Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)

1970-07-15 / nr. 7887

2 Măsurile de o excepțională "­importanță, adoptate de Con­gresul al X-lea, plenarele C.C. din decembrie 1969 și din mar­tie 1970 au menirea să ducă în mod ferm la îmbunătățirea întregii activități din agricul­tură, să-i asigure o dezvoltare intensivă și multilaterală. An­trenarea maselor largi de oa­meni ai muncii la înfăptuirea programelor stabilite de con­ducerea partidului pentru mo­dernizarea agriculturii consti­tuie o cerință esențială a socie­tății noastre socialiste. Cu prilejul consfătuirii or­ganizate cu redactorii centre­lor de radioficare din județul nostru în lumina noii concepții a ansamblului de probleme pe care le implică măsurile pen­tru perfecționarea activității în agricultură, specialiștii au recomandat redacțiilor locale ale centrelor de radioficare să-și revadă programele adresate oamenilor muncii de la sate, să adapteze structura emisi­unilor agrare la noile cerințe. Necesitățile locale au impus comitetelor de redacție ale cen­trelor de radioficare din Băi­­lești, Calafat, Segarcea, Celaru, Mîrșani, Maglavit, Bechet și Plenița să includă în emisiuni, paralel cu materialele care se referă la muncile agricole de sezon (întreținerea culturilor îndeosebi), materiale cu privi­re la munca desfășurată în fer­mele zootehnice, în grădinile de legume, în livadă, în vie, lucrări de îmbunătățiri funcia­re etc. Au fost difuzate larg informații curente despre noua organizare a cooperativelor a­­gricole, a asociațiilor intercoo­­peratiste, a cooperării dintre sectorul de stat și cel coope­ratist al agriculturii. Redacțiile locale nu s-au li­mitat însă numai la atît, ci au amplificat și diversificat co­mentariul pe probleme, apelînd la cele mai competente cadre de conducere și de specialitate care lucreazî nemijlocit în producție. Numărul rubricilor în cadrul cărora se transmit ma­teriale pe teme de agricultură și economie agrară sporesc în continuu. Iată, de pildă, cele mai des folosite: „Actualitatea agrară“, „Carnet agrar“ „Jur­nal de campanie“, „Specialiști din agricultură la microfon“, „Vești din C.A.P.“, „Tribuna experienței înaintate“, „Frun­tașii ogoarelor“, „Probleme a­­grare“, cu apariție săptămânală sau bisăptămînală. Deosebit de instructive și cu efecte imediate au fost mate­rialele și prezentările făcute de președinții de C.A.P. și in­ginerii agronomi care s-au e­­vidențiat prin eforturile și ex­periența lor pe linia ridicării producției agricole. Menționăm contribuția tovarășilor Matei Ion (C.A.P. Hunia), Fîntînă Florea și Cioana Burel (C.A.P. Maglavit), Jercan Ion (C.A.P. Cetate), Jianu Stan (C.A.P. „7 Noiembrie“ din Băilești), Dumitrescu Gh. și Colcea Con­stantin (Maglavit), Firănescu Ștefan (Băilești), Urucu Ștefan (Bistreț), Constantinescu Paul (Celaru), Ariciu Constantin (Marotinu de Sus), Calotă Iu­lian, Didu Constantin, Bucă Ion (Plenița) și alții. Specialiștii invitați la micro­fonul local au demonstrat cu exemple concrete­rea unor producții că obține­vegetale mari la hectar este principala sursă care influențează direct, atît întărirea economică a cooperativelor agri­cole, cit și sporirea retribuției muncii. Convingătoare în acest sens au fost materialele sem­nate de unii specialiști pe te­mele : „Cum se desfășoară lu­crările la salaru­l intercoopera­­tist Maglavit“, „Sectorul legu­micol din Cetate“, „Cum înțeleg cooperatorii de la C.A.C­ din Marotinu de Sus să contribuie la sporirea producției“, „Lucră­rile de întreținere efectuate la timp — condiție esențială pen­tru obținerea de sporite“ — (Celaru)­­ producții „Pregă­tirea și desfășurarea campa­niei de recoltare a păioaselor“ (Bechet) , „Gr fiecare prașilă, spor de recoltă“, „Legumicultura — mijloc