Inainte, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7749-7772)
1970-02-14 / nr. 7760
maa ■a n «14 — II — 1970 2 M £ ® £ 3f P ....... mi A ÎNAINTE Pildă vie de luptă neînfricată Laolaltă cu întreaga țară, oamenii comunei noastre cinstesc, an de an, amintirea luptelor neînfricate duse de luptătorii ceferiști și petroliști din februarie 1933 împotriva patronatului, împotriva exploatării și încercărilor guvernanților burghezo-moșierimii de a fasciza țara. La conferințele ce se organizează în comună, la toate manifestările dedicate evocării acestui eveniment istoric, oamenii Castranovei și ai satului Puțuri vibrează intens, cu inimi pline de dragoste pentru partid — conducătorul nostru în lupte și victorii, cu înduioșată recunoștință pentru jertfa luptătorilor căzuți la Grivița Roșie și pe Valea Prahovei. Printre eroii căzuți la Grivița, istoria a înscris și numele unui luptător din comuna noastră, Dumitru Popa. Locuitorii Castranovei și ai satului său natal — Puțuri — îi cunosc bine viața și fapta, și, an de an, aduc ofranda recunoștinței și cinstirii exemplului viu de luptă neînfricată, dusă sub flamurile roșii ale partidului, sub călăuzirea sa încercată. Dumitru Popa s-a născut 15 noiembrie 1901, într-o familaie de țărani săraci, clăcași pe moșia boierească. Copil copilărie, a învățat carte fără la școala din satul Puțuri, fiind coleg de școală cu Gheorghe Dumitrescu, Ion Popescu-Puțuri și Dumitru Tuță, tineri care, pe măsură ce s-au ridicat în ani, au pornit tot mai dîrz pe drumul luptei revoluționare, influențați de ideile marxistleniniste ce se răspîndiseră în satul nostru, prin intermeșidiul muncitorului Florea Georgescu, stabilit în Castranova încă din anul 1919. Ucenic la Florea Georgescu, tinărul Dumitru Popa nu învață de la meșterul său numai bună meserie, ci și înaintate cunoștințe politice, care i-au deschis un alt orizont de luptă și viață. Angajîndu-se apoi ca muncitor turnător la Atelierele Grivița, se călește tot mai mult în lupta revoluționară, alături de conducători de frunte ai clasei muncitoare. Participant în primele rînduri ale luptei greviste din 15—16 februarie 1933, Dumitru Popa a căzut doborît de un glonte ucigaș. Amintirea lui Dumitru Popa stăruie pentru veșnicie in inimile consătenilor săi. Pentru a-i cinsti memoria, locuitorii comunei au dat căminului cultural numele său, iar la loc de cinste a fost așezat un bust ridicat prin grija prietenului și tovarășului său de luptă Ion Popescu-Puțuri, membru al C.C. al P.C.R. La această nouă aniversare a luptelor din februarie 1933 ne unim din nou gândurile pentru a cinsti aceste eroice tradiții între care se înscrie și jertfa neuitată a comunistului Dumitru Popa. D. IONICOIU profesor O evocare a evenimentelor din februarie 1933 La solarul de la C.A.P. Bîrca, echipele de sudură de la atelierul intercooperatist Craiova zoresc lucrările pentru a da în exploatare sera înmulțitor Foto : FL. MALIN Adunări generale ale salariaților • Adunări generale ale salariaților Deziderate ale unor mari răspunderi (Urmare din pag. 1) Darea de seamă prezentată de către tov. ing. Emil Țugui, directorul Grupului de Șantiere Craiova, a criticat faptul că productivitatea muncii realizată în anul trecut, în proporție de numai 86,1 la sută, a fost rezultatul unei folosiri necorespunzătoare a forței de și nerespectării graficelor muncă de execuție, în special pe șantierele de la Banu Mărăcine, Fabrica de lapte Craiova, Tăbăcăria minerală Corabia etc. Au existat, totodată, neajunsuri și la capitolul preț de cost, minusuri criticate atît in darea de seamă cit și în cuvîntul numeroșilor vorbitori. Inginerul Vasile Trifan, șef de