Inainte, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7725-7748)
1970-01-14 / nr. 7733
P Ik r • 14—1 — 1970 PLENARELE ACTIVULUI U.T.C. DIN ȘCOLI Un tadm prielnic pentru analiza meii politico-educative In conformitate cu sarcinile stabilite de plenara C. C. al U.T.C. din octombrie 1969, în primele zile ale celui de-al doilea trimestru școlar, în toate școlile din județul nostru au loc plenare ale activului U.T.C. și adunări generale ale uteciștilor. Acestea trebuie să constituie prilejul unei analize temeinice a modului în care organizațiile și grupele U. T. C. și-au desfășurat întreaga muncă politico-educativă în scopul formării unui tineret bine pregătit pentru muncă și viață, pentru integrarea acestuia in complexul proces de înnoire și dezvoltare multilaterală a țării noastre. Plenarele activelor U.T.C. vor trebui să analizeze cu toată răspunderea felul în care au fost îndeplinite măsurile stabilite de conducerea organizației noastre, precum și propriile hotărîri, modul în care organizația și grupele U.T.C. au adoptat în munca lor cele mai eficiente forme și metode în vederea sprijinirii eficiente a procesului de învățămînt. Analizele din plenarele activelor U. T. C. să fie axate,în primul rînd, pe activitatea desfășurată de organizații în direcția stimulării interesului și pasiunii elevilor pentru învățătură, pentru formarea unei opinii combative împotriva celor care nu învață și nu respectă disciplina școlară. Spre a cunoaște cut mai temeinic realitatea existentă în fiecare școală, comitetele U.T.C. au datoria să pună în discuția activului toate problemele care preocupă tineretul școlar, îndeosebi pe cele privind educarea politico-ideologică, patriotică și Prof. IULIUS PASCU secretar al Comitetului județean U. T. C. moral-cetățenească, întărirea vieții interne de organizație, precum și celelalte aspecte ale activității organizațiilor și grupelor U.T.C. In acest sens, printr-o largă consultare a întregului colectiv de elevi, pe baza observațiilor și sugestiilor șefilor comisiilor pe probleme, a membrilor comitetului și birourilor grupelor U.T.C., va putea fi prezentată cit se poate de analitic situația existentă în fiecare școală. Raportul prezentat în fața activului de către comitetul U.T.C. pe școală să fie astfel alcătuit încît să analizeze temeinic și realist modul în care au fost îndeplinite obiectivele propuse în programele de activități din trimestrul precedent, contribuția fiecăruia dintre membrii activului la realizarea acțiunilor, eficiența activităților întreprinse în rîndul elevilor. Este necesar ca plenarele activelor U.T.C. de la Grupul școlar „Electroputere“. Grupul școlar construcții, liceele din Calafat, Băilești și Cornu, din școlile profesionale de mecanici agricoli să dezbată cu cea mai mare responsabilitate preocupările comitetelor și birourilor grupelor U.T.C. in sensul sprijinirii școlii în obținerea de rezultate tot mai bune la învățătură, pentru întărirea disciplinei școlare, mai ales în acțiunile de domeniul muncii politico-ideologice și a strădaniilor pentru îmbunătățirea condițiilor socialgospodărești asigurate elevilor. E absolut necesar ca analizele care vor avea loc să se finalizeze într-o serie de măsuri concrete, bine gîndite, care, traduse în viață, să asigure cît mai grabnic înlăturarea deficiențelor semnalate, obținerea în viitor a unor rezultate tot mai bune în toate domeniile. Acționînd cu pricepere și inițiativă în toate împrejurările, rezolvînd cu competență și operativitate sarcinile izvorîte din cerințele specifice muncii au elevii, comitetul U.T.C. din fiecare școală va contribui și mai mult la crearea unui climat favorabil pentru desfășurarea în continuare a unei munci educative eficiente în rîndul întregului nostru tineret școlar. Vocația șantierului In anul 1961, cînd la Ișalnița Începuse să se construiască Combinatul chimic, am cunoscut un tînăr cu trăsături fine, de domnișoară, despre care am auzit, puțin mai tîrziu, că este tractorist. L-am văzut de mai multe ori, cu tractorul lui cuiral, în pofida noroiului din șantier. Peste puțin timp, ne-am împrietenit și l-am întrebat cum reușește să întrețină astfel mașina în condițiile de organizare ale unui șantier. Mi-a răspuns că omul de la volan este dator să facă mașina să