Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)
1970-07-15 / nr. 7887
2 Măsurile de o excepțională "importanță, adoptate de Congresul al X-lea, plenarele C.C. din decembrie 1969 și din martie 1970 au menirea să ducă în mod ferm la îmbunătățirea întregii activități din agricultură, să-i asigure o dezvoltare intensivă și multilaterală. Antrenarea maselor largi de oameni ai muncii la înfăptuirea programelor stabilite de conducerea partidului pentru modernizarea agriculturii constituie o cerință esențială a societății noastre socialiste. Cu prilejul consfătuirii organizate cu redactorii centrelor de radioficare din județul nostru în lumina noii concepții a ansamblului de probleme pe care le implică măsurile pentru perfecționarea activității în agricultură, specialiștii au recomandat redacțiilor locale ale centrelor de radioficare să-și revadă programele adresate oamenilor muncii de la sate, să adapteze structura emisiunilor agrare la noile cerințe. Necesitățile locale au impus comitetelor de redacție ale centrelor de radioficare din Băilești, Calafat, Segarcea, Celaru, Mîrșani, Maglavit, Bechet și Plenița să includă în emisiuni, paralel cu materialele care se referă la muncile agricole de sezon (întreținerea culturilor îndeosebi), materiale cu privire la munca desfășurată în fermele zootehnice, în grădinile de legume, în livadă, în vie, lucrări de îmbunătățiri funciare etc. Au fost difuzate larg informații curente despre noua organizare a cooperativelor agricole, a asociațiilor intercooperatiste, a cooperării dintre sectorul de stat și cel cooperatist al agriculturii. Redacțiile locale nu s-au limitat însă numai la atît, ci au amplificat și diversificat comentariul pe probleme, apelînd la cele mai competente cadre de conducere și de specialitate care lucreazî nemijlocit în producție. Numărul rubricilor în cadrul cărora se transmit materiale pe teme de agricultură și economie agrară sporesc în continuu. Iată, de pildă, cele mai des folosite: „Actualitatea agrară“, „Carnet agrar“ „Jurnal de campanie“, „Specialiști din agricultură la microfon“, „Vești din C.A.P.“, „Tribuna experienței înaintate“, „Fruntașii ogoarelor“, „Probleme agrare“, cu apariție săptămânală sau bisăptămînală. Deosebit de instructive și cu efecte imediate au fost materialele și prezentările făcute de președinții de C.A.P. și inginerii agronomi care s-au evidențiat prin eforturile și experiența lor pe linia ridicării producției agricole. Menționăm contribuția tovarășilor Matei Ion (C.A.P. Hunia), Fîntînă Florea și Cioana Burel (C.A.P. Maglavit), Jercan Ion (C.A.P. Cetate), Jianu Stan (C.A.P. „7 Noiembrie“ din Băilești), Dumitrescu Gh. și Colcea Constantin (Maglavit), Firănescu Ștefan (Băilești), Urucu Ștefan (Bistreț), Constantinescu Paul (Celaru), Ariciu Constantin (Marotinu de Sus), Calotă Iulian, Didu Constantin, Bucă Ion (Plenița) și alții. Specialiștii invitați la microfonul local au demonstrat cu exemple concreterea unor producții că obținevegetale mari la hectar este principala sursă care influențează direct, atît întărirea economică a cooperativelor agricole, cit și sporirea retribuției muncii. Convingătoare în acest sens au fost materialele semnate de unii specialiști pe temele : „Cum se desfășoară lucrările la salarul intercooperatist Maglavit“, „Sectorul legumicol din Cetate“, „Cum înțeleg cooperatorii de la C.A.C din Marotinu de Sus să contribuie la sporirea producției“, „Lucrările de întreținere efectuate la timp — condiție esențială pentru obținerea de sporite“ — (Celaru) producții „Pregătirea și desfășurarea campaniei de recoltare a păioaselor“ (Bechet) , „Gr fiecare prașilă, spor de recoltă“, „Legumicultura — mijloc important de venituri“ (Plenița). la o serie de materiale difuzate „ora locală“ au informat ascultătorii despre rezultatele bune obținute la fermele zootehnice din cadrul C.A.P. Prin intermediul microfonului, comitetul de redacție al centrului de radioficare Hunia-Maglavit a realizat recent ancheta „In vizită la ferma zootehnică a C.A.P. din Moțăței“, „el de la Celaru a difuzat articolul „îngrijitorii de animale urmăresc sporirea veniturilor cooperativelor agricole de producție“ și ancheta „Programul de grajd — riguros respectat“, cel de la Amărăștii de Jos a prezentat materialul „Asigurarea bazei furajere — condiție hotărîtoare pentru sporirea producției de carne și lapte“. Actualele programe naționale de dezvoltare a agriculturii mobilizează, în momentul de față, uriașe forțe și capacități creatoare într-un efort intens de descoperire a celor mai moderne concepții de organizare, a tehnologiilor celor mai înaintate, a experienței celei mai valoroase Preocupările pe acest tărîm, succesele obținute merită să fie oglindite in emisiunile locale și aduse astfel la cunoștința zecilor de mii de ascultători. Urmărirea și tratarea consecventă a aspectelor legate de perspectivele dezvoltării agriculturii nu trebuie însă să ducă la diminuarea preocupărilor comitetelor de redacție, pentru popularizarea muncii curente pe ogoare, a activității fermierilor, a brigăzilor și echipelor din C.A.P. angrenate în bătălia pentru sporirea recoltei din acest an. In acest sens, cuprinderea, tratarea temeinică și sistematică a tuturor problemelor majore care se referă la întărirea economicoorganizatorică a C.A.P tot mai bună organizare car a muncii comitetelor de redacție. Se impune, de aceea, cu acuitate extinderea ariei colaboratorilor, care să contribuie substanțial la susținerea rubricilor agrare în sprijinul traducerii în viață a sarcinilor trasate de conducerea partidului. Prof. DUMITRU GHERGHINA inspector, Comitetul județean pentru cultură și artă Actualitatea agrară In emisiunile locale Liceul de muzică și arte plastice Craiova. Emoții la poarta muzelor. Foto: R. Florian JL IMAT NTE mxmmm Consemnăm astăzi alte și alte afirmări prestigioase ale unor personalități, talente și vocații care aparțin — prin activitatea actuală sau prin anii lor de formare, de început, vieții culturale, artistice și științifice din locurile Doljului . Cu zece ani în urmă, eleva Mariana Țuțescu a absolvit cu diplomă de merit Liceul Frații Buzești din Craiova. După studii universitare strălucite, astăzi este asistentă definitivă la catedra de limba franceză a Universității din București. Recent, Mariana Țuțescu a trecut cu un succes deosebit examenul de doctorat. Teza sa „Grupul nominal și nominalizarea în franceza modernă și contemporană“ a fost socotită ca o contribuție de mare valoare. Doctorul docent Virgiliu Golu, șeful secției de pneumoftiziologie a spitalului „Dr. Victor Babeș“ din Craiova, a repurtat aprecieri unanime pentru valoarea comunicării „Observațiuni asupra frecvenței actuale a simptomatologiei bronho-respiratorii în mediul urban“ ținută la cel de-al 3-lea Congres internațional de medicină preventivă și socială desfășurat recent la Viena. Pornit din locurile Craiovei, cunoscutul poet și critic literar Liviu Călin se manifestă cu tot mai multă forță în viața literară a țării noastre. Recent, editura „Eminescu“ i-a publicat noul său volum de versuri „Identitate“, care a alăturat altor volume anterioare („Spirale“, „Ochiul admcului“, ediția de versuri „Elena Farago“, edițiile critice — al căror coautor este — de opere alese de I. L. Caragiale, Camil Petrescu și Ion Barbu — afirmă multilaterala formație a autorului. ilJIIllllllllllllllIlIllHIIllllllilllllllllllllliUllllllllllilllllilPlilllllllllilllIIIIIIUIlilllKf/Jiiiiiiiiiiiiiuiiiiiniiiiiiiiuiiiuiiii............iu,..!