Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)
1970-11-21 / nr. 7997
• 21 — XI — 1970 Adunări generale în organizațiile de partid Locul problemelor vieții interne de partid nu trebuie să fie la periferia dezbaterilor In recenta lor adunare generală, comuniștii de la C.A.P. „Dezrobirea muncii“, din Calicea Mare, au analizat activitatea pe care au desfășurat-o, timp de un an de zile, pentru înfăptuirea complexului de măsuri stabilit de conducerea partidului în vederea creșterii producției animale și vegetale. Darea de seamă, prezentată de secretarul comitetului de partid al C.A.P., Petre Ghenea, a făcut bilanțul muncii acestei unități, al rezultatelor obținute în diferite sectoare ale activității de producție. Participanții la adunare au luat cunoștință de faptul că obiectivele planului de producție nu s-au îndeplinit pe măsura posibilităților și a forțelor de care dispune C.A.P., existînd importante nerealizări atît în sectorul cerealier cît și în zootehnie. Pe bună dreptate, au fost criticați acei comuniști care, într-un fel sau altul, nu s-au situat la nivelul răspunderii pe care le-o incumbă calitatea de membru de partid, ca și funcția pe care o dețin în unitatea respectivă. Printre aceștia, și-au auzit numele Cornel Drăghici, Victor Drăghici, Marin Stîngulescu, Ion Voicu, Aurel Coadă, Traian Cioacă și alții. Acordînd atenția cuvenită activității economice, darea de seamă s-a ocupat însă foarte puțin, și la general, de problemele vieții interne de partid. Și aceasta în mod nejustificat. De fapt, acest ton de eludare a vieții de organizație a influențat și dezbaterile adunării. Nu întîmplător, Traian Cioacă, ing. Gheorghe Antonie, Marin Catană, Ilarie Voicu, Ion Durlanu, Constantin Dudău și alți vorbitori nu au făcut referiri la modul în care organizațiile de partid, de care aparțin, au acționat în mobilizarea eforturilor pentru a se îndeplini exemplar sarcinile ce le-au revenit din planul de producție, mai ales că rezultatele obținute nu sunt de natură să satisfacă pe nimeni. Era momentul ca în adunarea comuniștilor, atît comitetul de parti cît și cei prezenți să facă o analiză complexă a activității celor 11 organizații de partid, să generalizeze experiența bună în munca politică și organizatorică, să critice acele organizații care nu au pus „la inimă", cu toată răspunderea, rezolvarea optimă a problemelor economice. In discuții, nici un vorbitor nu s-a referit la stilul și metodele de lucru ale comitetului și ale organizațiilor de partid, la modul cum acestea și-au orientat activitatea în direcțiile impuse de rezolvarea în cît mai bune condițiuni a sarcinilor de producție. Situația din sectorul zootehnic, de pildă, a ridicat destule probleme ce meritau a fi discutate de comuniști, dar în adunarea generală ele au fost foarte timid abordate. Activitatea organizațiilor de partid, lit"- urile adoptate în adunări au un cuvint hotărîtor pentru bunul mers al muncii, pentru înlăturarea neajunsurilor. Despre asemenea aspecte nu s-a vorbit mai nimic în adunarea comuniștilor din C.A.P., deși era foarte necesar. Dacă acest lucru nu s-a făcut pînă acum, se impune cu atît mai mult pentru viitor. In sens, păcătuiește și planul acest de măsuri adoptat, care se referă, în termeni destul de generali, la principalele probleme ale muncii interne de partid. Obiectivele anului viitor, presupun, pentru cooperatorii din Galicea Mare, pregătiri serioase și cu spirit de răspundere, încă de pe acum. Neajunsurile care au afectat obținerea unor rezultate pe măsura așteptărilor se impun a fi înlăturate. Viitoarea activitate de producție va trebui să găsească un teren fertil, care să constituie baza succeselor anticipate. Munca politică și nivelul activității vieții interne de partid sunt factori de mare însemnătate, indisolubili legați de ansamblul muncii, cu o mare putere de influențare pozitivă asupra întregii activități a acestei unități, sunt o certitudine a succeselor viitoare, și de aceea trebuie să