calce ca o pisică, fără să se murdărească. Din felul în care își organiza munca, loturile aprovizionate cu ajutorul tractorului său n-au dus niciodată lipsă de materiale. Am fost martor cînd, în organizația de partid, a fost primit în rândurile comuniștilor în mod excepțional, fără perioadă de candidatură. De fapt, și ziarul șantierului îi aducea adesea aprecieri elogioase. M-am bucurat nespus de mult cînd am auzit că tînărul Vasile Chițimia a fost selecționat să urmeze o școală de înaltă calificare, la București. Modul cum a știut să-și însușească cunoștințele profesionale a determinat ca, la terminarea cursului, să fie trimis în mod excepțional, cu funcțiae șef de coloană auto, la Întreprinderea de irigații prin cooperare Bechet-Corabia. Aici l-am intîlnit după opt ani. Același tînăr cu trăsături gingașe și cu fața luminată de același zîmbet optimist. A început să-mi descrie cu gesturi largi care este intenția constructorilor de pe acest vast șantier. Cele aproape 80 de mii de hectare pe care se va desfășura activitatea constructivă — peste care își arunca privirea pînă la orizont — le-am văzut cuprinse, comprimate parcă, între brațele lui. Tinărul meu prieten îmi părea același: argint viu, neobosit, chibzuit. Viața de șantier are această menire de a conserva tinerețea omului. Vasile Chițimia crescuse în calificare, crescuse în acumularea experienței de muncă. Dacă în 1961 avea în primirea lui un tractor curat în condiții de șantier, acum mi-a arătat parcul de 100 de mașini noi, buldozere, screpere și dragline. Și toate aceste mașini erau curate, la fel ca tractorul lui, pe care scrisese cindva simbolic, cu vopsea albă, „Vostok“. Acesta este tehnicianul, șef de coloană, Vasile Chițimia, omul optimist și mereu tinăr, omul educat prin muncă și pentru muncă, omul cu trăsături fine ca de... domnișoară. R. POPESCU INAIN WB Impulsuri continui în pregătirea profesională Organizațiile U.T.C. de la Combinatul chimic manifestă o preocupare constantă pentru ridicarea calificării tineretului, pentru sprijinirea, prin mijloace proprii, a conducerilor fabricilor și secțiilor in acest important domeniu de activitate. Această preocupare este determinată și de faptul că, în această importantă unitate industrială, majoritatea salariaților sunt tineri, media vizatei lor nedepășind abia 24 de ani. Din dorința de a găsi noi mijloace, de a generaliza experiența bună a unor organizații în ridicarea nivelului profesional, comitetul U.T.C. coordonator a organizat, cu puțin timp în urmă, o masă rotundă pe tema : „Forme și metode folosite de organizațiile U.T.C. pentru ridicarea pregătirii profesionale a tinerilor“, la care au luat parte secretari ai organizațiilor U.T.C., cadre tehnice din fabricile și secțiile combinatului. Discuțiile purtate de cei 20 de ingineri și secretari de organizații participanți la masa rotundă au abordat aspecte interesante privind rezultatele obținute în producție în cursul anului 1969, experiența cîștigată în organizarea concursurilor „Cine știe meserie, cîștigă“, „Cartea tehnică și producția“, a Olimpiadelor pe meserii etc., au evidențiat unele preocupări de viitor. Referitor la concursurile „Cine știe meserie, cîștigă“, tov. Marius Velicescu, inginer la fabrica acetat de vinil monomer, spunea : „Bine organizate, cu o bibliografie minuțios aleasă, concursurile acestea devin una dintre cele mai eficace forme de ridicare a nivelului de cunoștințe profesionale. Spun acest lucru din experiență proprie, deoarece, fiind și secretar U.T.C. la grupa monomer, am organizat astfel de concursuri. In tematica lor am cuprins, pe lingă tehnologia propriu-zisă, și probleme de chimie generală sau de protecția muncii. Pentru a antrena toți tinerii în această acțiune, am dat mai întîi o lucrare scrisă, la care au participat toți uteciștii, pentru concurs fiind promovați primii clasați, după notele obținute la această lucrare“. Iată, așadar, o preocupare concretă de a cuprinde la această acțiune toți tinerii, printr-o formă evident superioară aceleia de „înscriere la concurs“. Din discuțiile tovarășilor Marin Duță, Olimpian Popescu, Mircea Gavriilă, Lucia Ciobanu s-au desprins, de asemenea, unele experiențe bune: preocuparea pentru organizarea a noi concursuri „Cine știe meserie, cîștigă“, a