Inainte, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 7953-7978)
1970-10-18 / nr. 7968
• 18 — * — 1970 îN A ÎNTR „Este necesar să se dea dovadă de mai multă receptivitate, să se reacționeze mai prompt la tot ceea ce este nou în practica activității economice și tehnico-științifice, să se adapteze mai rapid învățămîntul nostru la schimbările care au loc în domeniul producției de bunuri materiale, în **» nînriri» în întreaga activitate socială" • COin cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu 11 Ia 7, 1a deschiderea anului universitar Deziderate fundamentale ale școlii: perfecționarea și optimizarea [ Convorbirea prof. A. BOLD — Inspector școlar general — Se știe, tovarășe inspector general că progresul societății contemporane, al construcției societății socialiste în general, nu pot fi concepute fără a ține seama de cele mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii, fără realizarea unor sarcini educative de prim ordin, cum sunt formarea tinerei generații în spiritul unei concepții științifice, materialist-dialectice despre natură și societate, cultivarea gîndirii creatoare, inventive, educarea sentimentelor patriotice, internaționaliste și umanitare, integrarea tineretului în contextul societății în plină mișcare și transformare. Care sunt sarcinile școlii prin prisma acestor imperative și care e perspectiva lor în spiritul documentelor de partid și de stat ? — Procesul de modernizare în școală nu poate fi conceput decit ca o asiduă, continuă și stăruitoare acomodare la cerințele din ce în ce mai exigente ale societății noastre. îmbunătățirile care sunt necesare în momentul de față sunt de ordinul calității și mai ales al unei cât mai consecvente introduceri, în întreg procesul instructiv-educativ, a spiritului practic. „Este necesar — arăta tovserășul Nicolae Ceaușescu la deschiderea anului universitar — să se dea dovadă de mai multă receptivitate, să se reacționeze mai prompt la tot ceea ce este nou în practica activității economice și tehnico-științifice, să se adcpteze mai rapid învățămîntul nostru la schimbările care au loc in domeniul producției de bunuri materiale în gîndire, în întreaga activitate socială“. In lumina sarcinilor reieșite din documentele de partid, este evident că modernizarea procesului de predare-asimilare se impune în timpurile noastre, tot mai accentuațl, constituind o cerință care vizează aspecte dintre cele mai diverse — conținut, forme de organizare, metode, mijloace tehnice etc. In practica școlară se va putea face mult mai mult decit pînă acum dacă se vor folosi, cu mai multă încredere și pe scară tot mai largă, mijloacele oferite de instruirea programată și mijloacele moderne, alături de cele ale didacticii clasice. — Categoric că aportul cadrului didactic în această îmbinare trebuie să fie remarcabil, creator. Alternarea lecțiilor programate cu cele orale în predarea unor capitole imprimă o notă de diversitate muncii școlare, îmbogățește sistemul metodelor didactice, sporește volumul de muncă independentă, punînd pe toți elevii la lucru. Desigur că mijloacele tehnice moderne (materialele vizuale, mijloacele sonore, cinematograful, televiziunea, laboratoarele fonice, de fizică, chimie, naturale și altele) caută lecției să cîștige ineficiență, atît sub aspectul accelerării cunoștințelor, cit și sub aspectul fixării și transformării lor în deprinderi. De asemenea, aceste mijloace dau profesorului prilejul de a cunoaște mai bine pe elevi. In fața unor mijloace de acest fel și zi unor documente-imagini, pe care ele le prezintă elevilor, se manifestă calități, talente, care altfel ar rămîne pentru totdeauna ascunse ochiului profesorului. Instruirea programată și mijloacele tehnice moderne nu duc la înlăturarea metodelor și formelor pe care didactica clisica le-a înregistrat în decursul timpului. Dimpotrivă, îmbinarea mijloacelor didactice clasice cu cele oferite de instruirea programată și de tehnicile moderne, facilitează valorificarea resurselor acestora, mărind astfel eficiența procesului instructiveducativ. Programele școlare, care necesită in continuare îmbunătățiri, lasă totuși un mare loc pentru inițiativă profesorului, care poate pune accentul pe laborator, pe lucrarea practică, pe compoziția de cheaiție, și mai puțin pe informația brută. — Poate că ar fi bine să faceți și unele referiri la situația laboratoarelor din județul nostru, știut fiind faptul că există preocupări meritorii și în această privință. — Am