important de veni­turi“ (Plenița). la o serie de materiale difuzate „ora locală“ au informat ascultătorii despre rezultatele bune obținute la fermele zoo­tehnice din cadrul C.A.P. Prin intermediul microfonului, co­mitetul de redacție al centru­lui de radioficare Hunia-Magla­­vit a realizat recent ancheta „In vizită la ferma zootehnică a C.A.P. din Moțăței“, „el de la Celaru a difuzat articolul „îngrijitorii de animale ur­­măresc sporirea veniturilor cooperativelor agricole de pro­ducție“ și ancheta „Programul de grajd — riguros respectat“, cel de la Amărăștii de Jos a prezentat materialul „Asigu­rarea bazei furajere — condi­ție hotărîtoare pentru sporirea producției de carne și lapte“. Actualele programe naționale de dezvoltare a­ agriculturii mobilizează, în momentul de față, uriașe forțe și capacități creatoare într-un efort intens de descoperire a celor mai moderne concepții de organi­zare, a tehnologiilor celor mai înaintate, a experienței celei mai valoroase Preocupările pe acest tărîm, succesele obținute merită să fie oglindite in emi­siunile locale și aduse astfel la cunoștința zecilor de mii de ascultători. Urmărirea și tratarea con­secventă a aspectelor legate de perspectivele dezvoltării a­­griculturii nu trebuie însă să ducă la diminuarea preocupări­lor comitetelor de redacție, pentru popularizarea muncii curente pe ogoare, a activității fermierilor, a brigăzilor și e­­chipelor din C.A.P. angrenate în bătălia pentru sporirea re­coltei din acest an. In acest sens, cuprinderea, tratarea te­meinică și sistematică a tutu­ror problemelor majore care se referă la întărirea economico­­organizatorică a C.A.P tot mai bună organizare car a muncii comitetelor de redacție.­­ Se impune, de aceea, cu acui­tate extinderea ariei colabora­torilor, care să contribuie sub­stanțial la susținerea rubricilor agrare în sprijinul traducerii în viață a sarcinilor trasate de conducerea partidului. Prof. DUMITRU GHERGHINA inspector, Comitetul județean pentru cultură și artă Actualitatea agrară In emisiunile locale Liceul de muzică și arte plastice Craiova. Emoții la poarta muzelor. Foto: R. Florian JL I­M­A­T N­T­E mxmmm Consemnăm astăzi alte și alte afirmări prestigioas­e ale unor personalități, talente și vocații care aparțin — prin activitatea actuală sau prin anii lor de formare, de început, vieții culturale, artistic­e și științifice din locurile Doljului .­­ Cu zece ani în urmă, eleva Mariana Țuțescu a absolvit cu diplomă de merit Liceul Frații Buzești din Craiova. După studii universitare strălucite, astăzi este asistentă de­­finitivă la catedra de limba franceză a Universității din București. Recent, Mariana Țuțescu a trecut cu un succes deosebit examenul de doctorat­. Teza sa „Grupul nominal și nominalizarea în franceza modernă și contemporană“ a fost socotită ca o contribuție de mare valoare.­­ Doctorul docent Virgiliu Golu­, șeful secției de pneu­­moftiziologie a spitalului „Dr. Victor Babeș“ din Craiova, a repurtat aprecieri unanime pentru valoarea comunicării „Observațiuni asupra frecvenței actuale a simptomatologiei bronho-respiratorii în mediul urban“ ținută la cel de-al 3-lea Congres internațional de medicină preventivă și socială des­fășurat recent la Viena.­­ Pornit din locurile Craiovei, cunoscutul poet și critic literar Liviu Călin se manifestă cu tot mai multă forță în viața literară a țării noastre. Recent, editura „Eminescu“ i-a publicat noul său volum de versuri „Identitate“, care a alăturat altor volume anterioare („Spirale“, „Ochiul adm­­cului“, ediția de versuri „Elena Farago“, edițiile critice — al căror coautor este — de opere alese de I. L. Caragiale, Camil Petrescu și Ion Barbu — afirmă multilaterala forma­ție a autorului. ilJIIllllllllllllllIlIllHIIllllllilllllllllllllliUllllllllllilllllilPlilllllllllilllIIIIIIUIlilllKf/Jiiiiiiiiiiiiiuiiiiiniiiiiiiiuiiiuiiii............iu,..!