concursului „Cartea tehnică și producția“, a unor noi olimpiade pe meserii. „Discuția purtată la masa rotundă — ne-a relatat tov. Constantin Cotoi, secretarul comitetului U.T.C., — a fost cît se poate de utilă. Ea a prilejuit nu numai un schimb de experiență, dar și conturarea sarcinilor ce ne revin în viitor, a acțiunilor ce trebuie să le întreprindem pentru a ne aduce o contribuție tot mai concretă la ridicarea nivelului profesional al tineretului nostru“. MIRCEA POSPAI membru al comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic Craiova 1 \ Cîțiva lucrători sîrguincioși ai miliției municipale au dat o raită prin toate locurile în care individe certate cu munca, cu igiena și cu morala, îmbie credulii cu Inimă slabă și cu dinți de fier, să alăture biletului de intrare la cinematograf și este un nevolnic fișic de miziție pentru rontăială. Cu ușurință — lucru ce nu trebuie să mire întrucît, de multă vreme, vînzarea semințelor este la Craiova o negustorie pe față, ocrotită de indolența celor care ar trebui să intervină energic pentru a salva sănătatea oamenilor și curățenia orașului — miliția a strîns clopot vreo douăzeci și trei de asemenea negustorese ambulante. Toate erau din categoria celor care-și petrec viața numai în lene și-n desfrîu, ușor fiindu-le — mai presus de orice altă muncă — să prepare „superbele" semințe în albia de spălat rufe și de scăldătoare. seculară a familiei sau In ceaunul cu depuneri carstice (tot seculare), spre a le oferi clientelei cralovene (tinerei clientele mai ales) căzută, parcă iremediabil, sub stăpînirea aromitoarei brize stupefiante de sămînță prăjită și mizilie copt. Maria Sucata, din strada Dîmbo- Noi citații la... „Procesul viței 33, Ana Firu, din Dîmboviței, Augustina Buzoianu, din Retezat 41, Alexandrina Marin, din Fulgului 23, Elena Serdaru, din George Enescu nr. 94, Maria Iorgu, din Războieni 2, Ridca Negrilă, din Feneș Curcanul 8, și altele — tinere în ani, dar vîrstnice într-această profesiune (de credință !) ambulantă, au fost invitate în sala cinematografului „Patria“ și — după bunul gînd al unui om energic și de inițiativă — arătate publicului, pentru aplauze „la scenă deschisă“. La această,premieră de gală" n-a mai fost nevoie de o prezentare specială a protagonistelor, pentru că oamenii de bună credință și-au strigat of ul împotriva acestor purtătoare de microbi și a celor care le țin hangul, agasîndu-și vecinii de fotoliu cu ronțăitul sacadat al semințelor (adevărat suprafundal sonor inervant și foarte deranjant al spectacolului cinematografic) și împroșcînd in tot locul coji și cojițe. S-a făcut doar o precizare necesară : din 23 de vestale ale „cultului mizilicarilor", 14 erau infractoare recidiviste ori cliente ale spitalului dermatovenerian. Iată, așadar, din mîinile cui primesc miile de pătimași consumatori de semințe, prețioasele droguri pentru consumul maladiv de semințe sărate. Organizatorii cu albastru la chipiu, ajutați de personalul cinematografului, au trecut la... actul 2 al spectacolului, scoțînd din sală pe oricare spectator care avea în fața sa cîte o incomensurabilă moviliță de mizilie. Așa au ajuns să defileze prin fața spectatorilor satisfăcuți pentru un asemenea act de demascare publică și de asanare a viciului prost creșterii, stele de mărimea s-a, cavaleri ai agapelor cu mizilie, ca : Nelu Nicolaescu și Ion Bran, elevi la Grupul școlar Electroputere, Stoenică Sima, elev în practică la Întreprinderea Construcții montaj, Marin Măgăurea, elev la școala profesională „7 Noiembrie", Marin Aurelian și Emil Stancu, muncitori la Electroputere, Ștefan Voinescu, fruntaș pe lista vagabonzilor Craiovei, semințelor Gabriel Istrate, elev la Liceul pedagogic, Grigore Mihalcea, din strada Brestei nr. 2, Aurica Chiriță, din Cernele, Ion Sandu, din Șimnic, și alții. Pe o masă uriașă au fost adunate „corpurile delicte“ cu care acești molohi moderni amenință sănătatea publică și condiția igienică a unui așezămînt cultural : vreo două căldări de semințe prăjite, rase ochi. Acțiunea energică întreprinsă de miliția muncipiului în acea după amiază a meritat și a primit aplauze, la scenă deschisă. Prinșii cu ocaua mică — vînzători și clienți — trebuind să suporte o* profiul public viu declarat și greul unor amenzi