șantier, a evidențiat faptul că, în noile condiții organizatorice, subantreprizele trei izolații și antrepriza „Frigotehnica" nu și-au asigurat condiții optime de lucru, fapt care a generat accidente în muncă, și nu sunt pregătite să lucreze în două schimburi. Muncitorul Gheorghe Ilie de pe șantierul fabricii de bere Craiova a subliniat că, în cazul schimbării muncitorilor de la un șantier la altul, trebuie să se asigure o mai atentă urmărire a muncii acestora și, totodată, a solicitat din partea conducerii grupului de șantiere Craiova măsuri operative privind asigurarea transportului și folosirea timpului de lucru. In stilul de muncă al comitetului de direcție al întreprinderii, a ținut să precizeze tov. Costel Militaru, inginer șef la I.S.C.M. Craiova, s-a manifestat un neajuns în sensul că, acordîndu-se prea mare încredere conducerii șantierelor, nu s-a executat un control susținut, ceea ce s-a răsfrînt negativ în organizarea muncii pe șantiere. Numeroși alți vorbitori au subliniat marile răspunderi ce revin colectivului față de obligațiile cuprinse în planul de stat pe 1970. Planul de stat pe anul 1970 reprezintă pentru Grupul de șantiere Craiova un volum de producție, la nivel de antreprenor general, de circa 417 milioane lei, — prevedere care, față de anul trecut, va însemna creștere de 64 la sută. In acest an vor trebui puse în funcțiune 21 capacități industriale, agrozootehnice și sociale, fapt care implică răspunderi cu totul sporite. Cum sunt asigurate condițiile pentru ca noile prevederi majorate, în comparație cu realizările din anul trecut, să devină realitate ? De la început, adunarea generală bin salariaților a luat cunoștință a de faptul că nu sunt asigurate cu documentație completă importante obiective, printre care: complexul de vaci Băilești, Fabrica de celule prefabricate Băilești, Complexul de sere Craiova, Complexul pentru valorificarea legumelor și fructelor Cernele, Complexul avicol de la I.A.S. Șimnic etc., unde titularii de investiții mai au de depus eforturi pentru a asigura atît valoarea integrală a investițiilor, cit și proiecte de execuție, utilaje etc. Neajunsurile la acest capitol al răspunderii beneficiarului față de bunul mers al investițiilor au fost criticate cu asprime la plenara Comitetului județean de partid care a avut loc în noiembrie anul trecut. Și iată că aceste neajunsuri se țin, totuși, lanț. La dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1969, la adunarea salariaților care a avut loc cu prilejul analizei din primul semestru al anului trecut, constructorii craioveni au ridicat cu multă tărie problema asigurării documentației. S-a pus suficient accentul pe necesitatea încheierii de procese verbale și pe întocmirea dosarelor, s-a făcut apel la marea răspundere a beneficiarului ? Situația actuală ne face să credem că lipsurile din anul trecut persistă. Soarta viitoarelor obiective industriale, agrozootehnice și sociale nu trebuie discutată din nou la sfirșitul lunii iulie 1970 sau în octombrie cînd alarmați, beneficiarii vor începe să reclame că au temeri în privința conectării acestor obiective în circuitul economic. Urgentarea lichidării restanțelor în asigurarea cu documentație și proiecte de execuție constituie un deziderat al organizării și al ritmului în marele program de investiții, în marile răspunderi revenite constructorului. Titularul investiției este primul chemat să treacă la fapte. o „pepinieră“ de oameni ai volanului... In urmă cu aproape patru ani, la Craiova a luat ființă o instituție nouă, cu profil și funcționalitate : școala de conducători auto amatori, înființarea ei a fost dictată de o realitate : creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii s-a materializat, intr-un fel, și in posibilitățile sporite de a-și cumpăra autoturisme proprietate personală. Or, cum conducerea acestora pe drumurile publice presupune o pregătire corespunzătoare a posesorilor de autoturisme, sarcina aceasta a revenit școlii amintite, care, in decursul perioadei sale de existență de pînă acum, în ciuda unor greutăți, s-a achitat onorabil de obligațiile ce i-au revenit. Tovarășul Ionescu Vasile, directorul școlii, cu care am purtat recent o discuție, ne-a relatat o serie de amănunte interesante pe care socotim necesar să le comunicăm cititorilor, avînd mai cu seamă în vedere faptul că printre ei se află mulți viitori posesori de autoturisme. — Cîți „piloți“ a lansat școala dv. pînă în prezent ? — In cei aproape patru ani de funcționare, școala noastră a pregătit 14 serii, însumînd circa 1500 de conducători auto amatori. Deci, tot atîția oameni care strunesc cu pricepere volanul și forța cailor putere pe drumurile publice. — După cine cunoaștem, cursurile fiecărei serii durează trei luni. Cum reușiți să formați, în acest răstimp destul de scurt, conducători auto bine pregătiți ? — Programul nostru de pregătire se axează pe trei direcții convergente : stăpînirea conducerii practice îmbinată cu cunoașterea normelor de circulație, însușirea noțiunilor de mecanică auto și acordarea primului ajutor sanitar. La practica de conducere, eșalonată în decurs de 30 de ore, cursanții se familiarizează cu volanul și comenzile autoturismului, sutține poligon, apoi pe anumite trasee stabilite în prealabil. Cele 39 de ore de pregătire pentru cunoașterea normelor și indicatoarelor de circulație, cu expuneri la sală și aplicații practice pe teren, deprind pe cursanți cu această problemă nouă pentru ei, iar cele 26 de ore afectate cunoașterii și întreținerii autoturismelor, între care și 12 ore de lucrări practice, se dovedesc de un real folos în privința pregătirii profesionale a viitorilor conducători auto. — Cîteva cuvinte, vă rog, despre baza materială a școlii ? — Baza noastră materială e în general pe... patru roți. Dispunem de 13 autoturisme cu dublă comandă, iar pentru aplicații practice și lucrări la sală recurgem la ceea ce are de fapt școala de șoferi profesioniști din cadrul I.T.A.C.... — Observ o anumită reținere. — Exact, și ea este justificată. Deși școala noastră aduce destule beneficii, nu avem nici măcar un local propriu, corespunzător. Din această cauză, cursanții așteaptă în stradă pînă le vine rîndul la conducere, iar autoturismele le parcăm tot în stradă. Nu avem la dispoziție un poligon amenajat corespunzător (ca să nu mai vorbesc de un autodrom cum există în alte orașe). Sperăm însă că pe viitor vom fi mai mult ajutați în rezolvarea problemelor arătate, precum și a altora, ceea ce desigur, va duce la îmbunătățirea condițiilor de școlarizare. — Care este eficiența propriu-zisă a cursurilor ? — O voi exprima foarte lapidar : cursanții noștri au reușit la examinarea făcută de organele de miliție în proporție de 94—95 la sută, față de sub 40 la sută cîți reușesc, în genere, dintre cei ce se pregătesc singuri. La aceasta contribuie și pasiunea pe care o pun în muncă maiștrii din care citez pe instructori Cordoș Ion, Cerăceanu Marin, Popa Marin, Marinescu Gheorghe. Pentru modul cum au fost ajutați să-și însușească practica conducerii auto, am primit mulțumiri din partea a numeroși foști cursanți printre care Voicu Dumitru, Fusaru Liviu, Duțulescu Mircea, Pîrvu Maria, Obreja Sorel și mulți alții care au devenit conducători auto amatori ce fac cinste școlii noastre. Ca ei dorim să avem cu mai mulți