Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-28 / nr. 7846

2 Emoționante acțiuni de solidaritate, înalte dovezi de conștiință civică și patriotică „AM FOST ACOLO, LA' LOCUL Semnificația unei scrisori de mulțumire Acțiunea de caldă sprijinire a celor din zonele sinistrate cuprinde un număr tot mai mare de oameni, găsindu-i intr-o permanentă vibrare patriotică, demnă de marile acte de umanism. Poate mai mult ca oricînd, în aceste momente de cumpănă pentru întreaga țară, fiecare dintre noi își găsește însemnătatea și aportul social, jocul său în efortul general de a reconstrui, cu un ceas mai devreme, ceea ce s-a pierdut în furia apelor. Asemenea reflecții ne-au fost prilejuite ieri la citirea unei scrisori, semnată de doi bătrînei din Moțăței, care solicitau directorului Direcției pentru problemele de muncă și ocrotiri sociale Dolj să li se rețină pensia pe o lună in vederea ajutorării sinistraților. Mi i-am închipuit pe cei doi foști cooperatori, copleșiți de gînduri, cum se îndreptau spre oficiul poștal cu scrisoarea în mină, I-am văzut cum au cerut să le fie reținută suma de 389 lei, provenită din pensia de urmaș pe care o au in urma accidentării mortale a fiului lor, intîmplată cu ani în urmă. Elisabeta și Gheorghe Corcoveanu sînt la vîrsta senectuții. Gestul lor si situează la vîrsta marilor înțelegeri și a maturei chibzuințe a unor buni patrioți. Ei socotesc, și pe bună dreptate, că oferta lor, orieit de modestă ar fi, contribuie la binele general al unor oameni loviți de calamitate. La solicitarea lor, chiar in cursul zilei de ieri, li s-a satisfăcut dorința. Banii au fost depuși in contul C.E.C. 2000, iar familiei Corcoveanu i-a fost expediată o sinceră scrisoare de mulțumire. M. BARBU LUPTEI (Urmare din paghtetului județean de partid a ținut să ne transmită , mulțumirile sale personale. Populația orașului s-a adunat în fața autocamioanelor noastre. Am purtat vii discuții. Gazdele — impresionate de prietenia pe care le-o arată oamenii Doljului — au urmărit cu deosebită atenție panourile instalate pe autocamioane, „fluturașii“ care prezentau eforturile oamenilor Doljului de a sprijini strădaniile pentru refacerea pagubelor și a ajuta populația civilă. Pe autocamioanele noastre am instalat o adevărată expoziție itinerantă, o adevărată carte vie în care puteau fi citite angajamentele noastre, legâmîntul oamenilor Doljului de a fi totdeauna alături de frații supuși unor cumpene fără precedent. Pe purtătorii acestei ștafete de adîncă umanitate i-a impresionat în mod aparte spiritul de disciplină ce domnește în locurile bîntuite de revărsarea stihiei. — Autocamioanele cu ajutoarele noastre au fost îndrumate la fabrica de ceramică, la fabrica „1 Septembrie“ și în alte mari întreprinderi. Noi am fost oaspeții conducerilor acestor întreprinderi. După răgazul unei ore de discuții și de vizite la locul inundațiilor, am constatat că toate darurile noastre fuseseră deja repartizate, cunoscîndu-se dinainte nevoile fiecărei familii de muncitori. Beneficiarii darurilor noastre ne-au înconjurat, ne-au mulțumit din toată inima, ne-au îmbrățișat și ne-au rugat să transmitem recunoștința lor nemărginită către oamenii județului nostru. Rețin cuvintele tovarășului Radu Rațiu, secretarul comitetului de partid al Fabricii „1 Septembrie“ : „Nu putem uita că după municipiul București, județul dv. a fost primul care a vibrat la nevoile și speranțele noastre“. Inginerul Craciu Crăciunescu, directorul adjunct al aceleiași fabrici,ne-a spus : „Gestul dumneavoastră este sublim“. Orendi Hugo, de la aceeași fabrică, ne-a mărturisit că oamenii acestei fabrici de pe Someș au simțit căldura inimilor generoase ale oltenilor, căldură care-i îmbărbătează și-i oțetește. Maria Bartal, activistă a Consiliului județean al sindicatelor, ne-a rugat să transmitem femeilor din Dolj recunoștința sa de mamă și femeie pentru hărnicia cu care au pregătit atît de frumoase daruri ale