Inainte, august 1970 (Anul 27, nr. 7902-7926)

1970-08-04 / nr. 7904

I > öbustsga­­^ppaűi .C G "» i­n "fr A] GAN AL COMITETULUI JUDE Proletar] din toate țările, uniti-va f MARȚI 4 AUGUST 1970 ANUL XXVI Nr. 7904­4 PAGINI 30 BANI ÎN ÎNTIEPINAREA MARII SĂRBĂTORI 1944 1970 Produse noi în competiția pieței externe Eficiența economică în transporturile auto In întrecerea socialistă cu celelalte unități .similare din țară bazele colectivele din auto­întreprinderii de transporturi auto Craiova raportează că în perioada ia­­nuarie-iulie a.c. au dobîndit succese însemnate în reali­zarea unor transporturi de calitate și cu eficiență eco­nomică sporită. Bilanțul a­­cestei perioade premergă­toare zilei de 23 August, consemnează depășirea unor indicatori de plan după cum urmează : 6,6 la sută la tone Constructorii de mașini aparataj electrotehnic din Ia­­i­bricile uzinei „Efectroputere" Craiova sporesc zilnic preocu­pările subordonate unei sarcini de prestigiu — creșterea com­petitivității produselor pe pia­ța externă. Strădaniile pentru parametri calitativi superiori kilometrice convenționale, 0,8 la sută la tone transportate, 5,2 la sută la tone kilome­trice și 14,2 la sută la călători kilometri. Important de a­­dăugat este faptul că eco­nomiile peste plan, în pri­mul semestru, 4 328 000 lei, iar reprezintă beneficiul suplimentar 596 000 lei. Cele mai însemnate reali­zări le raportează colectivele din autobazele Orșova, Cra­iova XT călători, Rovinari, Craiova II, Strehaia etc. L. PAVELIU se concretizează în succese re­marcabile. Recent s-au expe­diat, cu direcția Cuba, 19 mo­toare electrice cu puteri cuprin­se între 90—110 kW cit și apa­­ratajul de pornire corespunză­tor. In avans față de grafice se livrează zilnic cu destinația U.R.S.S. loturi­­le 15—20 bucăți transformatoare de tensiuni cu­prinse între 315—200 kVA. La tîrgurile internaționale de la Izmir, Alger, Damasc cît și la expozițiile internaționale de la Salonic­­ și Brno participă transformatorul de 400 kVA și aparatajul de linie necesar. AUGUST Sporuri în creșterea producției Lucrătorii Complexului de creștere și îngrășare a por­cilor — Băilești și-au spo­rit eforturile în muncă, reu­șind să obțină realizări demne de relevat. Pe pri­mele șapte luni ale anului s-a acordat o mai mare aten­ție furajării animalelor, reu­­șindu-se să se înregistreze un spor zilnic de creștere în greutate de cite 550 g/cap de animal. Ca urmare a a­­cestui fapt, peste sarcinile de plan prevăzute pe șapte luni, au fost livrate 230 tone de carne. In condițiile va­lorificării superioare a pro­ducției de carne, planul va­­loric a fost depășit cu 128 000 lei. Comitetul de direcție întreprinderii a depus o sus­ut­ținută muncă pentru a rea­liza și baza materială nece­sară producției de carne în anul 1971. In acest scop au fost produși, peste sarcina de plan, 15 000 purcei, din care 10 000 vor asigura popu­­larea îngrășătoriilor și reali­zarea planului de carne în lunile ianuarie și februarie 1971. VASILE MII­AILESCU coresp. Foto . R. Florian Termocentrala Craiova. Arcurile de triumf ale ener- Cînd sarcinile la export­ul privite cu simț de răspundere . Dezvoltarea complexă, multi­laterală și în ritmuri tot mai înalte a economiei noastre na­ționale, creșterea și diversifi­carea producției au creat con­diții favorabile lărgirii schim­burilor comerciale externe. Vo­lumul comerțului exterior al țării a cunoscut, în actualul plan cincinal, un spor mediu anual de 13 la sută, România situându-se din acest punct de vedere printre țările cu o