Inainte, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7749-7772)

1970-02-25 / nr. 7769

Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind încheierea de contracte în activitatea de cercetare științifică Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre privind aplicarea sistemului contractual în acti­vitatea de cercetare științifică. Hotărîrea statuează cadrul le­gal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării științi­fice și prevede măsuri menite să asigure o reglementare uni­tară a obligațiilor și drepturi­lor care revin unităților execu­tante și celor beneficiare. In hotărîre se arată că Aca­demia Republicii Socialiste Ro­mânia și academiile de științe cu unități de cercetare în sub­ordine, precum și unele unități de cercetare din cadrul organe­lor centrale funcționează în regim economic. Pentru finan­țarea unor cheltuieli care de­pășesc veniturile realizate din contractele de cercetare, acestea pot primi dotații de la buge­tul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă importanță pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Urmărind o împletire judici­oasă a cerințelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a uni­tăților, cu cointeresarea perso­nalului acestora la soluționarea cit mai operativă și cu rezultate scontate a obligațiilor asumate prin contract, hotărîrea stabi­lește sistemul de împărțire beneficiilor realizate din con­­­tractele de cercetare. Astfel, be­­neficiile se repartizează și se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă și de dezvoltare a bazei materiale proprii a uni­tății, pentru acordarea de grati­ficații și premii personalului din activitatea de cercetare și pentru alte destinații. In scopul aplicării prevederi­lor Regii privind organizarea activității de cercetare științifică în Republica Socialistă Româ­nia, hotărîrea prevede că minis­terele și celelalte organe cen­trale trebuie să întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor obținute în termen de cel mult trei luni de la recepționarea lucrărilor de cercetare. In cazurile în care valorificarea rezultatelor cerce­tării necesită executarea de in­vestiții sau alte lucrări pregă­titoare, beneficiarul este obli­gat ca împreună cu organul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pentru începe­rea acestor lucrări. In cazul în care se constată că cercetare științifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube economiei naționale, se va in­stitui o comisie de analiză care va stabili mărimea pagubelor, persoanele vinovate și modalită­țile de recuperare a daunelor. De asemenea, pentru neexecu­tarea obligațiilor stabilite prin contract se vor plăti penalități. Consiliului Național al Cerce­­tării Științifice, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, îi revine sarcina să asigure controlul în îndrumarea încheierii contractelor de cerce­tare, precum și urmărirea res­pectării prevederilor contractu­ale și eficiența economică obți­nută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor con­tribui la folosirea mai rațională și eficientă a potențialului uman și material din institutele de cercetări, la apropierea cer­cetării științifice de nevoile producției și ale dezvoltării e­­conomiei și culturii, la redu­cerea duratei de aplicare în producție a rezultatelor obți­nute.­­ (Ager­preș) * CARNET * Călugăriță " Filmul a avut cam același destin, respectînd proporțiile, ca și romanul „La religieuse“ de Diderot, după care regi­zorul francez Jacques Rivetta a făcut adaptarea cinemato­grafică. Asemenea cărții, apariția filmului a stîrnit reacții violente în Franța, fiind proiectat pe ecrane abia după un an de la r­umare. In general, regizorul a ră­mas fidel cărții, demascînd, în primul rînd, orice aten­tat adus fericirii individu­lui, dreptului acestuia la o viață trăită potrivit aspi­rațiilor firești. Producția franceză are două părți, fie­care ilustrînd, cu deplină convingere, efectele nocive ale excesului. Fără să insiste, regizorul re­liefează, cu suficientă măies­trie, excesele penibile ale vieții de mănăstire : pentru a fi dusă pe „calea cea bună“ tînăra este