solidarității frățești. O altă sătmăreancă, Florica Reghin, ne-a condus prin orașul încă cotropit de ape. Ne-a arătat locurile prin care tovarășul Nicolae Ceaușescu și alți conducători de partid și de stat, au înaintat, înfruntînd — ei înșiși — furia apelor dezlănțuite, pentru a aduce lumina îmbărbătării în luptă. „Tovarășul Nicolae Ceaușescu ne-a asigurat și ne-a convins că întregul popor este alături de eforturile noastre. Vă mulțumim că v-ați numărat printre primii care ați răspuns la această înflăcărată și umană chemare a partidului“. ...Ascultam povestirile celor cinci purtători de ștafetă. Fiecare povestea un lucru deosebit, fiecare-l completa pe celălalt, Vasile Vlăduț, activist obștesc al Comitetului județean de partid, Victor Marinescu, șef de serviciu la Consiliul popular județean, Constantin Șelaru și Dumitru Dragomir, președinți ai cooperativelor agricole din Calopăr și Leu, Dumitru Patriciu, șef de tură la Revizia C.F.R. Craiova, sunt la ora actuală oameni in centrul atenției tuturor. Le cerem să-și depene povestirile de la locul luptei, din nevoia de a cunoaște cu mai multe despre încercările prin care au trecut locuitorii grav loviți de calamități, de a afla — cu atît mai mult — nevoile fraților de departe și a ști să le vină astfel mai mult, mai generos, mai omenește intr-ajutor... . CU INIMĂ TÎNĂRĂ ...Pînă la deschiderea unității C.E.C. din Craiova mai sînt 15 minute. In stradă așteaptă un grup mare de tineri. Pe fețe li se citește nerăbdarea. Acele ceasornicului trec greu. Dar, In sfîrșit, or a deschiderii se apropie. Grupul e primul la intrare. Intuiesc intențiile tinerilor și-i însoțesc. — De unde sînteți ? _De la Facultatea de matematică. Sîntem studenții anului I. Am considerat ca, pe lingă hotărîrea unanimă luată în adunarea A. Ș. pe an — de a ceda o zi din bursa lunară pînă la sfîrșitul anului universitar 1971, de a oferi locurile din tabere colegilor noștri din localitățile sinistrate, de a dona fondurile încasate prin munca patriotică pe care o vom desfășura la vară, celor loviți de calamitățile naturii — să contribuim și la contul omeniei, — ne-a răspuns studentul Marcel Fiorescu, secretar A. Ș. pe an. Cei 40 de studenți, însoțiți de lectorul Ion Badea, au completat foile de depunere cu sume modeste, dar de o deosebită semnificație. Iată cîteva declarații : DAN OPREA — grupa 111 : „Mișcați profund de situația grea creată în unele județe ale țării, care sunt supuse din nou inundațiilor, nu pot sta departe de frontul comun pe care îl face întreaga țară. Cu toată dragostea ofer suma modestă de 20 de lei în contul omeniei. Prin mica mea contribuție vreau să exprim că sunt părtaș la suferințele colegilor mei din Tg. Mureș“ MARIANA MATEESCU — grupa 114 i „Față de pierderile enorme, suma pe care o donez este minimă, însă însumîndu-se cu cele oferie de cetățenii patriei, va contribui la ajutorarea sinistraților. Deși n-am simțit direct urgia apelor învolburate, suferim sufletește alături de cei năpăstuiți și nu vom precupeți nici un efort pentru refacerea țării“. Inițiativa acestor studenți constituie un gest diurn, modest, care exprimă solidaritatea cu țara întreagă. Un gest frumos — plin de semnificație pentru demonstrarea însușirilor morale ale tineretului studios, generația de mîine a României socialiste. PUICA MONDOC TNATNTT5 0 chemare și un legămînt, mai multe materiale de construcție pentru nevoile județelor calamitate! (Urmare din pag. 1) Receptiv la tragicele evenimente petrecute in numeroase județe ale țării, la măsurile asigurate de conducerea partidului și statului pentru diminuarea efectelor inundațiilor și refacerea intr-un timp cit mai scurt a locuințelor oamenilor, a unor întreprinderi, spitale și a altor obiective lovite de această nemaiintîlnită calamitate naturală, comitetul de direcție al întreprinderii, cu sprijinul organizațiilor de partid, sindicat și U.T.C., a trecut la măsuri tehnico-organizatorice