absolvenți. C. CONSTANTINESCU +r ^wwwwwwvwt: Topirea aproape în totalitate a zăpezilor, zilele însorite și uneori nopțile fără îngheț, vestesc apropierea primăverii. Oamenii ogoarelor sînt dornici să se avînte in iureșul muncii și să efectueze la timp toate lucrările agricole specifice acestui sezon. Pînă atunci, insă, mai sînt multe lucrări de făcut de a căror natură este legat rodul bogat al anului. Ce lucrări specifice se pot executa în această perioadă ? In cîmp. Ca și în perioadele anterioare, se va continua controlul semănăturilor, putîndu-se face observații asupra stadiului de vegetație atît pe monoliții luați din cîmp și așezați cu grijă în lădițe, cit și direct în cîmp. Cu acest prilej, vom putea face chiar un calcul al numărului de plante rămase în vegetație, considerînd că o stare bună de vegetație au acele culturi care întrunesc cel puțin 400—500 plante la mp. Vom face observații și asupra înrădăcinării, putind releva foarte ușor fenomenul de descălțare a plantelor, ca apoi, imediat ce timpul permite, să aplicăm lucrările necesare. Observațiile privind stadiul de vegetație ne vor da posibilitatea să stabilim și dozele de îngrășăminte azotoase pentru a le putea administra imediat, dacă, bineînțeles, nu au fost aplicate în perioadele următoare pe îngheț. Topirea zăpezilor a deter 1HGH1 Urmare din pag. I) porumb, de pildă, unde planul a fost depășit cu 145 tone, printr-o fertilizare rațională a terenului, asigurarea unei densități optime de plante la hectar și întreținerea corespunzătoare a culturii, ferma Brădeni a obținut o producție de 5610 kg boabe la hectar. La struguri, deși suprafețe întinse au fost bătute de grindină, prin aplicarea corectă a tehnologiei specifice, atît ferma de la Pietroasa cit și cea de la Obedin au obținut importante depășiri de producție. Ferma de la Pietroasa, de exemplu, a obținut 10 540 kg struguri la ha, iar cea de la Obedin 8070 kg la ha, față de planul inițial de 5200 și respectiv 5320 kg la ha. La producția de fructe, s-au evidențiat, mai ales, fermele Rac și Predești care au obținut, în medie, cite 60 și respectiv 32 kg fructe pe pom, în anul trecut, colectivele fermelor viticole și pomicole, conducerea întreprinderii au acordat multă atenție valorificării superioare a producției obținute. Tocmai ca urmare a acestui fapt, numai la export au fost livrate 1103 tone fructe și 612 tone struguri. Livrările la export nu numai că au depășit cu mult planul cu 373 tone la fructe și cu 212 tone la struguri) dar au fost și de calitate superioară, întreprinderea obținînd 380 000 lei beneficii din primele la export. Analiza amănunțită a contribuției aduse la realizarea beneficiului de peste 7 000 000 lei a evidențiat rezultatele bune înregistrate de fermele : Rac care a obținut un beneficiu de 1 792 000 lei, Obedin — 1 495 000 lei, Brabova — 1 141 000 lei, Predești — 1 007 000 lei și sectorul magazine și atelier de mezeluri care a realizat un beneficiu de 1 723 000 lei. La acest capitol, am sublinia și faptul că o serie de ferme, ca Predești, Rasnic pomi, Brabova, Brăceni, deși au fost planificate cu pierderi, printr-o bună activitate au reușit să obțină în final beneficii, unele din ele destul de importante. In discuțiile purtate în adunare, ing. Petre Buză, șeful fermei Brăceni, ing. Ion Grigore, șeful fermei Rasnic pomi, Ion Costandiș, șeful sectorului magazine, ing. Marin Dindere, șeful fermei Predești, Ilie Orășanu, tehnician la ferma Brabova, au evidențiat metodele bine folosite, experiența dobîndită în obținerea succeselor menționate, modul cum au fost ajutați de conducerea întreprinderii, firește, darea de seamă, ca și dezbaterile, au