc. cultural-științific și artistic­i plastice, participări și ineț­ț Recent la Sofia a avut loc un seminar filologic Inter­național la care au participat slaviști din 20 de țări ale Europei și Americii de Nord. Țara noastră a avut doi re­prezentanți s lectorul uni­­ versitar Laura Fótiadé și lec­torul universitar Valentin Gr. Chelaru de la Universitatea din Craiova. In încheierea seminarului, s-a desfășurat o sesiune ști­ințifică consacrată Împlinirii a 1.100 de ani de la moartea lui Constantin (Chiril), fonda­torul alfabetului slav și al literaturii vechi slave. Prin­tre comunicările prezentate, o bună impresie a făcut și comunicarea tovarășului V. Gr. Chelaru despre „Proble­mele fundamentale ale moș­tenirii literare și lingvistice a fraților Chiril și Metodiu în sud-estul european“. Au­torul a abordat, de pe pozi­țiile ultimelor cercetări efec­tuate în țara noastră, unele aspecte ale latinității în Bal­cani și ale dezvoltării influ­enței slavone în Țările Ro­mâne. Săptămânalul „Literaturen front“ a apreciat în mod po­zitiv contribuțiile științifice deosebite ale acestei comuni­cări. In numărul său din 4 septembrie, același ziar a in­serat — Intre punctele de ve­dere semnate de Adam Frostig (Danemarca), Vasile Solomonov, Victoria Zaharad­­ievskaia, Elena Șpileraia, Liu­bov Lihaciova și L. Skoro­­hodova (U.R.S.S.), Vera Noertman (R. F. a Germaniei), Danuta Bromovici și Eva Podlavska (R. P. Polonă), Irina Medvfejova (Ceho­slovacia) și Thomas Bau­er (S.U.A.) — și opiniile tova­rășului V. Gr. Chelaru intr-o seamă de probleme actuale din domeniul cercetărilor sla­­vistice.­­ Aslan Salievici — unul dintre talentele descoperite și cultivate de redacția noas­tră iși face un debut mai mult decit promițător peste granițele județului. In numă­rul 37 (49), „Revista litera­ră“ culege abundent din re­colta poetică a acestui tânăr condeier, oferind pagini literare de cititorilor proaspătă și viguroasă vibrație. Cei care-l vor fi citit pentru pri­ma oară pe Aslan Salievici— tînărul muncitor tinichigiu de la I.C.F.L.-ul craiovean — a fost, neîndoios, surprins plăcut de calitatea și fiorul autentic al versurilor. Sîntem convinși că în fața lui Aslan Salievici (și, deo­potrivă, a fratelui său, Sinon, un prozator de talent) stau căi largi de frumoasă afir­mare.­­ Uniunea Compozitorilor a achiziționat recent Simfo­nia I-a Rustica a compozito­rului craiovean Nicolae Julea, recomandind-o călduros tutu­ror filarmonicilor din țară. O altă valoroasă lucrare a aceluiași compozitor — opera „Ioana D’Arc“ — se află îa momentul de față pe masa consiliului artistic al Operei Române din București. Triumful tradiției Jiiiiiliiiiiiiiiiiiiiiiii (Urmare din pag. 1) iatacul Lidiei trec nu niște curtezani oarecari, ci purtătorii unei ideolo­gii politice și morale a unei societăți fondată pe injustiție și rapacitate. Fiecare dintre interpreți a creionat viguros per­sonajul său în galerie de portrete ale acestei co­medii savuroase, subli­niind elementele de sa­tiră socială. Fiecare ac­tor s-a achitat magistral de rolul încredințat, do­­vedindu-se un interpret ideal, adevărat prototip. Intr-un interviu acor­dat in prima zi a turne­ului, Elina Bîstrițkaia ne-a mărturisit cât de atașată este de rolul Li­dia socotind că niciodată nu se va declara mulțu­mită cu ceea ce face pentru acest personaj. Putem spune, fără a o contrazice în marea sa modestie, că realizarea în acest rol este desăvir­­șită. Bîstrițkaia știe să fie mereu alta de la cli­pă în clipă — duioasă ori brutală, exuberantă ori ursuză, generoasă ori cumplită în mînia ei — fiecare atitudine fiind dictată de interesele imediate ale eroinei. Mișcarea în scenă, jocul dezinvolt, știința de a rosti adecvat cuvîntul, de a se interioriza sau a exterioriza, fac din a­­ceastă realizare artisti­că, socotim noi, una din­tre cele mai mari crea­ții