« ÍPQ8T Reflecții pe marginea unor absențe nemotivate: Pe cilul i reviriment îi voleiul craiovean ? Cîndva, și aceste timpuri nu sînt prea îndepărtate, în activi­tatea sportivă a orașului Craiova, voleiul ocupa loja de onoare. Terenurile de volei din parc, și mai apoi de la Progresul și Di­recția regională C.F.R. (azi dis­părute), găzduiau la fiecare sfîrșit de săptămînă, întreceri electri­zante, la care participau peste 20 de formații masculine și aproape 12 feminine. Din aceste echipe au ajuns pînă la lotul național spor­tivi ca : Păunoiu și Răducaniu sau pînă la nivelul echipelor de elită ale diviziei A : Zamfirescu la C.C.A., Ionescu la *,U. Cluj, Lupan la Rapid București, Pavel la Știința Timișoara etc. Asemănătoare era și activita­tea în școli. Cine poate să uite, de pildă, laborioasa activitate desfășurată cu ani în urmă de formația feminină S.S.E., care,­ urcînd toate treptele valorice, a ajuns pînă la divizia A. Aici au făcut primii pași spre măestrie Ileana Enculescu și Cornelia CARICATURA SAPTAMINII de GARO PAPAZIAN Lăzeanu, mai apoi titulare ale naționalei: Vlădeanu, Burlacu sau Martinescu, azi titulare in divi­zia A. Care este situația astăzi ? Te­renurile de volei se numără pe degete , activitatea competiționa­­lă, departe de cerințe . In cam­pionatul de calificare la seniori, cu mare greutate s-a înjghebat în primăvară un campionat fulger cu 5 echipe, in care elementul de o minimă perspectivă, lipsește cu desăvirșire. La fete, nu a fost posibilă nici organizarea unui ast­fel de mini-campionat. Nu s-a găsit în orașul Craiova nici o e­­chipă ! S-a declarat însă cam­pioană (?!). Voința, sub... promi­siunea alcătuirii unei echipe ad hoc formată din unele spor­tive care au depășit virata ju­nioratului, la care să se adauge cîteva foste jucătoare. De altfel, Voința urma să reprezinte orașul Craiova, și la băieți, în etapa județeană. Cum la această fază nu s-a prezentat nici o e­­chipă (?), cele două echipe au fost învestite și cu titlul de cam­pioane județene. Urma zona, pentru calificare în B. Fetele nu s-au prezentat, unele din ele fiind în sesiune de exa­men. Peste o săptămînă au for­­m­itat însă și băieții. De ce ? Pentru că participarea județului la zonă este condiționată de pre­zența ambelor campioane (fete și băieți). Ori­cum, dacă exista o preocupare pentru participare, federația de specialitate — cre­dem — ar fi dat această dero­gare. La juniori și școlari, s-a înre­gistrat o ușoară înviorare : 13 e­­chipe masculine și 6 feminine. Și aici au existat însă forfaituri, retrageri, aminări. Au cîștigat li­ceul „N. Titulescu" la băieți și li­ceul pedagogic la fete. Faza jude­țeană, desfășurată cu 3 echipe (!?) atît la băieți cit și la fete, a dat cîștig de cauză echipei masculine din Craiova și formației feminine din Băilești. Ce s-a întîmplat la zo­na recent desfășurată la Oțelul Roșu ? S-a prezentat numai echi­pa din Băilești, Craiova eviden­­țiindu-se din nou prin absență. Motivul ? Antrenorul este la mare cu echipa S.S.E., iar o parte din sportivi absolvind clasa a XII-a, au avut alte preocupări. Nici în domeniul performanței situația nu este mai roză. La fete, „U“ are o echipă bună de B, dar de o valoare îndoielnică pentru A, unde a revenit. La junioare, situația este de nein­­vidiat : în doi ani, S.S.E., a re­trogradat cu două echipe din di­vizia școlară. La băieți, i.U“ nu a putut rezista în A. Electropute­­re se abate în ultimul timp la subsolul unui­a extrem de mo­dest. La juniori, S.S.E. lasă să se întrevadă o oarecare pers­pectivă, ultima evoluție în di­vizia școlară, aducînd o ușoară înviorare. Să punem