reliefat și alte aspecte privind activitatea desfășurată anul trecut. Astfel, au fost dezbătute probleme legate de realizarea planului de cheltuieli și corelația dintre volumul acestora și nivelul realizării planului, reducerea prețului de cost al produselor, realizarea obiectivelor din planul de investiții etc. Anul 1970 pune în fața colectivului de la I.A.S. Breasla sarcini sporite. Fără a intra in amănunt, subliniem că se prevede realizarea unui venit de 33 814 000 lei, cu 7 000 000 lei mai mult ca în 1969, obținerea unor recolte de cereale, fructe, struguri, superioare celor din anul trecut. Cantitatea de fructe prevăzută pentru acest an, de pildă, se ridică la 3840 de tone, iar cea de struguri la 1643 tone. Pornind tocmai de la aceste sarcini, adunarea salariaților a scos în evidență și o serie de neajunsuri, de deficiențe, care au existat anul trecut și au împiedicat obținerea unor rezultate și mai bune, precum și acțiunile care vor trebui întreprinse în viitor. In acest sens, adunarea a aprobat și un plan de măsuri care prevede în amănunțime mijloacele, căile ce vor trebui folosite pentru a se asigura sporurile de producție prevăzute, realizarea integrală a obiectivelor anului 1970. Participanții la discuții, și ne-am referi în primul rînd la Petre Buză, Ion Grigore, Marin Dindere, Viorel Baciu, au arătat măsurile luate încă din toamnă și iarnă pentru asigurarea unor recolte bune, în acest an, evidențiindu-se, mai ales, lucrările din plantațiile de pomi, fertilizarea terenului. Apreciind modul cum s-a muncit în acest domeniu, tov. ing. Ion Răducanu, ing. șef adjunct al Trustului zonal Craiova al I.A.S., a arătat succint ce sarcini revin, în continuare, lucrătorilor din fermele de pomi și vii pentru a crește și mai mult producția. La adunarea salariaților de la I.A.S. Breasta a participat și tovarășul PETRE GIGEA, membru al biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean. Luînd cuvîntul, ln încheierea dezbaterilor, tovarășul Petre Gigea, după ce a apreciat rezultatele bune obținute, hărnicia acestui colectiv, s-a referit la sarcinile spre care va trebui îndreptată atenția în viitor, în mod deosebit, pornind de la sarcinile mari pe care partidul le pune in fața agriculturii, în fața I.A.S. în special, vorbitorul a subliniat necesitatea unei tot mai bune organizări a producției și a muncii, a aplicării riguroase a tuturor regulilor agrotehnice și folosirii cuceririlor științei agricole, a valorificării superioare a produselor, astfel ca în acest an să se obțină recolte mari la toate culturile, in condițiile unei eficiențe economice sporite. Prin analiza atentă a activității din anul trecut, a sarcinilor ce revin în acest an, prin hotăririle adoptate, adunarea salariaților de la I.A.S. Breasta a dovedit din nou maturitatea, răspunderea colectivului de muncă, hotărîrea sa de a raporta și la sfirșitul acestui an rezultate superioare în toate domeniile de activitate. Experiența anului trecut lata realizărilor viitoare ■n5-os».aaw»aestassi>aB Tov. Vasile Pistrițu, brigadier șef la U.R.A. Craiova, secția acumulatori, verificînd densitatea acidului Foto : G. PÎRVU CALENDAR AGRICOL minat pe unele locuri și, mai ales, în solurile grele, cu o permeabilitate redusă a apelor. Acest fenomen băltirea destul de periculos pentru plante și care cauzează moartea acestora prin asfixiere, trebuie înlăturat de urgență prin săparea de șanțuri pe direcția de scurgere a pantelor. Băltirea trebuie combătută și pe terenurile destinate culturilor de primăvară, aceasta, cu atît mai mult, cu cît ne creează posibilitatea să lucrăm întreaga suprafață chiar din primele zile bune de lucru în