concrete pentru realizarea unui volum sporit de materiale de construcții. Astfel, pe lingă ajutorarea populației, de către salariații noștri, cu valoarea unei zilemuncă din fiecare lună, pînă la sfîrșitul anului, noi am hotărît ca în sectoarele de producție a materialelor de construcții să organizăm lucrul pe trei schimburi, pe întreaga perioadă pînă la sfîrșitul anului, să extindem activitatea la domiciliu pentru realizarea unor produse care se pretează a fi solicitate, să organizăm un sector de prefabricate la Făcăi, să electrificăm fabrica de cărămidă de la Șimnic etc. Ca urmare a acestor măsuri și a altora pe care le vom mai întreprinde, considerăm că vom putea realiza peste prevederile planului anual 2 900 000 bucăți cărămizi și blocuri din beton cu agregate ușoare în echivalență cărămizi normale, 50 000 bucăți dale, 1000 tone var, 40 tone chituri pentru geamuri, 200 tone vopsele pe bază de ulei, 50 000 bucăți cahle teracotă, 5 000 bucăți tuburi din beton, pentru canalizări, 10 000 bucăți borduri străzi, 2 milioane bucăți placaje ceramice, 100 mc prefabricate din beton armat, 26 tone diverse chimicale. De asemenea, ne-am propus să luăm legătura cu din unitățile de aprovizionare toate județele calamitate pentru a ne anunța lista produselor cu Care Întreprinderea noastră se înscrie să mărească producția materialelor de construcții, însuflețiți de justețea politicii partidului nostru, de cuvintele pline de îmbărbătare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu cu ocazia vizitelor făcute în zonele calamitate, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii noastre sunt alături cu trup și suflet de cei sinistrați și își vor aduce întreaga lor contribuție la refacerea vieții economice și sociale a țării. Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău (Urmare din pag. 1) La obținerea realizărilor de seamă înregistrate în oraș și în județ și-au adus contribuția — pe care vreau să o menționez în mod deosebit — Comitetele județean și municipal de partid, consiliile Populare, președintele Consiliului popular județean, ceilalți activiști. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din orașul și județul dumneavoastră realizări și mai frumoase in îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului“. Despărțirea conducătorilor de partid și de stat de cetățenii Sucevei a prilejuit o vibrantă manifestare a stimei și înaltei prețuiri pe care o nutresc pentru conducătorul iubit al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a deplinei adeziuni la politica internă și externă a partidului, a hotărîrii tuturor de a munci în așa fel incit în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ținut să se înscrie, și de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după-amiezii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au continuat vizita de lucru în alte două județe ale Moldovei — Neamț și Bacău. In județul Neamț a fost vizitată una din uzinele platformei industriale a Săvineștiului, mare furnizor de fibre și fire sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul general al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupării comitetului județean de partid pentru perfecționarea activității acestei unități, felului cum îndrumă întreaga muncă pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului. La Bacău, printre obiectivele vizitate se află și întreprinderea agricolă de stat „Avicola“. înainte de plecare, pe aeroportul orașului, în fața unei mari mulțimi, care a aclamat și ovaționat, îndelung, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : Dragi tovarăși. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri și astăzi în această parte a țării, în județele prin care am trecut astăzi — Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău — ca și în județele și localitățile prin care am trecut ieri, am constatat cu multă satisfacție că oamenii muncii din industrie și agricultură, intelectualitatea, tineretul, bărbații și femeile sunt puternic însuflețiți de dorința de a face totul ca rănile provocate de inundații în unele din județele din această parte a țării, — și în general pagubele provocate în multe județe din patria noastră, — să fie vindecate într-o perioadă cât mai scurtă, asigurându-se ca activitatea din industrie, din agricultură, din toate sferele vieții sociale să se reia cit mai rapid în cele mai bune condițiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din județele prin care am trecut pentru abnegația și hotărîrea cu care își îndeplinesc sarcinile trasate de partid și guvern. Desigur, tovarăși, împreună cu celelalte județe ale țării, și județul Bacău — care a fost mai puțin afectat de inundații — și-a luat o serie de angajamente în scopul recuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală. Primul secretar al Comitetului județean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilitățile județului Bacău sînt mai mari decit angajamentele luate. Sîntem convinși că organizația de partid, comitetul județean, comuniștii, muncitorii, țăranii, intelectualii, toti locuitorii din județul și municipiul Bacău își vor înzeci eforturile pentru a-și aduce contribuția atît la recuperarea intr-un termen scurt a pagubelor provocate de calamitățile naturale, cit și la îndeplinirea în cele mai bune condițiuni a planului pe acest an și, totodată, la pregătirea următorului plan cincinal. Doresc să mulțumesc tuturor cetățenilor care în aceste zile și-au manifestat cu putere dragostea și atașamentul față de partid, față de politica sa marxist-leninistă. Toate acestea sunt dovezi grăitoare ale profundei încrederi și hotărîri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toți locuitorii județelor prin care am trecut astăzi, întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă și externă a partidului; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor națiunii noastre socialiste (Aplauze prelungite). Doresc să vă adresez, în încheiere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea județului dumneavoastră și a patriei noastre socialiste. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze puternice, orale , se scandează „P.C.R.“ — „Ceaușescu“). ^ Prezența conducătorilor de partid și de stat în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de luptă eroică împotriva calamităților, constituie pentru fiecare cetățean o puternică îmbărbătare, un îndemn vibrant la mobilizarea tuturor forțelor și energiilor creatoare ale întregii noastre națiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele Moldovei a prilejuit o nouă și puternică manifestare a profundului atașament al poporului nostru față de partid, față de conducerea sa, a hotărîrii lui neclintite de a înfăptui neabătut edificării politica sa, consacrată societății socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Mica publicitate vinzari-cumparari Vînd „MOSKVICI“ 408, 4 faruri, 30.000 km» perfectă stare. Telefon 74741. Loco. (391) Vînd „WARSAWA“ 20). excepțională, și bicicletă „Riga". Vizibile sîmbătă* după orele 12,30* .telefon 71813. Loco. (302) PIERDERI . 1 Pierdut diplomă 3 clase școală generală, eliberată de școala Celaru — Dolj, pe numele MARCU ELENA. Se declară nulă. (393) Pentru sporirea producției de conserve Fabrica de conserve din Calafat a contractat cu 67 cooperative agricole din județul Dolj, producerea de legume necesare pregătirii conservelor. Au fost contractate 44785 tone mazăre, fasole verde, tomate, vinete, ardei, ceapă etc., cu 4135 tone mai mult decit prevedeau sarcinile de plan. Fabrica a asigurat C.A.P. cultivatoare cu semințe de Înaltă productivitate menite să-i asigure o materie primă de cea mai bună calitate. Cooperativele agricole din Basarabi, Calafat, Maglavit, Boureni, Bîrca și altele, au însămințat direct In timp 740 ha cu tomate, destinate pregătirii pastei, bulionului și sucului de roșii. In