supusă u­­nor chinuri infernale, care ii afectează profund sensibili­tatea feminină. Preluarea puterii de către noua sta­reță — Sainte Christine­ — prilejuiește acesteia plătirea unor polițe celor care intra­seră în grațiile vechii stare­țe și scena capătă astfel semnificații profund sociale. Claustrarea în climatul mă­­năstiresc schilodește sufle­tul, tăindu-i aripile, aspira­ția plenară, dorința de rea­lizare. Transferarea tinerei Su­zanne la o altă mănăstire dezvăluie de fapt noi aspec­te, rezultante ale aceluiași exces de refulare. Vechea austeritate este înlocuită cu o atmosferă frivolă, puncta­­tă de obiceiuri foarte lumești, care nu au nimic comun cu principiile religioase. Ase­menea autorului, regizorul creează un cadru cinemato­grafic adecvat ideilor sale : chiliile călugărițelor din noua mănăstire emană prosperitate și mondenism, dialogul lor are ceva din spiritul iscodi­tor al adolescentinelor. Curtea mănăstirii poartă ae­rul grădinilor aristocratice, iar culoarea tomnatecă peisajului sugerează perma­a­­enta și nostalgica aspirație spre lumea din afara zidurilor. „Vitalitatea“ maicilor izbuc­nește din cînd în cînd în jocuri infantile, încercînd, într-un fel, să-și atenueze refulările. Chiar stareța, doamna de Chelles, este o femeie anormală, victima propriilor convingeri, ca a­­poi părintele Morel, aflat într-o situație similară cu Suzanne, să-i propună aces­teia evadarea. Finalul tra­­gic argumentează paroxistic procesul de dezintegrare u­­mană, împotriva firii, căruia îi cade victimă eroina. Deși scrisă cu un secol și jumă­tate in urmă, cartea lui Di­derot capătă, prin transcrie­rea cinematografică a lui Jacques Rivette, semnificații actuale, pledînd pentru as­pirațiile firești ale omului, libertatea de manifestare a individului. Excelentă inter­pretarea Annei Karina (Su­zanne Simonin). D. ROMULUS TEATRU Teatrul Național, orele 19,30 . HENRIC AL IV-LEA. CINEMA „Patria“ (telefon 13850), filmul 5 VIA MALA, orele 11 ; 15 ; n ; 19 ; 21. „Central" (telefon 14029), fil­mul : WINNETOU IN VALEA MORȚII, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 21080), filmul : DON JUAN FARA VOIE, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August“ (telefon 14448), fil­mul : CĂLUGĂRIȚĂ, orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20;30. „Tineretului“ (telefon filmul : BALTAGUL, orele 12228), 10 ; 16—20 în continuare. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT, orele 10 ; 16—20 în continuare. „30 Decembrie“ — Băn­ești, fil­MIERCURI 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lu­mea copiilor. Albumul „Familiei năzdrăvane“. 18.30 Totul cîntă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie O nouă ediție a serialului „Acțiunea L“. 19.30 Preludiu la a III-a ediție a Timpul probabil pentru urmă­toarele 24 de ore transmis de Centrul meteorologic Craiova : vreme umedă cu aer variabil mai mult noroi. Izolat vor cădea unul­t CASA MAMEI NOASTRE­­ „Arta" — Calafat, filmul s­TAINA LEULUI „8 Mai“ — Filiași, filmul : A­­TENTATUL DE LA SARAJEVO. „Victoria“ — Segarcea, filmul , DRAGOSTEA UNEI BLONDE. Expoziția de sculptură PETRE JUCU — deschisă in sala Cen­trului de istorie, filologie și etno­grafie a Academiei R.S.R. Expoziția de pictură MARIA BUDEANU — deschisă în sala Ca­sei județene a creației­ populare. Expoziția filatelică a cercului „Feroviarul“ deschisă in holul central al Stației C.F.R. Craiova, universitatea populară Sala Universității populare, orele 18, expunerea : OPERA ROMAN­TICA : WEBER, WAGNER. Prezintă prof. PETRE SEVE­RIN. „Cerbului de aur“ — Brașov — Ro­mânia. 19­40 Evocări — 6 Martie 1945. 20.10 Microavanpremieră. 20.15 Tele­cinemateca . „Modelul“. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Sa­lonul literar al televiziunii. Pa­tria — simbol și mitologie. 