usturătoare. Din păcate, după o perioadă de „relație“, de liniște și curățenie în sălile de spectacole, la colțuri au apărut din nou jalnicele negustorese cu ceașca, spre care se reped (iarăși !) consumatori hămesiți ai mirabilei semințe de dovleac și floarea-soarelui. Pînă cînd îngăduim ? Eu unul, aș acorda bucuros titlul mult rîvnit de „cetățean de n onoare al orașului“ celui care va înțelege să ia de guler un asemenea dușman al sănătății noastre și a orașului, pentru a-i servi lecție binemeritată. Că altfel nu se poate... Ce ziceți, tinerii mei prieteni, vă ispitește un asemenea act de atașament, de respect față de orașul vostru ? AL. FIRESCU NOTATII Minciuna este atît de fecundă încît ajunge una ca să producă o mie(Goldoni) » Cînd apare un adevărat geniu pe lume se cunoaște după faptul că toți proștii se unesc împotriva lui. (Swift) Cu cît cineva are mai mult în sine însuși, cu atît cere mai puțin de la alții. (Schopenhauer) » Omul este produsul educației sale (Helvétius). » Cine nu cunoaște limbi străine nu știe nimic despre a sa proprie. (Goethe) * Inima are rațiunile sale, pe care rațiunea nu le cunoaște. (Bossuet) Cea mai sigură dintre cochetării este inocența. (Lamartine) *. înseamnă că Iubești puțin atunci dnd poți spune ct de mult iubești. (Petrarca) • Femeia este capodopera universului. (Leasing) • Femeile sunt cea mai frumoasă jumătate a lumii. (J. J. Rousseau) Dorin GELEP — elev. „Dimineața la fereastra mea“ CERESPIEVDERITII NOȘTRI VOLWTIRi ng In cursul anului 1969, tineretul Doljului a colectat și trimis spre oțelăriile patriei 4058 tone metale vechi, cu mai bine de 1000 tone față de planul inițial. In obținerea acestei realizări apreciem contribuția organizațiilor U.T.C. de la Combinatul chimia uzinele „7 Noiembrie" și „Electroputere“ I.S.C.M., precum și a celor din comunele Daneți, Calopăr, Negoi, Orodel. O pondere importantă In munca patriotică au avut-o acțiunile din agricultură și silvicultură. Consemnăm: In acest sens, faptul că, față de 650 ha planificate, au fost amenajate pentru irigații 704 ha, au fost întreținute peste 8500 ha pășuni, fost Împădurită suprafața de 165 ha — din care 75 în fond silvic de stat — și s-a îngrijit arboretul de pe o suprafață de 500 ha. gjg Tineretul și-a adus o importantă contribuție la amenajarea de baze sportive, parcuri și zone verzi. Numai în municipiul Craiova, la amenajarea unor locuri de agrement, au participat peste 25.000 tineri, efectuînd lucrări a căror valoare se ridică la peste 14 milioane lei. Pe județ, la astfel de lucrări, tineretul a efectuat peste 2 800 000 ore de muncă patriotică. In total, în cursul anului 1969, la lucrările nefinanțate, au fost efectuate aproape 9 milioane de muncă patriotică și s-au realizat economii de aproape 60 milioane lei. Față de prevederile inițiale, volumul orelor lucrate este aproape dublu, iar economiile au fost realizate cu peste 40 milioane lei mai mult. Ce sarcini se pun în domeniul muncii patriotice în fața tineretului doljan in anul 1970 ? Iată numai citeva îndatoriri de seamă : colectarea a 4000 tone metale vechi, împădurirea a 120 ha, amenajarea pentru irigații a suprafeței de S00 ha, recoltarea a 18 000 kg plante medicinale. De asemenea, tineretul își va aduce contribuția la realizarea construcțiilor de școli și cămine culturale, baze sportive, parcuri și zone verzi, va participa un număr tot mai mare la campaniile agricole etc. (Breviar alcătuit pe baza veștilor date de corespondenții noștri voluntari Paul Zaharovski, Paul Străinu, Ion Dumitrescu, din Craiova, Ștefan Antonic, din Daneți, prof. Ion Albu, din Calopăr, D. Stănășel, din Negoi, Jane Vîlceanu, din Orodel). CONVORBIRE cu conf. dr. OVIDIU BADINA, despre: Unele aspecte ale educației tinerei generații Conf. dr. Ovidiu Bădina conduce de la înființare (1967) Centrul de cercetări pentru problemele tineretului— instituție din ce în ce prin mai prezentă, preocupările sale multiple, viața științifică în țării. Spirit mobil, a marcat de o evidentă intelectualitate, receptiv la ceea ce interesează dezvoltarea ideală a noilor generații, vorbește cu însuflețire — ori de câte ori se ivește prilejul — despre aspectele ce afectează educația. Fapt învederat și în intervenția de față, prilejuită de o recentă convorbire. — Considerați