acest an, fabrica din Calafat va produce 16 200 tone conserve sterilizate, pastă, suc, compoturi in mai mult de 20 de sortimente. Se extinde ferma horfiviticolă " Suprafața deținută de plantațiile de vii ale cooperativei agricole din comuna Plenița a sporit în această primăvară cu 15 ha, ajungând la 105 ha. In prezent, la ferma hortiviticolă a cooperativei se desfășoară o intensă activitate. S-a încheiat tăiatul, legatul și revizuirea mijloacelor de susținere și a început stropitul viței de vie. De asemenea, este pe sfirșite executarea aratului și a sapei mari. (Urmare din pag. I) nu poate fi vorba de o respectare strictă a regulilor de îngrijire și furajare. In ultimă instanță vom fi nevoiți să apelăm la oameni din alte comune“. Iată și opinia lui Matei Iulian, președintele cooperativei agricole: „In cei trei ani de cînd lucrurile merg prost în zootehnie s-au schimbat trei președinți, patru brigadieri zootehnici, trei tehnicieni cu însămînțările artificiale și o mulțime de îngrijitori. Datorită faptului că brigadierii n-au știut să lucreze cu îngrijitorii, cei mai buni au plecat. In locul lor au fost primiți alții. Pe urmă, din același motiv au plecat și ei“. lui Cum au acționat însă actulconsiliu de conducere și comitetul de partid din cadrul cooperativei pentru îmbunătățirea situației ? în luna februarie a acestui an, cu prilejul adunării generale a membrilor cooperatori s-a scos la iveală lipsa de interes față de zootehnie, slaba exigență ce se manifestă față de munca îngrijitorilor mulgători. Atunci, președintele Matei Iulian preciza : „Consiliul de conducere își propune să se ocupe cu toată răspunderea de respectarea strictă a regulilor zootehnice și veterinare, de crearea unor condiții corespunzătoare pentru adăpostirea animalelor“. Ce s-a întreprins însă, practic, în răstimpul care a trecut? Cum și-a onorat președintele acest angajament? S-au ținut mai multe ședințe ale comitetului de partid din cadrul cooperativei, la care a fost invitat și consiliul de conducere. De fiecare dată s-au dat indicații — nu o dată generale — fără termene și responsabilități, fără obiective exacte, din care oamenii să știe ce au de făcut. In aceste ședințe i s-a atras foarte anemic atenția președintelui asupra lipsurilor grave din activitatea sa, a consiliului de conducere. Nu i s-a atras atenția nici fostului brigadier, care a lăsat sectorul zootehnia să „meargă“ de la sine. Fără efect au fost și unele ședințe de analiza muncii în sectorul zootehnic și a celorlalte activități din cooperativa agricolă, ținute de comitetul comunal de partid. Secretarul comitetului (Leana Neagoe), în loc să dirijeze cu insistență activitatea comuniștilor spre permanentizarea îngrijitorilormulgători, instruirea și stimularea lor, punerea la punct a alimentației cu apă, electrificarea sectorului zootehnic, respectarea riguroasă a rețetatului nutritiv, s-a ocupat de cele mai multe ori de cu totul alte probleme. Printre acestea — „disciplinarea“ inginerului agronom Nicolae Predescu, anularea unor soluții tehnice, elaborarea de proiecte pentru demolarea unor localuri vechi, întocmirea unor acte administrative. Aceasta a influențat negativ impulsionarea vieții interne de partid, primirea de noi membrii de partid din rîndul cooperatorilor care lucrează în zootehnie. Ultima intervenție a dînsei a fost darea dispoziției de a se lua dosarul pe care-l foloseau noii specialiști veniți în cooperativă. Prea puțin a făcut pentru a întări autoritatea șefei de fermă Maria Bălan, șefului circumscripției veterinare, inginerului șef Ștefan Gue și inginerei horticole, oameni care sunt hotărîți să contribuie cu trup și suflet la buna desfășurare a activității în cooperativa agricolă. Cit de păgubitoare este folosirea vechilor practici de către consiliul de conducere rezultă din producțiile mici de lapte, numărul mare al mortalității, la oi și păsări, consumul de furaje pentru foarte multe animale