« ÍPQ8T Reflecții pe marginea unor absențe nemotivate: Pe cilul i reviriment îi voleiul craiovean ? Cîndva, și aceste timpuri nu sînt prea îndepărtate, în activitatea sportivă a orașului Craiova, voleiul ocupa loja de onoare. Terenurile de volei din parc, și mai apoi de la Progresul și Direcția regională C.F.R. (azi dispărute), găzduiau la fiecare sfîrșit de săptămînă, întreceri electrizante, la care participau peste 20 de formații masculine și aproape 12 feminine. Din aceste echipe au ajuns pînă la lotul național sportivi ca : Păunoiu și Răducaniu sau pînă la nivelul echipelor de elită ale diviziei A : Zamfirescu la C.C.A., Ionescu la *,U. Cluj, Lupan la Rapid București, Pavel la Știința Timișoara etc. Asemănătoare era și activitatea în școli. Cine poate să uite, de pildă, laborioasa activitate desfășurată cu ani în urmă de formația feminină S.S.E., care, urcînd toate treptele valorice, a ajuns pînă la divizia A. Aici au făcut primii pași spre măestrie Ileana Enculescu și Cornelia CARICATURA SAPTAMINII de GARO PAPAZIAN Lăzeanu, mai apoi titulare ale naționalei: Vlădeanu, Burlacu sau Martinescu, azi titulare in divizia A. Care este situația astăzi ? Terenurile de volei se numără pe degete , activitatea competițională, departe de cerințe . In campionatul de calificare la seniori, cu mare greutate s-a înjghebat în primăvară un campionat fulger cu 5 echipe, in care elementul de o minimă perspectivă, lipsește cu desăvirșire. La fete, nu a fost posibilă nici organizarea unui astfel de mini-campionat. Nu s-a găsit în orașul Craiova nici o echipă ! S-a declarat însă campioană (?!). Voința, sub... promisiunea alcătuirii unei echipe ad hoc formată din unele sportive care au depășit virata junioratului, la care să se adauge cîteva foste jucătoare. De altfel, Voința urma să reprezinte orașul Craiova, și la băieți, în etapa județeană. Cum la această fază nu s-a prezentat nici o echipă (?), cele două echipe au fost învestite și cu titlul de campioane județene. Urma zona, pentru calificare în B. Fetele nu s-au prezentat, unele din ele fiind în sesiune de examen. Peste o săptămînă au formitat însă și băieții. De ce ? Pentru că participarea județului la zonă este condiționată de prezența ambelor campioane (fete și băieți). Oricum, dacă exista o preocupare pentru participare, federația de specialitate — credem — ar fi dat această derogare. La juniori și școlari, s-a înregistrat o ușoară înviorare : 13 echipe masculine și 6 feminine. Și aici au existat însă forfaituri, retrageri, aminări. Au cîștigat liceul „N. Titulescu" la băieți și liceul pedagogic la fete. Faza județeană, desfășurată cu 3 echipe (!?) atît la băieți cit și la fete, a dat cîștig de cauză echipei masculine din Craiova și formației feminine din Băilești. Ce s-a întîmplat la zona recent desfășurată la Oțelul Roșu ? S-a prezentat numai echipa din Băilești, Craiova evidențiindu-se din nou prin absență. Motivul ? Antrenorul este la mare cu echipa S.S.E., iar o parte din sportivi absolvind clasa a XII-a, au avut alte preocupări. Nici în domeniul performanței situația nu este mai roză. La fete, „U“ are o echipă bună de B, dar de o valoare îndoielnică pentru A, unde a revenit. La junioare, situația este de neinvidiat : în doi ani, S.S.E., a retrogradat cu două echipe din divizia școlară. La băieți, i.U“ nu a putut rezista în A. Electroputere se abate în ultimul timp la subsolul unuia extrem de modest. La juniori, S.S.E. lasă să se întrevadă o oarecare perspectivă, ultima