punct. Voleiul craio­­vean, cantitativ și calitativ, alu­necă vertiginos în jos. Semnalul de alarmă trebuie tras, pînă nu-i prea tîrziu. Și începutul trebuie să-l facă Comisia județeană de volei. Menirea acestui organism nu este de a se întruni pentru programări și omologări. Comisia, ca organ de specialitate, este chemată să jaloneze căile spre progresul ramurei respective, să acționeze pentru îndeplinirea o­­biectivelor propuse. Activitatea de pînă acum, nu a dovedit însă asemenea preocupări. Și este păcat. Voleiul craiovean poate și trebuie să iese din anonimat. I. AMARAȘTEANU antrenor arbitru rep. de volei campioana fantoma ! î! CAM­P JUDICIAR IN SLUJBĂ DREPTĂ­ȚII In ziua de 19 februarie, Ian­cu Victoria, din satul Puțuri, a fost victima unui omor oria­­bil ; cumnatul său, Iancu Nico­­lae — un individ cu stare la penitenciar — i-a spintecat li­teralmente abdomenul cu un cuțit și i-a produs alte nume­roase legiuni. După această faptă monstruoasă a dispărut de la domiciliu și din locali­tate. Fiindcă victima fusese atra­să într-un adăpost de animale, omorul a fost descoperit abia a doua zi, cînd absența ei înde­lungată, transform­înd suspici­unile în certitudini, a impus vitalizarea investigațiilor. Con­textul probator creat o dată cu­­ începerea cercetărilor indica, indubitabil, pe Iancu Nicolae drept un virtual ucigaș î de a­­ceea, obiectivul imediat al ur­măririi penale era prinderea ne­întârziată a acestuia. Dincolo de starea de pericol rezultînd din libertatea mișcărilor unui asemenea individ periculos, prin prinderea lui se puteau i­­dentifica și conserva impor­tante probe materiale, cu atît mai prețioase, cu cit infracți­unea fusese săvîrșită intr-o deplină obscuritate. Cînd zic prinderea infractorului, înțeleg o operațiune de extremă ur­gență, orice întîrziere oferin­­du-i unele șanse de înlăturare a urmelor și de îngreunare a cercetărilor. In atmosfera marcată de ten­siunea specifică evenimentelor grave (telefoane, mesaje, mar­tori, descinderi etc.), Dincă Aurel a venit cu o veste care a provocat destindere­­ crimi­nalul fusese văzut undeva, în afara satului, la niște șire de paie. Căpitanul Gheorghe Ga­­vriliță a primit ordinul de a porni imediat în urmărirea ce­lui ce avea deja un considera­bil avans. Dar n-a plecat sin­gur. Spontan, un număr impre­sionant de cetățeni, din cei ca­re înregistraseră știrea, s-au organizat în grupe cu o promp­titudine în totul lăudabilă și, intuind că e de datoria lor să facă accst lucru, l-au urmat pe căpitan și pe alți doi lucrători de miliție ce constituiau pentru moment forțele noastre dispo­nibile. Spațiu nu ne îngăduie să redăm decit cîteva nume: Popa Ion, Staicu Marcel, Spiri­­donescu Dumitru, Negreanu Gheorghe, Luță P. Ion. Timp de două ore au fost străbătuți în goană nu mai pu­țin de 10 km peste o cîmpie arată, acoperită cu zăpadă, re­fractară și inaccesibilă orică­rui mijloc de transport, în contrast cu agitația debutului, la întoare­ere mulțimea părea constituită într-o procesiune solemnă. Chiar de la primul in­terogator de contact, crimina­lul a făcut mărturisiri comple­te. Acesta este, în linii mari, faptul. S-ar putea ca cineva să dimensioneze întâmplarea la proporții obișnuite, chiar ba­nale. De fapt, într-o eventua­lă statistică ar fi trecută la rubrica „ajutorul dat miliției de cetățeni“, ceea ce trebuie să recunoaștem că în societatea noastră nu este ceva extraordi­nar, ci dimpotrivă. Cu toate a­­cestea, amănunte care mi s-au impus ipso facto, creează po­sibilitatea explorării evenimen­tului și dintr-un alt unghi vi­zual. Fără ocupație, pușcăriaș o bună parte de timp, Iancu Nicolae a profitat, sau, mai e­­xact, a exploatat sentimentele de familie ale fratelui său și soției acestuia — victima — ca­re­­ față