li se acorde atenția ce li se cuvine. ȘT. ARDELEANU INKTNWB Ce răspund gospodarii șantierelor ? Urmare din pag. ) Din cele expuse pînă in prezent, se poate trage concluzia că sosirea anotimpului friguros nu va crea greutăți colectivului șantierului, concluzie greșită față de situația reală constatată cu ocazia turului de orizont Întreprins prin șantier. Cele constatate sînt în măsură să exemplifice discordanța reală a lucrărilor față de relatările Interlocutorilor anchetei noastre. Rămînem în urmă sînt din „abundență", cu toate că ne mai despart doar cîteva zile pină la adevărata sosire a iernii. Blocurile 32, 23, 17, au serioase rămâneri în urmă. In satrul primului exemplu, la al doilea tronson, lucrările se află la o formă incipientă de construcție, iar la celelalte două blocuri, închiderile trebuie executate complet de acum înainte. O situație mult mai vitregă o au blocurile 20, 18, 19, 23, 42, care vor fi fronturi de lucru pe timpul iernii. La aceste blocuri lucrările sînt de-abia începute, iar la Vnele — preciza maistrul Nistor Cincă șef, al acestui sector — obiectivele se află la cota zero. „La blocul 43, operația de glisare rămîne încă în amînare continuă, ne relata maistrul Mitran Minu, iar faptul că se tot amină această execuție, duce la pierderea timpului favorabil de lucru. Nu au sosit aici, până în prezent, agregatele necesare, din 3 000 mc balast s-au adus doar 30 mc. Tot la acest obiectiv, stația de betoane este neînchisă, neputindu-se lucra in condiții optime“. Nu dorim ca în aceste rinduri să minimalizăm avîntul și vigoarea caracteristică constructorilor, dar cert rămîne faptul cert că între realitățile existente și asigurările date există o prea mare discordanță și oricît de rapid ar fi ritmul de lucru, ceea ce s-a putut realiza în timpul sezonului cald, nu se va putea obține în lot scăzute. perioada temperaturiAnotimpul friguros va crea o serie de probleme în legătură cu accesul autocamioanelor în șantier, pe aleile blocurilor date în folosință, și inexistența unui drum de centură care deși proiectat, a fost abandonat pe parcurs. Tot în această ordine de idei, în cursul anotimpului friguros coeficientul de perisabilitate la materialele de construcții crește și va trebui să se țină cont de o diminuare a acestor perisabilități, de care nici unul din interlocutorii noștri nu a amintit. Remarcăm acest fapt pentru a nu contrazice cuvintele inginerului șef adjunct al Trustului de construcții — Ion Ghițuleasa : „Nu vom avea surprize de execuție in perioada anotimpului rece". Concludentă în acest context al neajunsurilor deja ivite este opinia tov. Victor Cojocaru, șeful unei brigăzi de zrigravi-vopsitori, care ne semnala condițiile grele de lucru la blocul C-7, unde datorită neînchiderii spațiilor de lucru, situația lucrărilor este destul de alarmantă. Cunoscîndu-se că, în prezent, lipsa de zidari își spune din ce în ce mai mult cuvîntul, că pregătirea exemplară a stațiilor de betoane necesită o apropiere față de obiectivele în execuție și o mai bună închidere a lor — este necesar ca factorii interesați să depună fără ezitare toate eforturile pentru schimbarea stărilor de lucru consemnate. Acestea sunt doar cîteva din măsurile la care șantierul Va trebui să dea un răspuns in vederea desfășurării ritmice a lucrărilor in perioada lunilor de iarnă. (Urmare din pag. 1) A fost scurtat timpul de începere a ouatului și s-a mărit simțiir producția de ouă. In condiții de industrializare completă a procesului de creștere, I.A.S. „Avicola" Craiova obține azi, în medie, 250 de ouă anual, pe cap de găină ouătoare, și realizează kilogramul de carne cu numai 1,8—2 kg furaje concentrate combinate. Metodele moderne de creștere a păsărilor sunt împărtășite tuturor cooperativelor agricole din județ, aceasta constituind principalul obiectiv al acțiunii de cooperare între I.A.S. și C.A.P. Participanții la această consultație științifică au adus, prin cuvîntul lor, completări semnificative la expunerea