cîmp. Terenurile rămase nearate din toamnă se vor ara imediat și, o dată cu aceasta, putem face și fertilizarea cu îngrășăminte chimice și naturale în dozele cerute de plantele pe care le cultivăm. Se pot întreprinde, de asemenea, acțiuni de amenajare a terenurilor pentru irigat și întreținerea rețelei de canale la sistemele vechi. Dacă timpul permite, se poate începe semănatul culturilor din Prof. dr. doc. VASILE STRATULA Universitatea Craiova epoca I, ale căror semințe germinează la 1—4 grade Celsius, așa cum sunt mazărea, trifoiul, lucerna, etc. In grădina de legume. Luna februarie reprezintă o perioadă de muncă intensă la pregătirea răsadurilor, a paturilor calde. In această perioadă, se vor face însămînțările pentru culturile ce se vor planta direct în cîmp, neprotejate. Pentru răsadurile destinate culturilor timpurii în solarii și care sînt deja răsărite, se va începe repicatul. Tot către sfirșitul acestei luni, vor trebui pregătite și paturile calde pentru repicatul răsadului ce se plantează direct în cîmp. Fără să se mai aștepte alte indicații, se poate trece la farorizarea cartofului. In pomi-viticultură. Se continuă cu stropirile la pomii fructiferi, încep tăierile de rodire și igienă. Se repară drumurile de acces în plantații, precum și spalierii instalați în viile tinere și plantații de portaltoi. Se pregătește campania de altoit și, către sfirșitul lunii, se poate chiar începe altoitul. Pentru înființarea de noi plantații, sau de completare a golurilor, se pregătesc gropile, se fertilizează solul, în zootehnie. Se scot primele serii de pui și se pun alte ouă la incubat. Se începe tratamentul veterinar necesar pregătirii animalelor pentru primăvară, în zilele călduroase se reîncep zborurile de curățire la albine. Animalele de producție cît și cele puse la îngrășat se îngrijesc și se hrănesc după rațiile stabilite, astfel, ca, randamentul să fie cît mai mare. Nutrețurile grosiere se vor da în hrana vacilor de lapte numai tocate și saramurate sau metasate (ca și pînă acum), iar pentru porcine hrana se va administra sub formă de lături încălzite. Perioada de fătări la ovine fiind în toi, se iau măsuri pentru îngrijirea mieilor pentru a se evita mortalitățile. In domeniul organizatoric. Specialiștii vor trebui să se preocupe de asigurarea semințelor, potrivit balanței întocmite. Vor trimite de urgență probe la laboratorul pentru controlul semințelor pentru a cunoaște calitatea seminței pe care o seamănă. In colaborare cu șefii secțiilor de mecanizare, vor verifica amănunțit starea de funcționare a fiecărui agregat ce concură în campania de primăvară, se vor face cu grijă probele la semănători, reglîndu-se debitul de semințe pentru fiecare specie de plante ce se seamănă în primăvară. Se vor definitiva schemele de încadrare a fermelor de producție cu specialiștii necesari, se va face delimitarea teritorială și dotarea cu întregul inventar pentru a se putea executa la timp toate lucrările. Se vor definitiva contractele cu organizațiile de stat pentru valorificarea surplusului de cereale, plante tehnice, legume și produse animaliere. * 3 Unirea face puterea ! Locuitorii comunei Amăgrăștii de Sus au fost martorii unui eveniment cu g| totul surprinzător și ne-| dorit : într-o zonă a co-1 munci, apa freatică a izbucnit pe neașteptate și cu furie la suprafață, progrocîind inundații pe o lunețime de 1,5 km. Mai bine g de 50 de gospodării țârăgnești au fost amenințate de acest pericol iminent, La apelul comitetului de 11 partid din comună, toți locuitorii s-au angajat într-o luptă tenace, neînfrigată, reușindu-se să fie eacuate, în bărci mai cu seamă, persoanele și bunurile din gospodăriile