de posibilitățile lor modeste) și-au rupt pîinea de la gură să-i crească doi copii rezultați dintr-un concubinaj mai vechi. Firește, detaliile fi­ind prezente în memoria cetă­țenilor din Puțuri, monstruozi­tatea actului săvîrșit se multi­plica în oglinda unei nemaipo­menite ingratitudini. Cînd l-am văzut încadrat în­tr-o masă compactă de oameni, o clipă am încercat temerea că echilibrul s-ar putea nărui cu un singur cuvînt. Dar, deși comprimată la presiuni teribi­le, indignarea cetățenilor n-a­­vea să eșueze pe țărmul unor violențe primitive; predarea criminalului s-a făcut calm și fără ostentație. Și atunci mi-a devenit limpede că acești oa­meni simpli au participat conștient la un act de justiție, că au înțeles limitele gestului lor și că n-aveau nici o indo­­ială asupra faptului că drepta­tea se exercită în numele lor. Acest transfer a avut senină­tate simbolică a transmiterii unei ștafete, rezultînd din în­țelegerea rosturilor intime ale organizării noastre sociale. De aceea, restituiindu-i acest sens, întâmplarea de la Puțuri mi se pare plină de semnificație. GHEORGHE ROBU procuror la Procuratura județeană — Dolj Cu sprijinul maselor, spre continua dezvoltare a comunei Investite cu largi atribuții și răspunderi, funcționind pe ba­za unei autonomii sporite în condițiile dezvoltării și adîn­­cirii democratismului Socialist, în etapa actuală consiliile popu­lare sunt în măsură să exerci­te la un nivel calitativ supe­rior puterea de stat pe plan local. Ca organe larg reprezen­tative ale maselor de oameni ai muncii din unitățile admm­i­­nistrativ-teritoriale în c­are au fost alese, consiliilor populare și comitetelor lor executive le incumbă întreaga răspundere pentru soluționarea tuturor pro­blemelor privind activitatea e­­conomică și social-culturală," acțiunile edilitar-gospodărești, fapt care constituie una din caracteristicile măsurilor luate de către conducerea de partid și de stat în direcția perfecți­onării activității organelor lo­cale ale puterii de stat. In lumina acestor principii, Consiliul popular al comunei Moțăței, comitetul său executi­v au acționat și acționează cu perseverență, alături de întreg aparatul administrativ, de co­misiile perman­ente, deputați, masele de cetățeni, precum și de un larg activ obștesc, folo­sind un stil și metode de mun­că variate, eficiente, pentru în­făptuirea tuturor obiectivelor stabilite în sesiunile populare. O reflectare a acestei activități o constituie faptul că, în rela­țiile cu celelalte unități de stat și obștești, nesubordonate di­rect organului local, s-a sta­tornicit o colaborare principi­ală și armonioasă, pe care noi o cultivăm și o dezvoltăm, por­nind de la ideea că numai în a­­cest fel vom putea înlătura greutățile care survin pe par­cursul unor acțiuni întreprinse, că numai angajînd într-un scop comun toate forțele, mobilizînd toate energiile, sarcinile privind dezvoltarea economică și social­­culturală a comunei vor putea fi duse la bun sfîrșit. Această colaborare se materializează prin ședințe comune cu conducerile unităților respective, analiza­rea problemelor de resort în cadrul sesiunilor proprii sau ședințelor de comitet executiv, în consfătuirile acelorași­­ unități la care participă președintele comitetului executiv al consi­liului popular comunal sau unul din vicepreședinții comitetului executiv. In ce privește atragerea ma­selor la activitatea organului local, în cadrul­ unor sesiuni extraordinare la care participă membrii comitetelor de cetățeni, se prelucrează planul de acțiu­ne al consiliului popular comu­nal cu privire la contribuția la muncă, la înfăptuirea obiec­tivelor edilitar-gospodărești, stabilite în plan. La rîndul lor, deputații organizează întîlniri cu cetățenii din