evoluție în divizia școlară, aducînd o ușoară înviorare. Să punem punct. Voleiul craiovean, cantitativ și calitativ, alunecă vertiginos în jos. Semnalul de alarmă trebuie tras, pînă nu-i prea tîrziu. Și începutul trebuie să-l facă Comisia județeană de volei. Menirea acestui organism nu este de a se întruni pentru programări și omologări. Comisia, ca organ de specialitate, este chemată să jaloneze căile spre progresul ramurei respective, să acționeze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Activitatea de pînă acum, nu a dovedit însă asemenea preocupări. Și este păcat. Voleiul craiovean poate și trebuie să iese din anonimat. I. AMARAȘTEANU antrenor arbitru rep. de volei campioana fantoma ! î! CAMP JUDICIAR IN SLUJBĂ DREPTĂȚII In ziua de 19 februarie, Iancu Victoria, din satul Puțuri, a fost victima unui omor oriabil ; cumnatul său, Iancu Nicolae — un individ cu stare la penitenciar — i-a spintecat literalmente abdomenul cu un cuțit și i-a produs alte numeroase legiuni. După această faptă monstruoasă a dispărut de la domiciliu și din localitate. Fiindcă victima fusese atrasă într-un adăpost de animale, omorul a fost descoperit abia a doua zi, cînd absența ei îndelungată, transformînd suspiciunile în certitudini, a impus vitalizarea investigațiilor. Contextul probator creat o dată cu începerea cercetărilor indica, indubitabil, pe Iancu Nicolae drept un virtual ucigaș î de aceea, obiectivul imediat al urmăririi penale era prinderea neîntârziată a acestuia. Dincolo de starea de pericol rezultînd din libertatea mișcărilor unui asemenea individ periculos, prin prinderea lui se puteau identifica și conserva importante probe materiale, cu atît mai prețioase, cu cit infracțiunea fusese săvîrșită intr-o deplină obscuritate. Cînd zic prinderea infractorului, înțeleg o operațiune de extremă urgență, orice întîrziere oferindu-i unele șanse de înlăturare a urmelor și de îngreunare a cercetărilor. In atmosfera marcată de tensiunea specifică evenimentelor grave (telefoane, mesaje, martori, descinderi etc.), Dincă Aurel a venit cu o veste care a provocat destindere criminalul fusese văzut undeva, în afara satului, la niște șire de paie. Căpitanul Gheorghe Gavriliță a primit ordinul de a porni imediat în urmărirea celui ce avea deja un considerabil avans. Dar n-a plecat singur. Spontan, un număr impresionant de cetățeni, din cei care înregistraseră știrea, s-au organizat în grupe cu o promptitudine în totul lăudabilă și, intuind că e de datoria lor să facă accst lucru, l-au urmat pe căpitan și pe alți doi lucrători de miliție ce constituiau pentru moment forțele noastre disponibile. Spațiu nu ne îngăduie să redăm decit cîteva nume: Popa Ion, Staicu Marcel, Spiridonescu Dumitru, Negreanu Gheorghe, Luță P. Ion. Timp de două ore au fost străbătuți în goană nu mai puțin de 10 km peste o cîmpie arată, acoperită cu zăpadă, refractară și inaccesibilă oricărui mijloc de transport, în contrast cu agitația debutului, la întoareere mulțimea părea constituită într-o procesiune solemnă. Chiar de la primul interogator de contact, criminalul a făcut mărturisiri complete. Acesta este, în linii mari, faptul. S-ar putea ca cineva să dimensioneze întâmplarea la proporții obișnuite, chiar banale. De fapt, într-o eventuală statistică ar fi trecută la rubrica „ajutorul dat miliției de cetățeni“, ceea ce trebuie să recunoaștem că în societatea noastră nu este ceva extraordinar, ci dimpotrivă. Cu toate acestea, amănunte care mi s-au impus ipso facto, creează posibilitatea explorării evenimentului și dintr-un alt unghi vizual. Fără ocupație, pușcăriaș o bună parte de timp, Iancu Nicolae a profitat, sau, mai