ale reputatei actrițe. La marele ei talent s-a adăugat, desigur — așa cum singură o recunoaș­te — îndrumarea regizo­rului Varpakovski, un mare creator de școală. Bătrîna Ceboksarova a fost interpretată de Șa­­trova — o altă stea de mărimea întîia a teatru­lui sovietic­­ — cu o ex­traordinară predispozi­ție pentru comedie (deși, intuim că Șatrova este și o mare tragediană). Cameleonismul persona­jului, goana sa după că­pătuirea familiei sînt vi­guros conturate cu mij­loace de înaltă artă. I. I. Kaiurov dezvăluie nuan­țat și precis ceea ce deo­sebește sau unește pe Vasilkov de cercul în care trăiește, iar N. V. Podgornii (Teleatev), V. V. Kenigson (Kuciumov), V.I. Ezepov (Glumov) au creat roluri de diversitate, fiecare bogată re­­prezentînd un tip uman aparte. L-am reîntîlnit, cu plăcere, pe S.V. Har­­cenko — aplaudatul in­terpret al celor doi Ti­­mofeevi din piesa lui Mirivani — în rolul la­cheului lui Vasilkov, de­­monstrînd cu strălucire că pentru un actor ade­vărat nu există roluri mari sau mici, ci numai roluri care cer dăruire. DIRECȚIA REGIONALĂ TRANSPORTURI AUTO CRAIOVA Strada Nicolaescu nr. 5 ANGAJEAZA: — șef adj. serviciul tehnic Condiții s inginer cu 7 ani vechime în specialitate. Salarizare = 2100—2475 lei lunar. „Patria“ (telefon 13850), filmul: ANGELICA ȘI SULTANUL, orele 9 ; u ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „Central“ (telefon 14029), fil­mul : STRAIN IN CASA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „30 Decembrie" (telefon 21080), filmele : FATA DIN PARC, orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. aventurierii, orele 9 . 11. La grădină, orele 19,30. „23 August“ (telefon 14443). Ul­mul : NOAPTEA GENERALILOR, orele 15,30—20,30, în continuare. „Tineretului“ (telefon 12228), filmele : CAPCANA, orele 16—20 în continuare ; TARZAN, OMUL JUNGLEI, orele 10. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN, orele 10 . 16—20, în con­tinuare. „Arta" — Calafat* filmul „ PROFESIONIȘTII *,30 Decembrie“ — Băi­­ești, fil­mul ■­ TARZAN* OMUL JUN­GLEI „8 Mai" —Filiași* film­­ul 5 NEIMBLÎNZITA ANGELICA „Victoria* — Segarcea* filmul e SUFLETE TARI 10.00 Lim­ba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 Închiderea emisiunii de diminea­ță. 17.00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri inter­preți de muzică populară : Ana Dănilă, Ștefan Pintilie, Maria Firulescu și Mariana Lungu. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19.45 Edi­ție specială. Actualitatea in a­­gricultură. 20.00 Film artis­tic. Ape limpezi — o producție a studiourilor sovie­tice. 21.25 Dialog muzical cu Luiza Cost­ache și Dorin­ Anasta­sii­. 21.45­7*6060100. 22.00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română. 22.25 Telejurnalul de noapte și buletinul meteoro­logic. 22.40 Publicitate. 22.45 Cîn­­tă sextetul vocal polonez „Ali- Babki“. ^23.00 închiderea emisiu­nii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 208 și 228 metri VINERI 19 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin me­­teo-rutier. 17,10 Cîntăreți ai plaiu­rilor noastre. 17,30 De vorbă cu ascultătorii. Arii și duete din o­­perete românești. 18,00 Orizont cultural. Educația estetică prin cultura de masă. 18,10 Moment muzical. 18,20 Radioancheta eco­nomică. Pregătiri pentru iarnă în unitățile industriale. 18,30— 19,00 Pentru fiecare melodia pre­ferată. SIMBATA 20 SEPTEMBRIE 6,30 Emisiune pentru sate. Pe teme de actualitate din agricul­tură. 6,40—7,00 Mîndru-i jocul românesc. * VREMEA In următoarele 24 de ore, se prevede o vreme instabilă și cu cer variabil cînd vor cădea pre­cipitații sub formă de averse. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura maximă, în această perioadă, va oscila între 23 și 28 grade, iar cea minimă între 14 și 17 grade. PIERDERI Pierdut buletin identitate, eliberat de miliția Craiova, carnet călătorie C.F.R. nr. 438522 și permis nr. 553840/69 emis de Depoul Craiova pe numele SMA­­RANDACHE CONSTANTIN. Se declară nule. (479) Pierdut carte de muncă seria P. R. nr. 153268, pe numele POPESCU MARIA. O declar nulă. (476) VÎNZARI — CUMPĂRĂRI Vînd casă 3 camere, liberă, str. 7 Noiembrie 9, Craiova. Relații la adresă, orele 18. (474) Vînd avantajos tele­vizor Rubin 102, Bloc A-6, scara IV, ap. 11, Calea București. Loco. LECȚII MEDITAȚII Student, meditez matem­a­­­tică, fizică, franceză, even­tual contra locuință. Tele­fon 74951, orele 18. (477) VASILE PURCAREA din Craiova, strada nașterii nr. 13, aduce Re­cunoștința tuturor priete­na­nilor și cunoscuților căsă­toria sa cu CORNELIA BRATU, care va avea loc în ziua de 20 septembrie a.c. Căsătoria se va oficia la starea civilă, la orele 13,30. Incepînd cu ora 211, va avea loc masa în sala maură a restaurantului „Minerva“. Persoanele care nu au primit invitații, au plăcere, sunt invitate și să ia parte la acest eveni­ment fericit din viața tine­rei familii. I.C.R.M. CRAIOVA STR. CARACAL NR. 159 ANGAJEAZA : — șef birou revizie gestiuni; — revizori gestiuni; — gestionar sector metal. Salarizarea conform H.C.M. 328/67 Informații telefon 20581 Mica publicitate ÎNAINTE • 19 — IX — 1969 Covrigi pe sfoară sau sfoară în covrigi? In urmă cu două zile, am primit la redacție vizita depu­tatului municipal Ion Mindruleanu. De această dată, nu ne-a mai istorisit despre activitatea obștească, ci pur și simplu ne-a pus pe masă o jumătate de covrig. Din ambele capete adirnau bucăți de sfoară și scamne de iută provenită din saci. Covrigul fusese cumpărat de la un mandatar ambulant care desface asemenea produse pe Calea Unirii, colț cu strada 30 Decembrie. Noi știm că, de obicei, covrigii stau pe sfoară și nu sfoa­ra în covrigi și de aceea ne-am adresat conducerii I.A.P. „Cofetarul“. Tovarășa Zăgărin Rodica, noua directoare, nu s-a arătat prea contrariată atunci cînd i-am adus la cunoștință cazul. Ne-a spus doar că mandatarii „produc greutăți între­prinderii“ și că „asemenea neajunsuri s-ar putea să se mai repete". Adică, spunînd-o de-a dreptul, consumatorii să con­tinue a ronțăi, o dată cu covrigii, resturi de sfori, așchii de lemn și alte asemenea ingrediente necomestibile. Despre mă­surile ce le va întreprinde pentru igienizarea producției man­datarilor — nici un cuvînt. Să sperăm totuși că instalarea noii conduceri e de bun augur pentru viitor. Mai cu seamă pentru faptul că miile de oameni care cumpără covrigi (de la unitățile proprii ale I.A.P. „Cofetarul" sau de la mandatarii acestei întreprinderi) nu doresc ca, o dată cu împletiții rumeniți cu sare ori susan, să li se servească și scobitori... Am poposit la Mîrșani, așe­zare înfloritoare, cu gîndul de a urmări viața culturală a a­­cestei localități în desfășura­rea unei săptămîni. Intenția noastră avea un suport cert , o frumoasă tradiție care, de nenumărate ori, s-a relevat pe plan competițional. Ce ne-a oferit realitatea cultural-artistică depistată aici ? In ziua respectivă, direc­torul căminului cultural, Mi­­hai Marinică, era plecat din localitate la cursurile de in­struire a propagandiștilor. Bi­bliotecara se afla în concediu de odihnă. Așadar, interlocu­torii principali erau indisponi­bili. Și, totuși, prin interme­diul altor factori cu diverse responsabilități am încercat să aflăm care este nivelul muncii cultural-artistice. Iată părerile consemnate: Ion Ghencioiu, președintele comitetului executiv al consi­liului popular comunal: „Cu părere de rău trebuie să măr­turisesc că activitatea cultural­­artistică este sub orice nivel. Practic nu se poate vorbi de o permanență a muncii, de o prezență activă diurnă a că­minului în viața comunei. In­telectualii, cei mai îndreptă­țiți să sprijine statornicirea unui climat spiritual, fac „opinie“ separată, refuzînd, pur și sim­plu, invitațiile insistente sub motivul că „nu mai sînt obli­gați“ să desfășoare activitate cultural-artistică“. Filip Băcioiu, președinte al C.A.P. „Drumul belșugului“ : „Despre ce aș putea vorbi ? îmi este greu să evidențiez măcar una din coordonatele a­­cestei complexe activități, care, de fapt, la noi se rezumă la cite un spectacol susținut de cunoscutul nostru taraf... Consiliul de conducere al că­minului are o existență for­mală. Nu poate fi caracterizat ca nucleu de inițiatori îndri­tuiți să atragă și să antreneze tinerele talente care, de ce să nu recunoaștem, există, dar se pierd în anonimat. Frămîntă­rile cooperatorilor, realizările cooperativei agricole de pro­ducție n-au mai constituit, de multă vreme, subiectul unor dezbateri, sub diferite forme, la căminul cultural. Se poate C.A.P.-uri sunt cinci ingineri agronomi, iar la dispensare trei medici. Cu alte cuvinte, destule forțe intelectuale. Mai mult de 400 de tineri așteaptă să fie antrenați în diverse ma­nifestări artistice și activități cultural-educative. Căminul cultural dispune de o bază ma­terială modernă, utilă desfă­șurării unor manifestări cul­­tural-distractive variate. Nu­mai anul acesta, consiliul popu­lar local a destinat mîntului cultural 30 000 așeză­­rii. Așadar, condiții există. Lip­sește însă inițiativa mult aș­teptată din partea intelectuali­lor, cei mai îndreptățiți să sus­țină cultivarea unui climat cultural constant, elevat și a­­tractiv. N-am vrut să tragem o con­cluzie fără a consemna și opi­nia directorului căminului, Mihai Marinică, cu care, to­tuși, am vorbit, după zile de la vizita noastră cîteva la Mîrșani. „Personal mă declar nemulțumit de activitatea pe care o desfășor. Ea nu se ridi­că la nivelul posibilităților noastre. Fără sprijinul intelec­tualilor nu vom depăși actuala etapă. De aceea, adresez, pe această cale, o nouă invitație intelectualilor, de a sprijini activitatea căminului cultu­ral, de a da dovadă că simt răspunderea ce le revine în viața satului“. •i­ Este evident că în urma a­­cestor discuții, concluzia nu poate fi decit una singură. La Mîrșani nu poate fi vorba de o activitate cultural-artistică permanentă, iar simplele pro­misiuni nu pot scuza o situație precară. Socotim necesar ca, în cel mai scurt timp, organele loca­le de partid și de stat, împre­ună cu Comitetul județean pentru cultură și artă, să ana­lizeze cu maximum de răspun­dere situația actuală și să for­muleze cîteva repere ferme pentru a oferi cetățenilor din comuna Mîrșani o săptămînă cultural-artistică punctată de manifestări atractive, cu un pronunțat caracter educativ, manifestări reclamată de ori­zontul cultural al sătenilor. P. MONDOC­ ­,f­a­p­tu 1 N­A C­ULTURALA LA MÎRȘANI: UN CONCERT AL JUSTIFICĂRILOR constata absența totală a pro­blemelor agrozootehnice de pe agenda căminului, pentru a releva doar un aspect concret, fără a mai aminti altele“. Florea Cojocaru, secretar al consiliului popular comunal * „Cred că principala cauză a inactivității rezidă în slaba preocupare a directorului că­minului cultural, care n-a de­pus eforturi susținute pentru păstrarea și continuarea fru­moasei tradiții culturale din comuna noastră. E drept că nici noi, organele locale de stat, nu am inițiat măsuri me­nite să impulsioneze activita­tea. Cum s-ar zice, am închis ochii, subscriind astfel la si­tuația critică în care se află activitatea cultural-artistică. Din luna aprilie a anului cu­rent n-am mai analizat, în ca­drul comitetului executiv, munca culturală, cu toate că această analiză ar fi fost opor­tună oricînd, în tot intervalul de timp ce s-a scurs din pri­măvară“. Aceste opinii conturează succint climatul cultural din Mîrșani, amintindu-ne, fără să vrem, de înțelepciunea prover­bului : „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul“. Situația de fapt pare