di­namică ridicată. Organizarea de expoziții ro­mânești peste hotare și în ca­drul sau în afara tîrgurilor in­ternaționale a adus o contribu­ție prețioasă la stimularea diversificarea comerțului exte­ri­rior. Și în acest an România va fi prezentă la un număr de circa 90 de tîrguri, din care la 39 cu expoziții colective orga­nizate de Camera de Comerț exterior și 50 cu tîrguri specializate expoziții și organizate direct de întreprinderile de co­merț exterior interesate. Țara noastră a participat la expozi­­­­țiile cu produse de consum de­­ la Frankfurt pe Main, Utrecht,­­ Paris etc. Sunt în curs de pre­­­gătire participările la tîrgurile­ de la Cairo, Budapesta, Poznan, etc. Pe tema exportului în ac­tualul plan cincinal și cu pers­pectivă l-am rugat pe tdv. GHEORGHE I. OBROCEA, di­rector în Combinatul industriei alimentare Dolj, să răspundăj la cîteva întrebări.­­ — Ce a adus cincinalul actual în dezvoltarea­ Și diversificarea exportului de bunuri alimentare­? — Creșterea exportului, definește ca o condiție deter­se­minantă a realizării importu­lui, salt impus de satisfacerea cererilor sporite de materii prime, materiale și în prioriul industriei, pentru înfăp­tuirea programului de investi­ții. Un aport deosebit la dez­voltarea și diversificarea co­merțului exterior în domeniul industriei alimentare l-au adus și colectivele de muncă din fa­bricile Combinatului industriei alimentare Dolj. Produsele pe care noi le-am livrat la export sunt prezente într-o gamă lar­gă : conserve de fructe,, con­serve de legume, brinzeturi, unt, tutun, must, ulei, zahăr etc. De la constituirea Combina­tului industriei alimentare Dolj și pînă în prezent, fabricile noastre au desfăcut pe piața co­merțului exterior mii de tone produse alimentare, cu o valoare totală de peste 12 mi­lioane lei valută. Astfel, s-au livrat, numai în cursul acestui semestru, produse cum ar fi : tutun — 113 tone, ulei comes­tibil — 3 153 tone, must con­centrat — 68,5 tone, ,brânze­turi — 393 tone, slănină — 174 tone etc. Printre țările către care au luat drumul aceste produse alimentare, pe contractelor încheiate cu baza fir­mele de comerț exterior, putem cita Italia, S.U.A., Elveția, U.R.S.S., R.D.G., Cuba, Polonia etc. Convorbire consemnată de GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a­­ II-a) Convorbirea noastră cu tniv. JGHEORGHE I. OBROCEA, director în Combinatul ind­ustriei alimentare — Dolj ACCENTE Nevoia­­ de idoli Idolii reprezintă la un mo­ment dat, indiferent de do­meniul manifestării persona­lității lor, o conștiință a unei generații. Repudiind vedetis­mul și, poza facilă, succesul ieftin și trecător, idolul auten­tic poate fi un bun exemplu pentru tînăra generație. Nu întâmplător el găsește aici, de cele mai multe ori, testul concret și edificator de con­firmare a valorii sale, solul fertil și adeziunea generoasă pentru continua aspirație spre perfecțiune. Cucerind spiritul tinerilor, el poate primi con­firmarea vîrstnicilor, aprecie­rea lor exigentă și chibzuită și astfel valoarea sa este ne­îndoielnică. Desigur, r.