sublinia câteva rezultate bune obținute la liceele de cultură generală și de specialitate din Craiova, care și-au amenajat laboratoare de fizică, chimie, biologie și în care peste puțin timp se vor putea desfășura activități la care să se folosească mijloacele tehnice cele mai moderne. Cu legitim interes este așteptat de opinia didactică din Craiova laboratorul lingvistic cu care va fi înzestrat Liceul „Nicolae Bălcescu“. Tot la același liceu a sosit recent o mașină de verificat cunoștințele elevilor, care în viitorul cel mai apropiat va face primele experiențe. In acest an școlar, Inspectoratul școlar județean și-a propus să dateze încă trei licee cu laboratoare fonice și cu un laborator de fizică automatizat. Pe lângă acestea vor mai fi amenajate peste 25 laboratoare de fizică, chimie, biologie, geografie , vor lua ființă peste 20 de ateliere de diferite profiluri, se vor procura materiale și aparatură pentru cercurile tehnice, noi filme vor intra în filmoteca Inspectoratului școlar, va spori numărul mijloacelor sonore cu care vor fi dotate școlile, precum și numărul aparatelor de proiecție, toate acestea depășind suma de 2.500.000 lei. — Am vrea să nu se înțeleagă, în acest fel, că modernizarea ar fi o soluție venită gata de la... centru. Poate că și pe plan local trebuie întreprins ceva. — Noi ne exprimăm convingerea că toate conducerile de școli, cadrele didactice vor da dovadă de mai multă inițiativă în ceea ce privește folosirea resurselor locale, prea puțin valorificate pînă în prezent, pentru crearea cadrului corespunzător cerințelor de modernizare și tehnicizare. O atenție deosebită pe linia acestui complex proces de modernizare trebuie să se acorde diferitelor forme de activitate extrașcolară, care contribuie la dezvoltarea interesului și pasiunii elevilor pentru știință și tehnică. Dintre acestea amintim activitatea ce se poate desfășura în cadrul cercurilor, concursurilor, vizitele, întîlnirile cu specialiști și oameni de știință, expedițiile științifice, taberele cu profil tehnico-științific, simpozioanele, vizionarea unor filme etc. — în vederea realizării cu mai mult succes a procesului de modernizare și tehnicizare a învățămîntului, este necesar să se organizeze stagii de formare a programatorilor, a celor care să minuiască mijloacele moderne, precum și integrarea mai pronunțată a televiziunii în învățămîntul modern, în vederea realizării funcțiilor informativă, formativă, estetică, de orientare a intereselor și aptitudinilor individuale, de școlarizare substitutivă, de perfecționare personalului didactic. Ce crea deți ei se poate întreprinde ? — In legătură cu folosirea mijloacelor de modernizare, o problemă care trebuie rezolvată este cea referitoare la pregătirea teoretică, și mai ales practică, a profesorilor de diferite specialități, care vor conduce aceste acțiuni de modernizare. In acest sens, îndatoriri importante revin organelor de îndrumare și control centrului de perfecționare care, cu sprijinul specialiștilor din învățămîntul superior, pot organiza periodic cursuri de inițiere în tehnicile moderne. Aceste cursuri de inițiere trebuie să constituie și un bun prilej de dezbateri, de schimb de opinii și de experiență, ca apoi întorși în școlile unde lucrează cei instruiți să poată organiza acțiuni asemănătoare, informînd și inițindu-i pe toți profesorii, indiferent de specialitatea lor, în tehnica de lucru cu mijloace moderne. M. BARBU ^l!!llllllilllllllll!llill!!!l!l!l!!llilll!lll!lllll!!lll!lillllllll!i!llliillllill!l!!lilll!lllllll!iill!lllillli!li!!l!llilillfl[ț|lllllllllllllllllllll!l!lllil^ „VEHFIX“— HM APARAT MjjjEjjN PE VEHIFICAT CUR0ȘTI IȚELE Zilele acestea, la Liceul „N. Bălcescu“, în cadrul laboratorului de instruire programată a fost adus un aparat de verificat cunoștințele, denumit A.VERFIX“. Aparatul se instalează la o masă de comandă, unde se află profesorul, la fiecare bancă a elevilor există 15 întrerupătoare, care printr-o simplă apăsare pe unul din ele, permit să se obțină un răspuns codificat la întrebarea profesorului. Aparatul este prevăzut cu o memorie tranzistorizată. Cu ajutorul aparatului „VERFIX“ se poate realiza conexiunea inversă în procesul de transmitere a informației, profesorul putind în orice moment să verifice în ce grad au fost înțelese (de către elevi) cunoștințele predate pînă la un moment dat, pentru a-și orienta, în continuare, predarea. Profesorul poate ca acest aparat să verifice simultan toată clasa din lecția