făcută de tov. dr. Oprea Cioroianu, prezentînd cifre și fapte din unitățile în care lucrează. Tov. Ion Gugu, președintele cooperativei agricole „Octombrie roșu" din comuna Mîrșani, de exemplu, a arătat că progresele făcute în creșterea puilor pentru carne sunt de-a dreptul îmbucurătoare. Cu o furajare rațională, s-a ajuns să se obțină pui în greutate de 1,5 kg în numai 52 de zile, ai lucru care altădată se realiza în 180 de zile sau chiar in 360. „Popularea halelor cu puicuțe pentru ouă — a spus vorbitorul — va mări eficiența economică a acestei ramuri, putind obține prima producție de ouă la numai 130 de zile de la introducerea puilor în acest sistem industrial de creștere. Avem acum peste 19 000 puicuțe, la care s-a declanșat de cîteva zile ouatul". Rezultate tot atît de bune înregistrează și cooperativa agricolă „Drumul belșugului" din aceeași comună. Președintele cooperativei agricole, tov. Filip Băcioiu afirma, printre altele, că cheltuielile de producție sînt foarte mici, fapt ce dă garanție furaje de numai 2,5 kg pe kilogramul de carne și un procent de mortalitate redus de 3,1 la sută, au determinat obținerea unui beneficiu net de 167 000 lei. In prezent, halele sunt populate cu puicuțe ouătoare, de la care s-a și obținut o producție de 50 000 ouă. Procentul de ouat este de 40 la sută la efectivul de 13 000 capete, cu tendința de a ajunge la jumătatea lunii decembrie la 70 la sută. Zilnic se recoltează peste 5 000 bucăți ouă ce sunt valorificate prin intermediul magazinului intercooperatist Craiova. Menținerea în producție, timp de 539 zile, a întregului efectiv (din care 365 zile pentru ouat) va determina o producție anuală de 2,4 milioane ouă și un beneficiu net de aproape un milion de lei. Apreciind modul în care a fost organizată creșterea păsărilor pe bază de cooperare, atît la C.A.P. Pielești cît și în celelalte unități agricole de acest fel din județul nostru, tov. Aritina Marinescu, activist al Comitetului județean de partid, a relevat utilitatea acestei consultații pentru activitatea productivă pe care trebuie să o desfășoare organizațiile de partid, consiliile de conducere din cooperativele agricole și specialiștii din agricultura județului nostru. Vorbitoarea a subliniat că asemenea consultații vor fi extinse și în domeniul creșterii industriale a vacilor de lapte și porcinelor. De asemenea, se vor organiza simpozioane pe tema dezvoltării irigațiilor și a zootehniei și producției animaliere în județul Dolj. „Aceste forme — a continuat vorbitoarea — vor constitui un bun prilej de îmbogățire a cunoștințelor teoretice și practice care, aplicate în producție vor ridica eficiența în toate ramurile economice ale agriculturii județului nostru. Ca la orice început de activitate, nouă de altfel, se ridică unele probleme atît de ordin tomic cit și organizatoric, care pot fi rezolvate numai printr-o muncă perseverentă și colectivă a consiliilor de conducere și specialiștilor, cu sprijinul permanent al comitetelor comunale de partid și birourilor organizațiilor de bază de la fiecare loc de muncă". Consultația științifică s-a încheiat prin vizitarea halelor de creștere a puilor pentru carne de la C.A.P. Predești unde, într-un timp scurt, s-au înregistrat producții bune, între altele, numai prin predarea puilor din primul ciclu s-a obținut un beneficiu net de 74 000 lei. CONSULTAȚIA ȘTIINȚIFICA- o nouă formă de diversificare a propagandei agricole și a obținerii unor beneficii mult sporite față de sistemul obișnuit de creștere. Lucruri destul de interesante cu privire la eficiența economică a creșterii păsărilor au adus în discuțiile lor și președinții cooperativelor agricole din Drănic și Padea, precum și șefa fermei din Coșoveni, inginera Ioana Gălan. Participanții la această interesantă consultație științifică au vizitat apoi moderna hală de creștere a păsărilor pentru producția de ouă de la C.A.P. Pielești. Aici, printr-o muncă susținută din partea consiliului de conducere (președinte