exact, a exploatat sentimentele de familie ale fratelui său și soției acestuia — victima — care față de posibilitățile lor modeste) și-au rupt pîinea de la gură să-i crească doi copii rezultați dintr-un concubinaj mai vechi. Firește, detaliile fiind prezente în memoria cetățenilor din Puțuri, monstruozitatea actului săvîrșit se multiplica în oglinda unei nemaipomenite ingratitudini. Cînd l-am văzut încadrat într-o masă compactă de oameni, o clipă am încercat temerea că echilibrul s-ar putea nărui cu un singur cuvînt. Dar, deși comprimată la presiuni teribile, indignarea cetățenilor n-avea să eșueze pe țărmul unor violențe primitive; predarea criminalului s-a făcut calm și fără ostentație. Și atunci mi-a devenit limpede că acești oameni simpli au participat conștient la un act de justiție, că au înțeles limitele gestului lor și că n-aveau nici o indoială asupra faptului că dreptatea se exercită în numele lor. Acest transfer a avut seninătate simbolică a transmiterii unei ștafete, rezultînd din înțelegerea rosturilor intime ale organizării noastre sociale. De aceea, restituiindu-i acest sens, întâmplarea de la Puțuri mi se pare plină de semnificație. GHEORGHE ROBU procuror la Procuratura județeană — Dolj Cu sprijinul maselor, spre continua dezvoltare a comunei Investite cu largi atribuții și răspunderi, funcționind pe baza unei autonomii sporite în condițiile dezvoltării și adîncirii democratismului Socialist, în etapa actuală consiliile populare sunt în măsură să exercite la un nivel calitativ superior puterea de stat pe plan local. Ca organe larg reprezentative ale maselor de oameni ai muncii din unitățile admministrativ-teritoriale în care au fost alese, consiliilor populare și comitetelor lor executive le incumbă întreaga răspundere pentru soluționarea tuturor problemelor privind activitatea economică și social-culturală," acțiunile edilitar-gospodărești, fapt care constituie una din caracteristicile măsurilor luate de către conducerea de partid și de stat în direcția perfecționării activității organelor locale ale puterii de stat. In lumina acestor principii, Consiliul popular al comunei Moțăței, comitetul său executiv au acționat și acționează cu perseverență, alături de întreg aparatul administrativ, de comisiile permanente, deputați, masele de cetățeni, precum și de un larg activ obștesc, folosind un stil și metode de muncă variate, eficiente, pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor stabilite în sesiunile populare. O reflectare a acestei activități o constituie faptul că, în relațiile cu celelalte unități de stat și obștești, nesubordonate direct organului local, s-a statornicit o colaborare principială și armonioasă, pe care noi o cultivăm și o dezvoltăm, pornind de la ideea că numai în acest fel vom putea înlătura greutățile care survin pe parcursul unor acțiuni întreprinse, că numai angajînd într-un scop comun toate forțele, mobilizînd toate energiile, sarcinile privind dezvoltarea economică și socialculturală a comunei vor putea fi duse la bun sfîrșit. Această colaborare se materializează prin ședințe comune cu conducerile unităților respective, analizarea problemelor de resort în cadrul sesiunilor proprii sau ședințelor de comitet executiv, în consfătuirile acelorași unități la care participă președintele comitetului executiv al consiliului popular comunal sau unul din vicepreședinții comitetului executiv. In ce privește atragerea maselor la activitatea organului local, în cadrul unor sesiuni extraordinare la care participă membrii comitetelor de cetățeni, se prelucrează planul de acțiune al consiliului popular comunal cu privire la contribuția la muncă, la