23.00 închiderea emisiunii. precipitații sub formă de ploaie. Vint slab din sectorul sud-estic. Temperatura maximă va oscila între 6 și 1 grad, iar minima în­tre 0 și minus 3 grade. IN AINTE 9 25 — II — 1970 ȚARĂ LUNGA­ în lotul Universității, dar... Este cunoscută hotărîrea Comisiei Centrale de competiții și disciplină a F.R.F. prin care a fost respinsă cererea clubului Progresul de ratificare a suspendării jucătorului Țarălungă, aprobîndu-se transferul acestuia la clubul Universitatea — Cra­iova. Numeroși cititori ne-au pus, însă, întrebarea dacă nu cumva s-a strecurat vreo greșeală în ceea ce privește data cînd noul atacant craiovean­ va urma să joace la clubul universitar : 14 ianuarie 1971. Informăm cititorii care ne-au pus această între­bare că articolul 3 din regulamentul de transferări prevede : „jucătorii care nu au obținut acordul scris al secțiilor, cluburilor de la care solicită transferul, pot fi legitimați la alte secții, dar primesc drept de joc numai după un an de zile de la data efectuării noii legitimări“. în consecință, Țarălungă este legi­timat pentru „U“ Craiova, fără dezlegarea clubului Progresul, dar nu va putea juca în meciurile de campionat decît după scurgerea perioadei de un an, el putind fi însă utilizat în cadrul echipei de tineret­­rezerve, ca și în meciurile amicale ale divizionarei A. Dacă,­­înt­re timp, clubului bucureștean ,,îi va trece supărarea“, și își va da acordul scris pentru dezlegare, Țarălungă va fi văzut în jocurile de cam­pionat ale universitarilor. Să așteptăm cu speranțe... VIRV (Urmare din pag. 1) unui concurs cu caracter re­publican, am inițiat festivalul cîntecului, dansului și portu­lui popular doljean, care a în­ceput deja și va antrena toate comunele, manifestarea des­­fășurîndu-se succesiv la cen­tru de comune și apoi la nivel de județ. Cînd vorbim despre mișca­rea artistică de amatori este necesar, credem, să facem une­le distincții utile. Nu ne mai putem mulțumi cu o activitate globală, de un mozaic oareca­re, întîmplător alcătuit. De a­­ceea, considerăm mai mult de­cît stringentă reactualizarea formațiilor artistice de amatori pe genuri de artă. A realiza ce va impune, pe lângă ineren­tul talent, spirit de inițiativă și colaborare, pasiune, exemplul reușitei autentice. Din aceste motive am hotărît inițierea u­­nor festivaluri , al muzicii co­rale care va avea loc în luna martie la Poiana Mare, unde, alături de formațiile corale a­­matoare, vor participa, ca in­vitate, corul sindicatului cîin învățămînt și al Filarmonicii de stat „Oltenia“. Comuna Ghicea va găzdui în luna mai Festivalul jocului popular dol­jean cu participarea celor mai bune formații de dansuri popu­lare, precum și a uneia sindi­cale, alături de formația An­samblului „Nicolae Bälcescu“. Tot astfel în luna august va avea loc, la Cetate, Festivalul interpreților de muzică popu­lară cu concursul tarafurilor, soliștilor vocali și instrumen­tiști și al grupurilor vocale din cadrul căminelor culturale. Alături de acestea vor partici­pa : formația de muzică popu­lară a sindicatelor „Electropu­­tere“, orchestrele populare și soliștii de la Filarmonica „Ol­tenia“, „Nicolae precum și Ansamblul Bälcescu“. In sfîrșit, în luna decembrie, Craiova găzduiește ultima confruntare de acest gen a anului : Festiva­lul ansamblurilor folclorice cu tema „Tradiții doljene“. Pe lingă formațiile de profil ale județului își va da concursul și Ansamblul „Nicolae Balcescu“ cu spectacolul „Rapsodie olte­nească“. Asemenea manifestări vor avea, sperăm, pe lângă ca­racterul spectacular intrinsec și o mare forță de convingere, de meditație asupra unor genuri care, pe alocuri, pălesc. Nu în­tîmplător am introdus în fes­tivalurile amintite și formații profesioniste sau aclimatizate, în orice caz, cu aerul tare al competițiilor de anvergură. De reușita acestora depinde, în bună măsură, destinul mișcării artistice de amatori și de aceea vom căuta să le imprimăm un climat de înaltă exigență com­­petițională. In afara acestor manifestări de anvergură, mili­tăm pentru inițierea altora, cu o arie mai redusă, dar cu efec­te cât se poate de fertile pentru viața spirituală a satului. Este vorba, în principiu, de sărbă­tori legate de unele aniversări istorice și obiceiuri populare cum ar fi : „Ziua independen­ței“ la Calafat, sărbătoarea te­iului (Cleamov), a bujorului (Plennița), stejarului secular (Bistreț). Un ciclu de întilniri „Vă cheamă satul“ va facilita întîlnirea unor oameni de ști­ință și cultură cu