înt și momente cînd idolul este ne­voit să renunțe la marea ei pa­siune din motive care nu mai depind de el și in a­pest caz tristețea lui și a al­torai capătă dimensiunile unei­­ neliniști profunde. Nu încercă voi fi­­lozofăm, dar Dumitru feamfira, cîntărețul la fluier, a­­ fost, și probabil va mai fi, un­­ idol al iubitorilor de muzică Populară și nu numai al lor. Notorie­tatea și-a cîștigat-o nu­­ prin­­ din indulgența unui juriu , bine­voitor sau a unui gazetar exaltat, ci printr-o muncă­ te­nace, perseverentă. La M­o­vaci, unde mi se pare că­ s-a născut, și-a descoperit voca­ția . Craiova și Bucureștiiul i-au confirmat-o, iar pe scen­țe­­le Londrei, New Delhi, capii­­talelor sud-american­e și al­e multor orașe ale lumii. Du­­m­iru Zamfira a cunoscut fas­­­cinația succesului teribil. A rămas însă modest și lucid, ignorînd, cu bună știință, de­lirul gloriei ; a ram­as sincer și nu a părăsit Craiova, în cuida numeroaselor solicitări, fiind credincios orașului care l-a lansat. De curînd, am aflat că Dumitru Zamfira a fost respins la examenul de admi­tere în cadrul unui ansamblu folcloric creat pe lângă Casa de cultură a sindicatelor. S-a motivat că nu au fost locuri, dar știrea este stupefiantă. Dacă nu au fost locuri, a­­tunci de ce a fost admis la concurs ? Ar fi și mai trist să aflăm că Dumitru Zam­fira, din cauza unei gafe co­misă de alții, a renunțat la marea-i pasiune. Ar însemna că i-am întins o mină pentru a-1 coborî de pe soclul pe care a urcat cu multă trudă ROMULUS DIACONESCU 4 \ 6 SĂU&rr-Â Mecanizatorii de la I.M. A.—Plopșor execută pe tere­nurile C.A.P. „Unirea“ avături pentru însămînțarea cultu­rilor de masă verde Foto : Pavel Iován Activitatea de proiectare se va racorda exigențelor viitorului program de investiții tutului județean de proiectare — D.S.A.P.C. Craiova este re­marcabil­ă zeci și sute de edi­ficii ale socialismului — ca­pacități și obiective industriale noi, instituții de largă solicitare socială, prestigioase lăcașe de cultură și învățămînt, cartiere cu zeci de mii de apartamente, construcții edilitar-gospodărești din județele Dolj, Gorj, Mehe­dinți, Olt — poartă semnătura arhitecților și proiectanților in­stitutului craiovean. Volumul record al investițiilor din 1970, marile sarcini ale anului viitor mobilizează mai intens poten­țialul valoros al acestui colec­tiv. Sub semnul analizei apro­fundate, al noilor răspunderi s-au desfășurat și lucrările re­centei adunări generale a sala­riaților de la D.S.A.P.C Darea de seamă prezentată de directorul institutului, arhi­tect Teodor Cocheci, a reliefat o serie de realizări concludente. In condițiile unui plan de pro­iectare sporit cu 15 la sută față de primul semestru al anului trecut unitatea a reușit să-și îndeplinească cu 106­6 la sută producția globală, cu 111,2 la sută producția marfă, cu 106,2 la sută indicatorul productivității muncii și cu 117 la sută bene­ficiile prevăzute. Potrivit apre­cierii proiectanților craioveni, realizarea lor cea mai impor­tantă o constituie depășirea planului fizic de proiectare. Față de 387 proiecte cuprinse în plan, au fost predate 406 — din care sunt de menționat cele 3716 apartamente, nouă școli, două cămine și internate cu 600 locuri, o casă de cultură și un complex comercial, 41 km mo­dernizări de drumuri, șapte po­duri din beton armat, I­ schițe de sistematizare și 27 faze S.T.E. pentru investițiile anilor ur­mători. La acestea se adaugă numeroase alte studii tehnico­­economice și faze de proiect pentru mari complexe zooteh­nice, poligoane de prefabricate, ferme avicole etc. Făcînd ana­liza realizărilor, a contribuției adusă de atelierele institutului, darea de seamă s-a oprit, cu AD. F. (Continuare în pag. a III-a) In ansamblul muncii de pro­iectare a construcțiilor, apor­tul adus de colectivul Insti- rijiniții amintituuiiuuiiuuuuuuiii Sa­lina] și Meni bătălia ralia« a m­ai sf­rșit Ziua de 2 august a fost marcată în cooperativele agri­cole de producție din Almăj și Coțofenii din Față ca o zi a recordurilor în