neproductive, nerepararea și nelectrificarea adăposturilor etc. Gravele neajunsuri semnalate, cit și altele care poartă amprenta nepăsării și a lipsei de organizare nu se cunosc de ieri de azi. Firesc ar fi fost să se fi luat măsuri la toate nivelele. Cînd spunem aceasta, ne referim nu numai la organele locale (care s-au ocupat mai mult de cooperativa agricolă din Malu Mare), ci și la Direcția agricolă și U.J.C.A.P. Dacă s-ar fi procedat așa, consiliul de conducere al C.A.P. Ghindeni, specialiștii de aici (în fața cărora stau mari sarcini privind dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere) nu ar mai fi consumat timp, căutînd justificări în spatele cărora să-și ascundă propriile lipsuri, ci ar fi folosit toate mijloacele materiale și umane de care dispun pentru redresarea situației din zootehnie. Stă în obligațiile lor s-o facă de acum înainte. Zootehnia - un sector urmat de vechi carențe " • ... IN TEATRU Teatrul Național, orele 19,30. GILCEAVA ZEILOR (CRITIS). CINEMA „Patria“ (telefon 13850)* filmul: OPERAȚIUNEA LEONTINE, orele 01 15; 17; 19; 21. La grădină, orele 20. I,Central“ (telefon 14029)* filmul CU MINENI, MADAM* orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; îl. ba grădină, orele 20. **30 Decembrie" (telefon 31080), filmul IUBITA LUI GRAMINIA, orele 15,30 ; 18,00 ; 20,30, La grădină* orele 20. „23 August“ (telefon 14148)* filmul : O FATA FERICITA* orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. La grădină, orele 20. „Tineretului" (telefon 12228) * filmul C LA NORD PRIN NORDVEST, orele 10 ; 16—20 In continuare. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : STELELE DIN EGER, orele 10 ; 16—20 In continuare, SoArta" — Calafat» filmul« MAI PERICULOASE DECIT BARBAȚII *,30 Decembrie“ — Băilești, filmul : PROFESIONIȘTII „8 Mai“ — Filiași, filmul : CALDURA,Victoria“ — Segarcea, filmul WINNETOU IN VALEA MORȚII universitatea populară 11, Sala Universității populare, orele expunerea LONGEVITATEA ȘI FACTORII CARE O DETERMINA. Prezintă dr. MIRCEA DABIJA, Expoziția comemorativă „ION ȚUCULESCU“ deschisă In sălile Muzeului de artă. Expoziția de pictură STAN SEGARCEANU deschisă In sala Casei județene a creației populare din Calea Unirii nr. 89. JOI 28 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba maghiară. 17.40 Film serial *,Oliver Twist (XII). 18.05 Mult e dulce și frumoasă... 18.30 Actualitatea in economie. 18.50 Cadran internațional. 19.20 1001 de seri C Săritorul. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Teatru scurt. 20.50 Călătorie In lumea desenulul animat. 21.20 Reportaj TV. 21.55 Antologie poetică. 22.15 Muzicorama TV. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri JOI 28 MAI 17.00 Radiojurnal, buletin meteorutier. 17.10 Ansambluri folclorice. 17.30 Pe meleagurile patriei socialiste. 17.40 Din creația simfonică românească. 18.00 Emisiune literară. 18.10 Album de romanțe. 18.20 Craiova universitară. Se apropie sesiunea de examene. 18.30—10.00 Pentru fiecare melodia preferată. VINERI 29 MAI 6.00 Buletin de știri. 6.05 Program susținut de tarafuri din Oltenia. 6.20 Jurnal agrar. 6.30—7.00 Varietăți matinale. In cuprins : informații utilitare, secvențe radiofonice și reportaje din diferite sectoare de activitate, muzică ușoară. Pronoexpres Rezultatul tragerii din 27 mai 25. Extragerea I i 34, 29, 14, 28, 3 s fond de premii i 365 964 lei. Extragerea a II-a 18, 16, 38, 34, 20, 7, 45, 5 fond de premii I 326 699 lei. O 28 — V — 1970 I.C.V.A., unitatea Craiova, str. Karl Marx nr. 4, anunță pe această cale instituțiile de învățămînt, liceele și școlile generale, comisiile de femei și alte organizații și unități care colectează și donează sticle și borcane pentru contul sinistraților, să comunice zilnic — sau ori de cite ori este nevoie — la telefoanele: 30986 și 31275, cantitățile de sticle și borcane colectate și locul de depozitare, spre a lua măsuri operative de plata și ridicarea lor.