sătenii din cadrul cărora au plecat, stimu­­lînd astfel crearea unei ambi­anțe intime, a unei autentice e­fervescențe spirituale. De alt­fel, în tot cursul anului va fi difuzată o amplă anchetă socio­ logică pe tema : „Rolul cămi­nului cultural în viața satului și preferințele beneficiarilor de cultură“, care va chestiona un număr mare de subiecți de di­verse profesii. — Spiritualizarea sate­lor presupune o perma­nentă relație a săteanu­lui cu cartea, cu litera­tura diverselor domenii. Pentru ce modalități ine­dite veți opta anul aces­ta ? Sau, într-un plan su­perior, în ce măsură veți continua o inițiativă — întîlnire cu scriitorii — care, deși timidă, demon­strează o imediată adezi­une ? — în această direcție biblio­tecarii au o misiune de înaltă responsabilitate. Este necesar un acut spirit de inițiativă care nu exclude, bineînțeles, îndru­marea competentă a forului tu­telar. Trebuie creat, cred, un climat emulativ și ne-arh gîn­­dit, in acest sens, la un concurs între biblioteci intitulat : „Cea mai bună organizare internă și cea mai buna difuzare a cărții politice și agrozootehnice“. In­tenționăm, de asemenea, pregă­tirea unor biblioteci model în comunele Caraula, Giubega, Leu și orașele Segarcea, Băi­­lești, Calafat. De asemenea, este în curs de desfășurare „Luna cărții la sate“ unde s-au obținut unele rezultate bune. Vorbind despre spiritualizarea satelor, anticipăm cu foarte in­teresantă înființarea unor punc­te muzeistice la Sadova, Celaru, Castranova, Almăj, Drănic, Cer­­nătești care vor fi sprijinite ma­terialicește și cu asistență de specialitate, iar la Leu va fi amenajat un muzeu al satului model. Intîlnirile cu scriitorii despre care vorbeau­ se vor desfășura, anul acesta, într-un număr sporit, și în special cu cei de origine oltenească, permițînd o mai directă pătrundere a creației literare în rîndul mase­lor. — Activitatea culturală a unui județ presupune, pe lîngă modalitățile curente de manifestare, și cîteva momente, pe care le-am numi de re­zistență, cu ample rezo­nanțe și mesaj național. Veți oferi, deci, o „re­plică“ Festivalului de mu­zică populară românească „Maria Tănase“ ?• — Nu este vorba, în cazul a­­cestor manifestări de care vor­biți, de un orgoliu local, ci de sentimentul cultivării unor acte culturale cu rădăcini statornice în solul fertil al Olteniei. No­tați una din­ acestea , festiva­lul „Primăvară băileșteană“ la care vor participa și casele de cultură ale județelor limi­trofe. La sfîrșitul lunii mai va avea loc o manifestare cultu­rală care se va bucura, cred, de succes. Este vorba de „Zilele Al. Macedonski“. Este anotim­pul preferat al marelui poet, care a copilărit pe meleagurile Olteniei. Va fi o manifestare de amploare ce se va întinde pe parcursul a șase zile, cuprin­­zînd printre altele : un simpo­zion de comunicări despre viața și opera poetului, la care vor participa reprezentanți de sea­mă ai istoriografiei și criticii literare, prezentarea unui mon­taj literar artistic în Parcul Poporului într-o concepție inge­nioasă, un recital-concurs de poezii desfășurat, probabil, în nocturnă, în curtea Muzeului de artă, o expoziție de cărți, pelerinaj la locul copilăriei lui Al. Macedonski, precum și un concurs televizat — între me­tronom și cronometru — pe tema „Al. Macedonski — Ion Țucu­­lescu“. — Sunt prevăzute repe­re deosebite în stagiunea instituțiilor de artă pro­fesionistă ? — Pentru o mai bună propa­gandă a fenomenului artistic profesionist vor fi inițiate, în cursul lunii septembrie , un Festival al artei profesioniste, marcat' prin spectacole și con­certe inaugurale oferite de in­stituțiile respective; o expozi­ție a artiștilor plastici organi­zată în colaborare cu Filiala U.A.P. Craiova ; o expoziție de scenografie și artă fotografică. Festivalul va stipula, în mod festiv, și prin acțiuni de rezo­nanță, deschiderea stagiunii artistice fiind integrată tot­odată unui vast program de acțiuni dedicate celei de-a 50-a aniversări a P.C.R. Conferințe și ample anchete vor sonda preferințele și opțiunile publi­cului pentru teatrul de adulți și copii, filarmonică etc. — Garanția înfăptuirii acestor obiective ? — Cred că însăși agenda cul­turală pe care o veți urmări alături de miile de spectatori în cursul acestui an. WWUWVWWWWWWW.WJWrfWWWSi WJWI WWWWWWWWWWWW Direcții fertile în activitatea culturală AW.VAV/.VA>AW.V/.VA\V.,.W.WA\W. întreprind erea construcții proiectări Craiova, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 33, angajează: — fierari betoniști ; — instalatori electrici; — sanitarist. Angajarea se face con­form H.C.M. nr. 914/1968. sportsport­ BASCHET MASCULIN. In sala de gimnas­­tt­că a Liceului ,,N. Bălc­es­cu“ din Craiova s-au întîlnit echipele masculine ale liceelor „N. Băl­­cescu“ din Craiova și „Tudor Vladimirescu“ — Tg. Jiu, victoria revenind echipei gazdă cu scorul de 108—73 (49—30). FEMININ. In sala sporturilor din Craiova s-au întîlnit echipele feminine ale S.S. Craiova și S.S. Timișoara. Craiovencele și-au ad­judecat victoria cu 93—62 (55—28). De asemenea, echipa feminină a Liceului „N. Bälcescu“ Craiova a întrecut la Caransebeș formația Liceului nr. 2 din localitate cu categoricul scor de 98—40. D. BURLA­CU, coresp. Ș­A­H In localitatea Băn­ești s-au desfășurat întrecerile etapei jude­țene a campionatului republican de șah pe echipe la care au parti­cipat reprezentativele asociațiilor sportive, din Craiova, Calafat și Băn­ești, câștigătoare ale etapelor pe localități. Pe primele trei locuri s-au clasat, în ordine, asociațiile : Comerțul — Craiova, Fulgerul — P.T.T.R. Craiova și Progresul— Băn­ești. AL. PAVELIU, coresp. Secvență de la campionatele republicane de șah pe echipe __ faza județeană — Băn­ești Intr-una din nopțile tre­cute, in vreme ce subofi­țerii postului de miliție din Apele Vii se aflau in servi­­ciul de patrulare, au obser­vat o umbră care se furișa la adăpostul gardurilor. La somație, cel in cauză rupt-o la fugă. De ce anu­a­me a fugit, s-a descoperit de Îndată ce a fost prins, avea asupra lui trei rațe furate. In ajutorul lui Fota Constantin, infractor reci­divist, a sărit fratele său Fota Nicolae. Acum, ambii se află în arestul miliției, urmind a fi trimiși în judecată sub stare de arest pentru furt și ultragierea organelor de miliție. Șoferii I. Boboc și Ce­zar Nedelea, de la Intre-DOSARUL­ CAZULUI INFRACȚIONAL prinderea de panificație Craiova, s-au dedat la acte huliganice față de unii salariați ai unității, pro­ferind injurii și provocînd scandal. în consecință, ei au fost reținuți pentru cer­cetări, urmind a fi trimiși în judecată sub stare de arest, în urma comiterii infracțiunii de ultraj con­tra bunelor moravuri și tulburarea liniștei publice. Organele de miliție din Craiova au trimis în jude­cată un grup de speculanți care se îndeletnicea cu vîn­zarea ilicită a unor obiec­te provenite din contra­bandă. Afacerile erau puse la cale de Pîrvulescu Du­mitru din Craiova, care, pentru a-și crea o sferă mai largă de plasare a o­­biectelor, își recrutase in­termediari in persoana lui Drăgulescu Florea din Cra­iova, Neacșu Nicolae și Budărăscu Maria din Dră­­gășani, toți cu antecedente penale. Obiectele descoperite cu prilejul perchezițiilor do­miciliare au fost confiscate.­e­i -1 Ș TRUSTUL DE CONSTRUCȚII CRAIOVA BAZA DE UTILAJ - TRANSPORT întreprinderea teritorială de aprovizionare Craiova cu sediul în Craiova, Calea București nr. 27 angajează : — șefi de depozite pen­tru materiale : — muncitori necalificați. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 și H.C.M. nr. 46/1970. grupul­ de ȘANTIERE construcții INSTALAȚII MICA PUBLICITATE PIERDERI Pierdut cîine lup, mare, cu­loare gălbuie, răspunde la nu­mele Alg. Celui care știe unde se află ofer bună recompensă. Str. Tudor Vladimirescu 13 — Raicea, loco. Pierdut în ziua de 17 februa­rie 1970 la AUTOGARA Cra­iova mai multe acte pe numele BĂLĂCI OPRICA. Cine le-a găsit este rugat să le trimită consiliului popular Predești Dolj. Recompensă. (117) Pierdut legitimație serviciu pe numele OLARU EUGENIA. Se declară nulă (119) angajează urgent: ® mecanici auto categoria 5—8 ;­­ drago­niști pentru NOBAS și By-Mac, categoria 5—8. Se beneficiază de spoturi și in­demnizații de șantier, cazare și cantină. Informații suplimentare, telefon 17 — Dăbuleni. r

Next