muncă. Cei 16 combineri, sprijiniți de sute de țărani cooperatori, au desfășurat o intensă muncă pe ogoare, reușind să încheie cu succes campania de strîn­­gere a recoltei de păioase. Producția de grîu realizată de pe cele 900 de hectare, a fost în întregime pusă la adăpost în hambare. Cei doi președinți ai cooperativelor agricole, inginerii Stancu Mustățea și Vasile Cob­uleac, s-au ajutat reciproc în această campanie, care a cerut eforturi deose­­bite. Mobilizînd toate forțele, cele două consilii de conducere au acționat concomitent la strînsul recoltei atît cu combi­nele cît și cu secerile și coasele. Acțiunea de strîngere ma­nuală a recoltei a fost intensificată mai ales în zilele plo­ioase cînd, practic, nu se puteau folosi combinele. De ase­menea, au fost recoltate cu secerile, îndeosebi acele tarlale îmburuienate unde, prin introducerea combinelor, s-ar fi redus randamentul zilnic de lucru al acestora. Prof. CONSTANTIN CIRLEA, coresp. Anunțăm pe cetățenii din co­muna Terpezița că Direcția­ ju­dețeană de drumuri și poduri a analizat situația la fața locului, in urma cărui fapt s-a constatat că cele sesizate sunt juste. în consecință, prin consiliul popular comunal s-au luat măsuri pentru refacerea porțiunii de drum unde­­ a produs alunecarea de teren. In urma sesizării organelor de resort, facem cunoscut cititorilor noștri din Lipov că s-au dat dis­poziții șefilor de coloană­ și șefu­lui de autogară pentru a urmări programul de circulație și a înlă­tura Intîrzierea autobuzelor de Lipov cu plecare din Craiova la orele 12. In acest fel, călătorii navetiști nu vor mai avea neplă­ceri în cursele de pe traseul res­pectiv. La întrebarea adresată de lo­catarii imobilului de pe str. Uni­rii nr. 58, Direcția de­­ gospodărie comunală și locativă Dolj face ur­­mătoarea precizare: la complexul comercial al U.J.C.M.—ce se află in construcție pe str. Grigore Preo­teasa — s-a prevăzut o centrală termică proprie. Această centrală este dimensionată corespunzător pentru a putea prelua și volumul de încălzire a unui grup de imo­­bile. In acest sens, I.C.F.R. a fă­cut demersurile necesare la D.S.A.P.C. Este singura posibili­tate de rezolvare a problemei amintite, esențială pentru îmbu­nătățirea gradului de confort la imobilele nr. 58—58—60—62 de pe str. Unirii și la imobilul de pe str. Grigore Preoteasa nr. 2. Sîntem în măsură să-l răspun­dem tov. Gheorghe Diaconu din comuna Daneți, că noul tip de frigider­i­ Frama de 112 litri se produce în­treprinderea acest trimestru, în­economică a coo­perativelor de consum Dolj a so­licitat furnizorului să livreze anti­cipat un lot de frigidere pentru a onora și comenzile magazinului „Metalo-chimic" din comuna dv. curier, cotidian O modernă bază de exploatare auto In zona industrială din nord-vestul mu­nicipiului Craiova s-a dat în folosință o modernă bază de exploatare destinată activității U.T.C. Craiova. Noua unitate, realizată de către colectivul Trustului de construcții Craiova, dispune de o capa­citate de lucru de 200 autovehicule. Este important faptul că In această modernă unitate sînt create­­ condiții optime de în­treținere și pregătire a autobuzelor pentru exploatare, atît în cursul verii cit și iarna. DUMITRU BALUȚĂ, coresp. Primele cantități de struguri din recolta 1970 Din podgoria întreprinderii agricole de stat Breasta au fost recoltate primele cantități de struguri din soiul Perla de Csaba. Peste cîteva zile vor fi expediați De la începutul anului și pînă acum, unitățile sanitare din județul nostru au fost dotate cu noi aparate și utilaje mo­derne, precum și cu mijloace de transport auto. Printre acestea se află opt autosani­tare, un autoturism sanitar pentru asis­tența mamei și copilului, un a­­parat pe piața municipiului Craiova și struguri din soiul Cardinal cu însușiri gustative mult apreciata de consumatori. „Diagnomax“, un aparat „Roentgen“, cinci unituri dentare pentru cabinete­­i stomatologice rurale, nouă lămpi sei?