predată anterior, intr-un timp necesar, înainte vreme, pentru verificarea unui singur elev. MODERNIZAREA $1 TEHNICIZAREA -1 I IMPERATIVE ACTUALE | ALE PROCESULUI I I DE ÎNVÂȚĂMÎNT | iillll!llil!!!llllll!illll!!!llllllll!ll!l!ll!!llll!llllllll!IIIIIIIIIIM «ll!l!lllll!lllllllllllllllll!llllll!llil!llll Pe linia unei continue perfecționări Predarea limbilor străine... Cunoscînd efortul continuu care se depune în învățămîntul de cultură generală din țara noastră pentru perfecționarea și modernizarea predării limbilor străine, colectivul de profesori de la Liceul „N. Bălcescu“ este în permanență preocupat de aplicarea metodelor și procedeelor care să ducă la obținerea unei eficiențe sporite a lecțiilor. Folosirea în măsură tot mai mare a dispozitivelor, tabloului de fetru, discurilor, benzilor de magnetofon — alături de mijloace vizuale tradiționale ca : desene, decupaje, planșe, ilustrații — a permis înlăturarea procedeelor învechite, care se rezumau la citit și tradus sau învățarea mecanică a unor texte, fără a se realiza legarea lor de viața practică. Eforturile noastre au fost îndreptate spre folosirea metodei structurale, care permite elevilor să învețe mai ușor fenomene de analogie și opoziție, să folosească vocabularul în numeroase variante ale aceleiași structuri, să observe mai ușor dificultățile gramaticale care pot fi gradate în unități logice mai ușor asimilabile. Strădaniile legate de obținerea unei pronunțări cit mai corecte și de intonația și ritmul frazei specifice limbii străine studiate, vor fi ușurate considerabile prin amenajarea unui laborator lingvistic, dotat cu aparatura tehnică necesară care, în curînd, va funcționa in liceul nostru. Desigur, aceasta va aduce în atenția cadrelor didactice și elevilor probleme noi, legate de folosirea acestui mijloc de perfecționare a predării, pe care sperăm să le rezolvăm cu succes. D. TRAISTARU profesoară, Liceul „N. Bălcescu“ ...și a altor obiecte umaniste Mulți educatori se întreabă, uneori, prezumțios : științele umaniste (care se predau după metode clasice) pot intra în circuitul modernizării ? Răspunsul nu poate fi decit pozitiv dacă se are în vedere faptul că penetrația noului științific și metodic are loc treptat, sistematic și pe mai multe căi. La noi, bunăoară, în special la clasele mari s-a renunțat de mult la momentul fixării cunoștințelor la toate lecțiile. Acolo unde se folosește prelegerea, lecția se încheie, de obicei, cu concluzii sau conversații scurte pe marginea celor prezentate și a cunoștințelor căpătate în anii anteriori. tn acest context, se are, adesea, în vedere și opiniile și aprecierile personale ale elevilor. La română se apelează frecvent la discuții pe bază de lucrări, ori pe „mici“ cercetări personale. S-a reușit astfel ca mai întotdeauna fenomenul național să fie încadrat cu clarviziune și în mod științific in circuitul valoric universal. Se apelează frecvent în asemenea discuții, și la radio, televizor, film, magnetofon, disc școlar, reușindu-se o simbioză fericită între clasic și modern. Modernizarea predării istoriei ridică probleme multiple. M-aș referi, acum, numai la necesitatea dobîndirii unui cîmp mai larg de acțiune a explicației axiologice, care înlocuiește, în mare măsură, prezentarea narativă și descriptivă a trecutului, în cazul istoriei, dacă prin explicația genetică și funcțională se asigură realizarea unor sarcini instructive, explicația axiologică contribuie la înfăptuirea unor sarcini educative. Cunoașterea și aprecierea valorilor pe baza exemplelor pe care le oferă istoria contribuie la făurirea idealului elevilor caracterizat pentru societatea noastră prin dragoste de patrie, spirit de dreptate și echitate socială, responsabilitate în atitudini și acțiuni, respect pentru om și normele de conviețuire socială. Spirit de inițiativă, forță creatoare, dorință de cunoaștere, afirmare și perfecționare, respect pentru tot ceea ce este nou și valoros. Explicația axiologică presupune prezentarea dezvoltării societății de pe poziții materialist-dialectice intr-o perspectivă multidisciplinară, fapt care impune profesorilor de istorie multă stăruință în munca lor pentru perfecționarea permanentă. Concluzii asemănătoare au în vedere profesorii noștri și în predarea orelor de economie politică și socialism științific. Prof. LELIUS MANDROIU Calafat Cercurile tehnice și implicațiile lor Intre multiplele forme de realizare a legăturii invățămîntului de practică se numără și cercurile