suprL- gse năvalei apei, în ajutorul cetățenilor a venit și o unitate militară, care au înfruntat cu neobosire p dezlănțuirea stihiei. Puterea unită a amărășe§tenilor și a ajutoarelor lor de nădejde a asigurat diminuarea considerabilă a pagubelor și a înfruntat furia apelor. Secretarul comitetului comunal de partid, Constantin Dobre, președintele cooperativei agricole, Constantin Radu, a deputat în Marea Adunare Națională, primarul co-munei Gheorghe Drăgoi, precum și locuitorii Efremi Biță, Ion Biță, Nicolae Mincă și alții, au dat adevărate pilde de ahnergație, sporindu-și, cu atît mai mult, stima și recunoșttința semenilor lor. Comerț sau ca ție ? edu- Doi colegi de școală și de netrebnicii — ambii lăsați de părinți în voia soartei — au intrat noaptea în atelierul școlii generale nr. 12 din Craiova, furînd mai multe obiecte, ca și numeroase monede din expoziția de numismatică a școlii. — Cum v-a venit ideea? — Așa, dintr-o dată... După ce am văzut seara filmul „Un glonte pentru un general“, ne-am hotărât să spargem atelierul î — a mărturisit cu seninătate Simion Tacă — fiul unui lăcătuș mecanic de la întreprinderea de centrale electrice Craiova. — N-a fost prea greu ! a adăugat sfidător celălalt, Gheorghe Șucată... ...Cum au ajuns cei doi aici ? Cauzele sunt, desigur, mai multe. Gindini însă, dacă nu cumva frecventarea — sub privirile impasibile ale școlii și familiei----de către anumiți elevi, cu o concepție despre viață încă neformată, a unor filme polițiste, de groază, umor etc. — joacă un cît de mic rol în deraierea unor caractere de la drumul drept al conduitei sociale ? REPORTER Patru adrese, nici un răspuns și 3100 mc apă pierdere... tombrie 1969 — ianuarie 1970, către I.C.F. Craiova. Prima, poartă data de 24 octombrie, iar ultima 10 ianuarie, în fiecare din aceste adrese, comitetul asociației de locatari a solicitat I.C.F.L.-ului luarea de măsuri pentru repararea iar în unele cazuri înlocuirea unor conducte de la instalația de alimentare cu apă și de încălzire centrală a blocurilor, conducte care s-au uzat și permit pierderea unor mari cantități de apă ce se scurge la canal, încărcîndu-se astfel costul întreținerii pentru locatari. Dar, timp de circa patru luni, se menționează în scrisoarea ce însoțește dosarul, la toate aceste adrese, la care merită să mai adăugăm și numeroasele convorbiri telefonice, deplasări și discuții personale ale președintelui comitetului asociației și împuternicitului contabil cu diferiți funcționari ai I.C.F.L., cei ce se ocupă cu efectuarea unor asemenea reparații au rămas, cum s-ar spune, surzi sau au invocat motive neserioase. Din această cauză, C.T.-2 a avut in perioada amintită o pierdere de peste 3100 mc apă potabilă care s-a scurs in zadar la canal. Bineînțeles că valoarea acestei imense cantități de apă a fost recuperată din buzunarul locatarilor și nu din al celor ce poartă cu adevărat vina pentru neexecutarea lucrărilor de reparații, cum de fapt s-ar fi cuvenit. De asemenea, mai multe familii ce locuiesc în blocurile aparținînd C.T.2 au avut de suferit pe timpul iernii din cauza lipsei de căldură. în numele locatarilor a căror opinie o exprimă, comitetul asociației se întreabă dacă nu socotesc oare tovarășii de la I.C.F.L. că această situație, cu nimic justificată, trebuie curmată prin măsuri concrete ? O astfel de întrebare ne punem și noi, așteptând, totodată, răspunsul operativ al celor vizați. De la comitetul Asociației de locatari al Centralei termice nr. 2 din Calea București ne-a sosit la redacție un dosar. Conține un număr de cinci adrese (în copie) pe care respectivul comitet le-a trimis, pe parcursul lunilor oc X. V.