­­fstice cu nouă faruri, două instalații de sterilizare etc. De asemenea, la Casa co­pilului din Craiova s-a instalat o stație de oxigen.­ ­ Dotări la unitățile sanitare Noi producții ale cineaștilor amatori Cineaștii amatori craioveni se pre­­gătesc în vederea celei de a doua edi­ții a Festivalului republican al cineaști­lor amatori. După realizarea unui film de montaj — o pseudo-comedie citadină — membrii Cinecluburii „Cina 16“, al Casei de cultură a municipiului, abor­dînd tehnica dificilă a animației, au tras primul tur de manivelă la un scheci cinematografic de scurt metraj și la un film legendă — „Nașterea cintecului“. De asemenea, au definitivat scenariul unui film de metraj mediu consacrat împlinirii a 50 de ani de la înființarea P.C.R. în noul magazin de prezentare a mobi­l v dos »**>, în Valea Vlăicii din Craiova Foto , V. M­­ i îi ăi lese u inn LUMINI w.vw.wwwwwwwwwtfwwwwWwvw ÎN NOAPTE După ce urci panglica asfal­tată în serpentine mari, în față ți­ne de la Po­deschide un vast platou dominat de au­rul holdelor de grîu, de ver­dele intens al porumbului. Cîmpul pare o oglindă a ceru­lui, acest cer înalt ce se răs­­frînge în privirile oamenilor, în inima lor. Era într-o sîmbătă seara, trecuse o săptămînă de mun­că. Oamenii însă, și în primul rind mecanizatorii, acești eroi anonimi ai câmpiei, nu arătau obosiți. La intrarea în vestita pădure a Radovanului, o casă mare, proaspăt văruită, al că­rei alb imaculat contrastează cu verdele crud al cîmpiei. Aci își are sediul ferma nr. 6 Grea­ca a I.A.S. Goești. Căutăm pe șeful fermei, pe economistul de fermă. Aflăm că se găsesc ln cîmp, acolo unde lucrează cele 15 combine. Traversăm cele circa 800 ha ÎNSEMNĂRI DE REPORTER cultivate cu grîu, orz și ovăz din care o mare parte sînt dezbrăcate de haina holdei mă­noase. Trecem pe lîngă șirul de combine aflate în plin lu­cru... Mecanizatori cu părul răvășit și cu fața arsă de soa­re ne indică punctul unde lu­crează cele două autopropulsa­te „Gloria“ C 12. Aflăm că a­­colo are loc ședința operativă de lucru. Il întîlnim pe inginerul Se­bastian Popescu, șeful fermei, care de opt ani nu s-a despăr­țit de aceste pămînturi de la Greaca. O discuție cu ingine­rul Popescu, cu mecanizatorii Pătru Pruno­u, Marin Cîrstoiu, Ion Ștefan, Florea Urucu, Stan Marin, Marin D. Marica, Stan Ștefan, Florea Moandă, nu poa­te ocoli ogorul. E și firesc să fie așa. Ogorul ne umple ham­barul cu bucate, casa cu aroma proaspătă a plinii. Și tot el, ogorul, te îndeamnă spre poe­zie. Prin el, țăranul, mecaniza­torul se contopesc cu glia, as­cultă respirația semințelor ce germinează și freamătul lanu­lui. Aici în timp, lîngă o auto­propulsată C-12, s-a mutat, de altfel, statul major al fermei. Inginerul Sebastian Popescu își rotește încă o dată privirea și constată că toți mecaniza­torii sînt prezenți. Relatează, lapidar, că în ferestrele dintre ploi, înfruntînd greutăți care păreau de netrecut, s-a reușit, pînă în prezent, să se termine de recoltat orzul de pe 150 ha, ovăzul de pe 90 ha și griul de pe 560 ha. Aflînd despre asemenea re­­ st. FRIGIOIU (Continuare în pag. a 11 X-a) ■

Next