vocația fundamentul orientării profesionale ? — Un studiu efectuat de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului — ne-a spus interlocutorul — pe un eșantion național estimat la peste 21 000 tineri, cuprinzînd diversele categorii profesionale din mediul industrial, relevă, intre multele aspecte esențiale privind viața și munca subiecților, faptul că, în direcția orientării acestora, în sensul afirmării pe deplin a disponibilităților psiho-fizice, factorii responsabili cu educația polivalentă a tinerei generații nu au acționat totdeauna cu fermitate. Mai exact, familia, școala, organizațiile de tineret etc. nu s-au preocupat cu suficientă atenție de dirijarea unora dintre tinerii cu o capacitate mai redusă de a-și descoperi adevărata vocație, dublată de pasiune și de o concepție clară despre utilitatea socială a profesiei pentru care „se pregătesc“ (la timpul trecut, de bună seamă). Și, în consecință — după cum indică rezultatele testului, un procent destul de ridicat din masa subiecților se declară — acum cînd deja sînt „integrați“ în procesul de producție — nesatisfăcuți de opțiune, lucru reflectat cu deosebire de randamentul și calitatea muncii prestate, de o valoare situată pe linia minimei rezistențe, dacă nu mai jos. Se poate preciza — In virtutea datelor oferite de sondajul amintit — că această situație se referă, deopotrivă, la profesiunile care percep studii superioare, medii sau pur și simplu o calificare. S-ar cuveni să enumerăm doar cîteva dintre cauzele care generează „negativul“ problemei în discuție. Conflictul între posibilitățile fizice și intelectuale ale tînărului și certitudinea realizării sale ca personalitate în contextul social determinat istoricește, îl constituie fie indiferența colectivului imediat de viață (familia, în speță), manifestată față de ceea ce adolescentul „vrea să devină“, fie imixtiunea afirmată pretimpuriu de același mediu care ține cu tot dinadinsul ca tînărul (fata sau băiatul) să urmeze o anume specialitate. In ceea ce privește fenomenul ratării — de care face caz uneori tînărul căruia, deși muncește, nu-i „place“ ocupația — aici este vorba despre slaba orientare profesională, o lipsă de corespondență între natura aptitudinilor, a înclinațiilor individului și finalitatea activității depuse, întrucît societatea socialistă asigură tuturor membrilor națiunii condiții de afirmare plenară a personalității lor. — Cîteva cuvinte despre o tentație a falsei originalități — parazitismul... — Evident, nu falsele manifestări de originalitate caracterizează tineretul de azi de la noi — a opinat în continuare interlocutorul —, dar ar fi categoric o eroare să nu se sesizeze că responsabilitatea factorilor direct preocupați de educația tinerei generații nu scade în intensitate nici un moment, de modul cum este concepută formarea acesteia — pe treapta actuală a dezvoltării societății — depinzând, peste ani, calitatea psiho-socială a generației mature. Numeroase exemple argumentează necesitatea desfășurării unei activități permanente, in spiritul eticii socialiste, în care criteriul fundamental al aprecierii individului este atitudinea față de muncă, față de mediul colectivului imediat și de cel extraprofesional. In acest sens, problema soluționării echitabile a achitării de responsabilitățile ce-i revin fiecărui tînăr, a integrării sale în ansamblul vieții sociale, constituie cheia succesului în educație. Sustragerea unora dintre tinerii specialiști de la obligația elementară de a lucra unde sunt repartizați — în funcție de profilul pregătirii și stăruința în studiu, demonstrate pe parcursul anilor de învățătură — reprezintă o sfidare , pe de o parte a documentelor validate de forurile înalte ale țârii, pe de alta a legii firești de dezvoltare armonioasă a tuturor județelor. Și, cu totul incalificabilă, este atitudinea de parazitism a unora care sfîrșesc prin a nu mai fi tineri ; supuși tentațiilor falsei originalități, ei devin un pericol ideal pentru climatul social, din această categorie „recoltîndu-se“ nu rareori infractorii de diverse genuri... Iată, deci, cîteva probleme ce ne interesează, din foarte multele care fac obiectul cercetării noastre. Discuție consemnată de prof. ION B. VICTOR Scrisoare de dragoste „Quick” (München)