înfăptuirea obiectivelor edilitar-gospodărești, stabilite în plan. La rîndul lor, deputații organizează întîlniri cu cetățenii din circumscripțiile respective, cărora li sa explică scopul acțiunilor întreprinse, se fac propuneri pentru îmbunătățirea și completarea planului de măsuri al organului local. In cadrul unei asemenea întîlniri a deputatului Alexandru Dîrman (circumscripția nr. 2), locuitorul Ion Udrea a propus repararea și întreținerea drumului din circumscripția respectivă, amenajarea a două fîntîni. Propunerea fiind însușită de comitetul executiv, s-a trecut la traducerea ei în viață prin contribuția voluntară a cetățenilor. Tot astfel, la întâlnirea deputatului Dumitru Duță cu alegătorii din circumscripția nr. 9 s-a propus construirea unui pod peste rîul Balasan, lucrare care a fost executată tot prin munca patriotică a cetățenilor, care au contribuit și cu materialele necesare. Asemenea propuneri izvorîte din mase s-au făcut și la întîlnirile cu cetățenii ale deputaților Ion Căprărin (circumscripția nr. 11), Ion Scrieciu (circumscripția nr. 31) etc. Paralel cu aceste acțiuni, în cadrul adunărilor generale ale celor trei C.A.P., comitetul executiv informează trimestrial masele de cooperatori asupra unor propuneri făcute de aceștia privind gospodărirea comunei, arătîndu-le unele greutăți întimpinate pe parcurs, fapt care are un efect mobilizator în înlăturarea greutăților și acționarea cu toate forțele în direcția înfăptuirii lucrărilor propuse. De asemenea, în ședințele comitetelor de părinți pe școli sau clase, membrii comitetului executiv fac comunicări asupra problemelor edilitar-gospodărești, rezultatele tuturor acestor acțiuni fiind transmise și popularizate prin stația de radioficare a comunei. Localitate cu o viață economică și social-culturală în plin avînt, avînd în raza ei o mare întreprindere agricolă de stat cu cinci ferme, trei cooperative agricole, o cooperativă de consum cu opt unități de deservire, cinci școli și patru grădinițe, două cămine culturale și două cinematografe, două biblioteci comunale, un dispensar medical cu două puncte sanitare și un staționar cu casă de nașteri, un dispensar veterinar etc.—comuna Moțăței se află în prezent in întrecere patriotică cu comunele Maglavit și Unirea. Beneficiari ai unor asemenea transformări înnoitoare, cu profunde schimbări în viața comunei și a oamenilor, am socotit de datoria noastră ca în actuala întrecere, să stabilim o serie de obiective a căror înfăptuire, în condițiile favorabile ale organizării administrativ-teritoriale a țării, să creeze un nou cadru de dezvoltare economică și socialculturală. In afară de construcția a 4000 metri liniari trotuare și refacerea a 21 km drumuri, amenajarea parcurilor și zonelor verzi pe 5000 mp, plantarea a 30 000 pomi, flori și arbuști, construirea și repararea a 100 podețe, amenajarea unei baze sportive, construirea și repararea a 10 fîntîni, taluzări de maluri pe o suprafață de 2000 mp, amenajarea băii comunale, un obiectiv de seamă îl constituie ridicarea noului local de școală cu opt săli de clasă, valoarea economiilor ce se vor obține prin muncă patriotică la acest ultim obiectiv fiind evaluată, pînă la 1 octombrie a.c., la 723 000 lei. Un alt obiectiv important este participarea la lucrările de asfaltare a șoselei Plenița — gara Moțăței, la care se adaugă extinderea pe întreaga comună a electrificării. In cea de-a doua etapă a întrecerii, cu tot timpul nefavorabil din această perioadă, pînă la mijlocul lunii iunie o serie de obiective au și fost integral înfăptuite, ca de pildă la amenajări și întrețineri de parcări și zone verzi (economii in valoare de 25 000 