tehnice, adevărate embrioane de formare și cristalizare a pasiunilor și talentelor. Interesîndu-ne la școala generală din Senești de un autentic cerc de racheto-modelism am aflat de la prof. Marius Budici că, în această primăvară aici ai început să se contureze deja o tradiție. încă din 1969, de la înființarea cercului, s-a avut în vedere o activitate de perspectivă, eșalonată pe trei ani. Așa s-a reușit să se participe cu succese remarcabile la diferite concursuri sau expoziții cu fază județeană ori republicană. Succesele obținute pînă acum la Scaești, ca și proiectele existente, explică într-un fel și sprijinul neprecupețit pe care îl acordă cercului conducerea I.M.A. Scaești, cu ajutorul căreia s-a reușit, pînă acum, să se perfecționeze rampa de lansare și sistemul de aprindere cu baterie. Interlocutorul a criticat faptul că în comerț nu există truse cu materiale pentru construcția de racheto-modele, ca și o serie de planuri și tipuri, fapt ce îngreunează dezvoltarea activității cu acest profil. Opinii similare am consemnat și la școala generală nr. 7 din Craiova, unde directorul școlii de 10 ani, prof. Eugen Braloștițeanu, ne-a vorbit pe larg despre activitatea din cercurile tehnice pe care le consideră importante modalități de optimizare a rolului formativ al școlii. Opțiunea pentru cercul cu un asemenea profil s-a produs după un sondaj în rîndul elevilor și părinților. Așa a luat naștere cercul de electrotehnică energetică, condus de ing. Nicolae Cristea. Polarizînd interesul multor elevi, acest cerc își continuă activitatea în condiții noi, în acest an școlar, profilîndu-se pe crearea unor elemente de automatizare și a unor modalități noi de utilizare a materialului existent, astfel incit fantezia creatoare a elevilor să fie permanent solicitsită, dezvoltată. In intenția de a difersifica preocupările elevilor s-au inițiat și alte cercuri, care funcționează pe grupe de clase sau pe ani de studii. Există, în acest sens, un cerc de electronică, unul de modelism și de legătorie, a căror activitate are implicații practice desebite, nu numai pentru școală dar și pentru familiile elevilor. Se anunță foarte educativ, și cu rezonanțe practice deosebite, „cercul fanteziei“ (utilizează în mod original eșantioane fibro-textile, crengi, frunze, rădăcini ș.a.), cercul tehnic de construcții metalice, destinat cu precădere elevilor din clasele a IX-a și a X-a ș.a. Toate aceste cercuri ca și multe altele din județ (cu atît mai mult cele de la Casa pionierilor din Craiova,), au menirea să orienteze mai devreme, și într-un mod științific, înclinațiile elevilor spre latura practică a muncii, spre temeinice și folositoare profesiuni viitoare. G. MILESCU Valențe sporite ale laboratorului Prezența laboratoarelor, mai ales în mediul sătesc, este de natură să sporească, indiscutabil, eficiența procesului de învățămînt. In actuala etapă a școlii românești credem că laboratoarele de fizică și chimie trebuie nu numai să fie organizate în mod deosebit, dar să fie înzestrate cu aparatură modernă, și mai ales folosite multiplu. Experiența, demonstrația de laborator cîștigă in rîndul elevilor mult mai mult decit o expunere verbală, reușind să antreneze direct pasiunile și înclinațiile celor care o urmăresc. Experiența are caracter de cercetare pentru elevi și de aici măiestria și tactul pedagogic de organizare și desfășurare a ei. Cîștigul informațional pentru elev este atunci suprem, iar refacerea (atunci cînd este posibil) a unor experiențe este de natură să stimuleze și să fixeze o serie de preocupări științifice. La școala generală din Celaru utilizăm asemenea procedee în special la recapitularea materiei. Am observat, astfel, și marele rol educativ al activității in laborator , deprinde pe elevi cu disciplina, cu munca organizată sistematic, se dezvoltă spiritul colectiv, tovărășesc, de ordine, de economie, de păstrare a avutului obștesc etc. Toate aceste constatări cred că le vom amplifica cu ocazia dezvoltării școlii generale de 10 ani. Prof. VOICU MUGUR Celaru Efectuarea lucrărilor de laborator de către elevi, pe lângă crearea deprinderilor de mînuire a aparatelor de măsură, au avantajul perceperii, în mod activ și multilateral, a fenomenului studiat. Posibilitatea alegerii de către elev a unei alte căi de lucru decît cea recomandată sau cea a realizării independente a unor variante concepute de ei, dezvoltă la elevi calități necesare pentru orice muncă independentă, pentru o muncă științifică