circumscripții­­le respective, cărora li sa ex­plică scopul acțiunilor­ între­prinse, se fac propuneri pentru îmbunătățirea și completarea planului de măsuri al organului local. In cadrul unei asemenea întîlniri a deputatului Alexan­dru Dîrman (circumscripția nr. 2), locuitorul Ion Udrea a pro­pus repararea și întreținerea drumului din circumscripția res­pectivă, amenajarea a două fîn­­tîni. Propunerea fiind însușită de comitetul executiv, s-a trecut la traducerea ei în viață prin contribuția voluntară a cetățe­nilor. Tot astfel, la întâlnirea de­putatului Dumitru Duță cu ale­gătorii din circumscripția nr. 9 s-a propus construirea unui pod peste rîul Balasan, lucrare care a fost executată tot prin munca patriotică a cetățenilor, care au contribuit și cu materialele ne­cesare. Asemenea propuneri iz­­vorîte din mase s-au făcut și la întîlnirile cu cetățenii ale depu­taților Ion Căprărin (circum­scripția nr. 11), Ion Scrieciu (cir­­cumscripția nr. 31) etc. Paralel cu aceste acțiuni, în cadrul adunărilor generale ale celor trei C.A.P., comitetul exe­cutiv informează trimestrial ma­sele de cooperatori asupra unor propuneri făcute de aceștia pri­vind gospodărirea comunei, a­­rătîndu-le unele greutăți întim­­pinate pe parcurs, fapt care are un efect mobilizator în înlătu­rarea greutăților și acționarea cu toate forțele în direcția în­făptuirii lucrărilor propuse. De asemenea, în ședințele comite­­telor de părinți pe școli sau cla­se, membrii comitetului execu­tiv fac comunicări asupra pro­blemelor edilitar-gospodărești, rezultatele tuturor acestor acți­uni fiind transmise și populari­zate prin stația de radioficare a comunei. Localitate cu o viață econo­mică și social-culturală în plin avînt, avînd în raza ei o mare întreprindere agricolă de stat cu cinci ferme, trei cooperative a­­gricole, o cooperativă de consum cu opt unități de deservire, cinci școli și patru grădinițe, două cămine culturale și două cine­matografe, două biblioteci co­munale, un dispensar medical cu două puncte sanitare și un sta­ționar cu casă de nașteri, un dis­pensar veterinar etc.—comuna Moțăței se află în prezent in în­trecere patriotică cu comunele Maglavit și Unirea. Beneficiari ai unor asemenea transformări înnoitoare, cu pro­funde schimbări în viața comu­nei și a oamenilor, am socotit de datoria noastră ca în actuala în­trecere, să stabilim o serie de obiective a căror înfăptuire, în condițiile favorabile ale organi­zării administrativ-teritoriale a țării, să creeze un nou cadru de dezvoltare economică și social­­culturală. In afară de construc­ția a 4000 metri liniari trotuare și refacerea a 21 km drumuri, amenajarea parcurilor și zonelor verzi pe 5000 mp, plantarea a 30 000 pomi, flori și arbuști, con­struirea și repararea a 100 po­dețe, amenajarea unei baze spor­­tive, construirea și repararea a 10 fîntîni, taluzări de maluri pe o suprafață de 2000 mp, amena­jarea băii comunale, un obiectiv de seamă îl constituie ridicarea noului local de școală cu opt­ săli de clasă, valoarea economii­lor ce se vor obține prin muncă patriotică la acest ultim obiec­tiv fiind evaluată, pînă la 1 oc­tombrie a.c., la­ 723 000 lei. Un alt obiectiv important este participarea la lucrările de as­faltare a șoselei Plenița — gara Moțăței, la care se adaugă ex­tinderea pe întreaga comună a electrificării. In cea de-a doua etapă a în­trecerii, cu tot timpul nefavo­rabil din această perioadă, pînă la mijlocul lunii iunie o serie de obiective au și fost integral în­făptuite, ca de pildă la amena­jări și întrețineri de parcări și zone verzi (economii in valoare de 25 000 lei), construcții și re­parații de podețe (economii în sumă de 15 000 lei). In curînd vom da in folosință baia comu­nală, alte obiective cu termene mai