lei), construcții și reparații de podețe (economii în sumă de 15 000 lei). In curînd vom da in folosință baia comunală, alte obiective cu termene mai îndepărtate fiind în curs de execuție, ca de pildăj întreținerea drumurilor, asfaltarea șoselei de care aminteam etc. Pe baza celor arătate mai sus, putem afirma că in activitatea consiliului popular, a comitetului său executiv, se ține seama de necesitatea continuei îmbunătățiri a stilului și metodelor de muncă, de îmbinarea muncii în colectiv cu răspunderea personală, care — dublate de o bună organizare a muncii și de un control riguros asupra sarcinilor repartizate — pot contribui in mod eficient la înfăptuirea tuturor sarcinilor se revin organului local al puterii de stat. ION CIMPOIERU președintele comitetului executiv al Consiliului popular comunal Moțăței • 15 — VII — 1970 i,Patria“ (telefon 13850), filmul : STRĂINII, orele S ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20;30. „Central“ (telefon 14029), filmul : COMISARUL X ȘI „PANTERELE ALBASTRE*, numai la grădină, orele 20;30. *,30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : DAMA CU CAMELII, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20,30. „23 August“ (telefon 14448), filmul : ADELHEID, orele 10,45 ; 16,30—20,30 în continuare. La grădină, orele 20,30. Tineretului“ (telefon 12228), filmul : OPERAȚIUNEA BELGRAD, orele 10 , 14—20 în continuare. „8 Mai“ (telefon 14235), filmul : VIRITA INGRATA, orele 16,30— 20,30 în continuare. La grădină, orele 20,30. *,ArtaM — Calafat, filmul : CU MINENI, MADAM. *,30 Decembrie“ — Băilești, filmul : LA RĂZBOI, CA LA RĂZBOI. „8 Mai“ — Filiași, filmul : RĂZBOI ȘI PACE.„Victoria“ — Segarcea, filmul I SEZON MOHT mmmn&am CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri MIERCURI 15 IULIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteoritier. 17.10 Soli ai cîntecului popular. 17.30 Preocupări cotidiene. Realizări din agenda edilitar-gospodărească. 17.40 Piese instrumentale. 18.00 Tezaur. Pe șantierele istoriei. 18.10 Formații de muzică ușoară. 18.20 Familie, educație, răspundere. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. JOI 16 IULIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Muzică populară. 6.20 Cronică industrială. Cote ale producției anului viitor. 6.30—7.00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI MIERCURI 15 IULIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16.20 pin repertoriul farinetistului Guți Adolf. 16.30 Consultație juridică 16.40 Fragmente din opereta „Casa cu trei fete“ de Schu_bert-Berthe. 17.05 Antena tineretului „Vara ’70“. 17.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară a ansamblului „Ciocîrlia“. 17.40 Transmisiuni sportive : Campionatul diviziei A la fotbal. In pauză : Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii lirice. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Zafir Hadzimanov. 22.3o Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 23.00 Pentru magnetofonul dumneavoastră : Uverturi celebre la opere. 23.30 Concert de muzică ușoară (continuare). 0.93—5.00 Estrada nocturnă. MIERCURI 15 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 UniversalMotron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Actualitatea in economie. Centralele industriale după un an de activitate. 19.15 Anunțuri publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Telecinemateca. Viva Villa. 22.05 Ora editorului : Editura „Univers” și cîteva probleme ale literaturii secolului XX. 22.30 Desene animate. 22.40 Gala marilor interpreți români, Elena Cernei. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 Închiderea emisiunii. t ( )