viitoare, valorificîndu-se inventivitatea și ingeniozitatea elevilor. De asemenea, lucrările de laborator permit elucidarea unor neclarități în evoluția unor fenomene sau în funcționarea unor aparate și, mai ales, permit o fixare durabilă a cunoștințelor teoretice contribuind formarea la elevi a unei conscepții științifice, materialistdialectice despre lume. Laboratorul de fizică. — în forma veche a unei săli cu mese de laborator, pe care se dispuneau aparatele fără nici un fel de amenajări speciale —, nu mai poate face față cerințelor actuale (și cu atît mai puțin celor de perspectivă) ale procesului de însușire a fizicii.. La liceul nostru există preocuparea de adaptare a laboratorului la noile cerințe. In acest sens, din colaborarea profesorilor de fizică cu conducerea școlii a rezultat un proiect ce va prinde viață în curînd. Intenționăm să înlocuim mesele existente cu mobilier realizat din două tronsoane ce permit alimentarea fiecărei mese de lucru cu curent alternativ și curent continuu, la parametrii stabiliți de către profesor, prin manevrarea unui reostat de la un tablou de comandă special construit. Laboratorul a fost prevăzut cu instalație de apă și gaze și cu posibilitatea realizării unui camuflaj perfect necesar, atît la experiențele de optică,difracție, interferență) cit și pentru proiecția unor din filme și filme. În viitorul apropiat se vor putea efectua în bune condiții toate lucrările prevăzute de programă Prof. NICOLAE SAFTA Liceul ,,N. Bălcescu“ msmm. La Bechet O permanentă relație: stațiunea experimentală — Liceul agricol Devenită de acum o instituție cu o prestanță științifică recunoscută, Stațiunea experimentală din Bechet reprezintă, pentru liceul nostru, nu numai o unitate competentă în materie teoretică, dar și una care sprijină, supraveghează și coordonează pregătirea de specialitate a elevilor noștri. Din acest punct de vedere, liceul nostru se poate mîndri cu faptul că orice noutate științifică ori nouă realizare în materie de modernizare, se transmit la timp și cu competență în cadrul cursurilor noastre de specialitate. Bunăoară, în cadrul sistemului de irigații Corabia — Sadova se impune pregătirea temeinică a sute și mii de cadre cu specialitate medie. Astfel, în următorii doi ani, noi vom fi integrați efectiv preocupărilor de lucru ale cercetătorilor, încă de pe acum, pentru a se înlătura unele lacune ce existau în pregătirea practică a absolvenților liceelor de specialitate, s-au luat o serie de măsuri, printre care amintim: introducerea în programă a cite șase ore, săptămînal, de aplicații practice la fiecare clasă și cite șase săptămîni, anual, practică de producție la fiecare an de studiu, care să se execute in cele mai bune ferme ale stațiunii, astfel încît elevii să poată participa și să-și formeze deprinderile necesare executării tuturor lucrărilor agricole din cursul unui an. Fiind în aceeași incintă și participînd activ la toate lucrările din cadrul stațiunii, dar mai ales la lucrările din fermele de producție, elevii și profesorii sunt mereu in contact cu ceea ce este nou în procesul de producție agricolă Pe loturile didactice ale școlii — legumicol, pomicol, viticol și agrofitotehnic — sub îndrumarea și prin exemplul profesorilor, în cîmpurile experimentale și în fermele de producție ale stațiunii, sub îndrumarea și exemplul viu al cadrelor de cercetători și tehnicieni, elevii au toate condițiile de a fi în curent cu tot ce este nou și avansat în specialitatea în care se pregătesc, precum și de a căpăta dexteritatea necesară executării unor lucrări care cer îndemînare deosebită : plantări, altoiri, tăieri în verde sau uscat la pomi și vii, hibridări vegetative și sexuale, aplicări de îngrășăminte, precum și diverse tratamente în combaterea bolilor și dăunătorilor sau buruienilor etc. Legătura strînsă între școală și stațiunea de cercetare care-i asigură baza materială, o considerăm nu numai firească dar și obligatorie de ambele părți. în ședința consiliului științific s-a stabilit ca toate publicațiile stațiunii să fie trimise și bibliotecii școlii, în număr suficient, pentru a putea fi studiate de elevi și profesori ; la ședințele de comunicări științifice organizate de stațiune sunt invitați să participe și profesorii și elevii școlii. în felul acesta, vom putea îndeplini acea cerință majoră a învățămîntului de a-l lega mai mult de practică, de a fi eficient și capabil să răspundă oricînd noutăților de profil. Ing. ION IOVU Liceul agricol Bechet