îndepărtate fiind în curs de execuție, ca de pildăj întreținerea drumurilor, asfaltarea șoselei de care aminteam etc. Pe baza celor­ arătate mai sus, putem afirma că in activitatea consiliului popular, a comitetu­lui său executiv, se ține seama de necesitatea continuei îmbună­tățiri a stilului și metodelor de muncă, de îmbinarea muncii în colectiv cu răspunderea perso­nală, care — dublate de o bună organizare a muncii și de un control riguros asupra sarcinilor repartizate — pot contribui in mod eficient la înfăptuirea tu­turor sarcinilor se revin orga­nului local al puterii de stat. ION CIMPOIERU președintele comitetului execu­tiv al Consiliului popular comu­­nal Moțăței • 15 — VII — 1970 i,Patria“ (telefon 13850), filmul : STRĂINII, orele S ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20;30. „Central“ (telefon 14029), fil­mul : COMISARUL X ȘI „PAN­TERELE ALBASTRE*, numai la grădină, orele 20;30. *,30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : DAMA CU CAMELII, o­­rele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20,30. „23 August“ (telefon 14448), fil­mul : ADELHEID, orele 10,45 ; 16,30—20,30 în continuare. La gră­dină, orele 20,30. Tineretului“ (telefon 12228), fil­mul : OPERAȚIUNEA BELGRAD, orele 10 , 14—20 în continuare. „8 Mai“ (telefon 14235), filmul : VIRITA INGRATA, orele 16,30— 20,30 în continuare. La grădină, o­­rele 20,30. *,ArtaM — Calafat, filmul : CU MINE­NI, MADAM. *,30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : LA RĂZBOI, CA LA RĂZBOI. „8 Mai“ — Filiași, filmul : RĂZ­BOI ȘI PACE.­­„Victoria“ — Segarcea, filmul I SEZON MOHT­­ mmmn&a­m CRAIOVA Pe lungimile de undă de 206 și 228 metri MIERCURI 15 IULIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo­­ritier. 17.10 Soli ai cîntecului popu­lar. 17.30 Preocupări cotidiene. Re­alizări din agenda edilitar-gospodă­­rească. 17.40 Piese instrumentale. 18.00 Tezaur. Pe șantierele istoriei. 18.10 Formații de muzică ușoară. 18.20 Familie, educație, răspundere. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. JOI 16 IULIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Muzică populară. 6.20 Cronică industrială. Cote ale producției anului viitor. 6.30­—7.00 Varietăți matinale. BUCUREȘTI MIERCURI 15 IULIE DIN PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin m­eteo­­rutier. 16.20 pin repertoriul farine­­tistului Guți Adolf. 16.30 Consulta­ție juridică 16.40 Fragmente din o­­pereta „Casa cu trei fete“ de Schu_­bert-Berthe. 17.05 Antena tineretu­lui „Vara ’70“. 17.30 Noi înregis­trări ale orchestrei de muzică populară a ansamblului „Ciocîr­­lia“. 17.40 Transmisiuni sportive : Campionatul diviziei A la fot­bal. In pauză : Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365­ de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Ze­ce melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Melodii lirice. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Zafir Hadzimanov. 22.3o Radio­jurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică u­­șoară. 23.00 Pentru magnetofonul dumneavoastră : Uverturi celebre la opere. 23.30 Concert de muzică ușoară (continuare). 0.93—5.00 Estrada nocturnă. MIERCURI 15 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera. 18.05 Universal­­Motron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Actualitatea in economie. Cen­tralele industriale­ după un an de activitate. 19.15 Anunțuri­ publicita­­te. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Tele­­cinemateca. Viva Villa. 22.05 Ora e­­ditorului : Editura „Univers­” și cî­­teva probleme ale literaturii seco­lului XX. 22.30 Desene animate. 22.40 Gala marilor interpreți ro­mâni, Elena Cernei. 23.05 Telejur­nalul de noapte. 23.15 Închiderea emisiunii. t ( )

Next