para­doxală dacă recurgem la cîte­­va elemente. Să le numim , în localitate funcționează trei școli cu mai mult de 50 de ca­dre didactice ; la cele două nai 0 comisie fantomă, trei cereri și... atît Pentru locatarul Ababii Victor din Craiova, strada Brazda lui Novac nr. 2, fiecare zi care ne apropie de sezonul rece e un prilej de îngrijorare și necaz. De ce? Pentru că în cu­­rând nu va mai putea găti în magazie(!) și-și va muta araga­zul în dormitor. Păi de ce — veți întreba dv. —, nu are bucă­tărie ? Ea are, răspundem noi. Și atunci de ce nu gătește acolo ? Pentru că bucătăria nu mai are acoperiș din februa­rie a.c. (țineți dv. minte furtuna care a descoperit multe case). Și nu s-a putut repara de atunci și pînă acum? Iată că nu s-a putut și pace. La insistențele locatarului, I.C.F.L. s-a mulțumit să trimită o comisie care a notat și... atît. Re­­­­petatele cereri adresate ulterior (nr. 4430 din 30 martie, 7715 din 26 mai și 10 950 din iulie a.c.) au rămas fără răspuns. Iar bucătăria fără acoperiș. Pînă cînd ? Pînă i-o... crește de la sine altul ? Cine joacă banii și timpul? Cine, unde, cînd și cum ? In fiecare după amiază pînă noaptea tîrziu, la punctul denumit „groapă“ din cartierul Bordei, cu „forțele" și babaroasele și cu scandal atunci cînd nu se înțelegeau pe cîștiguri. „Cavalerii" treflei sunt : Drăguț Dumitru și Radu Petre, pensionari, Glugă Ion, salariat la „E­­lectroputere", Soreanu Nicolae, salariat la I.A.P. „Cofetarul“, Păun Virgil, Soreanu Paul, Călugăru Ion și Rădoi Ion mai mult sau mai puțin cu ocupație, dar pătimași după jocurile de noroc. Fotografia de jos i-a surprins „tocîndu-și" banii și timpul, în vreme ce familiile ii așteptau acasă. De această dată, jocul i-a costat cam scump : 150 de lei amendă de căciulă, învățătură de minte pentru ei și avertis­ment pentru amatorii de șeptic la colț de stradă. Rubrică redactată de CORNEL CONSTANTINESCU ■ [UNK] [UNK] • anunțuri • anunțuri 9 »; §f anunță ținerea, la 20 septembrie 1969, a celei de-a II-a g sp­sesiuni a concursului de admitere la școala de maiștri p­e construcții civile și industriale — cursuri de zi cu dura­­­­­­ta de 1 an­ g­­§ Se pot prezenta la examenul de admitere: muncitori g g calificați, șefi de echipă, maiștri ajutori, maiștri pro- g­ag vizorii, absolvenți ai școlilor profesionale, școlilor su­­g g­perioare de arte și meserii, școlilor medii tehnice de­­ g 3 ani sau ai liceelor de cultură generală, cu stagiul mili­ g g­tar satisfăcut. g B Pe timpul școlarizării elevii vor beneficia de: g — indemnizație §§ g — cazare gratuită j§ — masă la cantină g Cursurile se țin zilnic de la ora 13,00 la Grupul șco­­l­­­lar energetic Craiova. N­ g înscrierile se primesc pînă pe data de 20 septembrie p­e 1969 orele 9,00, la Grupul școlar energetic Craiova sau g p la I.S.C.I. — C.E.T. Craiova — Ișalnița, serviciul învă­ g­u­țămînt. p 1 Informații suplimentare se pot obține la I.S.C.I. — g . C.E.T. Craiova — Ișalnița, serviciul învățămînt, telefon­u g 13983 sau la Grupul școlar energetic Craiova, str. Par­­g p Iov nr. 93, telefon 15079. 1a Grupul școlar comercial Craiova tare la școala de specializare post­­liceală la specialitățile:­­ director și conducător unitate, curs de zi, contabil pentru comerț, curs seral și fără frecvență; @ merceolog alimentar, curs seral și fără frecvență; @ merceolog industrial, curs seral și fără frecvență. înscrierile se fac pînă în ziua de 23 septembrie a.c., la secretariatul școlii, str. Karl Marx nr. 4 ANGAJEAZA PRIN CONCURS : șef serviciu financiar și contabili­FARA CONCURS : — gestionar șef secție pentru Orșova Condiții de studii și stagiu conform nomenclatoarelor în vigoare. Concursul va avea loc pe data de 25 septembrie 1969, orele 10. Depunerea actelor și informații suplimentare la biroul personal — telefon 20345 și 20986. 5 o [UNK] N Á \ A

Next