Dumitru Deleanu), a consiliului popular (primar Gheorghe Năstase), a dispensarului veterinar (medic veterinar Dragomir Miatov și tehnician Alexandru Miu) și cu sprijinul efectiv și permanent al comitetului comunal de partid (secretar Aurel Anghei) s-a reușit ca, într-un timp relativ scurt, să se amenajeze dintr-un grajd fără întrebuințări o bază modernă pentru creșterea păsărilor, în suprafață de 2 000 mp. De aici s-au obținut rezultate bune, chiar de la prima populare, cînd au fost crescuți și livrați fondului central al statului 19 000 pui pentru carne. Greutatea medie de livrare de 1,4 kg la 52 zile, consumul mic Kei rase în atelier, după încheierea arăturilor de toamnă, tractoarele primesc îngrijirile necesare în clișeu, mecanicii Dumitru Panait și Petre Nedelcu de la I.A.S. Goești executînd lucrări de reparații la tractorul U 650. Foto: Pavel Iovan ARIAL ILUSTRAT de It. col. ION BODUNESCO ’ Desene : G. BRATU Mergind pe firul faptelor și al întîmplărilor misiunii de a da de urmele grupului de spioni parașutați pe teritoriul Olteniei într-o noapte de revelion, locotenentul Dinu călătorește incognito într-un tren, urmărind o... pereche de îndrăgostiți : falsul inginer Calotescu — spion notoriu — și colaboratoarea sa Lelia T. In minte i se derulează cu repeziciune filmul Întîmplărilor declanșate de cînd o vagă bănuială îl pusese pe urmele celor doi amorași incorigibili... ...Așa treceau în fața tuturor : doi îndrăgostiți tineri, simpatici, atenți unul cu altul, inofensivi. Locotenentului Dinu nu i-a scăpat însă un amănunt . In excursii și în toate plimbările lor Calotescu își fotografia mai tot timpul iubita. Un lucru firesc, în aparență. In fapt, avea grijă să prindă ființa dragă pe aceleași „decoruri" : un viaduct, o mină, o uzină, un tunel, vreun obiectiv militar. Bănuielile aveau să se confirme curînd. De atunci, locotenentul Dinu era ca o umbră pe urmele celor doi. Ca acum, în această urmărire in noapte, în necunoscut... / — Urmărește mașina din față ! — Nu e nici o grabă, tovarășe ! L-am auzit pe tip zidndu-i fetișcanei că vor merge la „Carpați". Drăguță puștoaica !... Dinu nu reacționă în nici un fel la spusele șoferului. Il enervase faptul că urmăriții reușiseră să se strecoare neobservați spre ieșire. Numai un efort cu totul deosebit îl ajutase să le dea de urmă tocmai în momentul în care taxiul lor se pierdea printre șirurile de autovehicule, pe strada mult aglomerată la acea oră. La hotel a reușit să ia o o cameră în fața celei pe care ocupaseră călătorii veniți cu cteva minute mai înainte. Nu urcă în cameră, ci se așeză la o masă, în braseria alăturată, pentru a putea supraveghea mai bine intrarea. Nu trebui să aștepte mult, deoarece o văzu pe Lelia ieșind, urmată de Calotescu. Se ridică și o porni pe urma lor. S-au purtat mult prin tot orașul , la Biserica Neagră, într-un muzeu, prin magazine, pretutindeni. Se părea că nu aveau altă treabă în afară de aceea de a vizita Brașovul, către prînz Intrară într-un restaurant. O florăreasă se apropie de masa lor și le oferi flori . — Aș vrea niște garoafe galbene ! — spuse inginerul. — Garoafele galbene nu au înflorit încă. Am garoafe roșii. Se poartă și albastre. Cei doi cumpărară. Apoi Calotescu se adresă din nou florăresei : ici. — Venim și deseară pe a- Poate ne aduci niște trandafiri. Ai flori frumoase. Dinu descifrase convorbirea mai mult din mișcarea buzelor celor doi. Il interesase aceasta, pentru că florăreasa era prima cu care Calotescu se întinsese la vorbă de la sosirea sa în oraș. In timpul in care cei doi se odihneau la hotel, se repezise pînă la sediul Securității din Brașov. Comandantul i-a primit foarte bine, i-a explicat în cîteva cuvinte ce urmărește și s-a bucurat să afle că prietenul său, căpitanul Gănescu, acționează în aceeași zonă, la Predeal. Colonelul i-a propus un ajutor de nădejde : o... femeie, i-a fost prezentată Margareta Ionescu. Lucra în Securitate de aproape cinci ani. Colegii îl ziceau Margarita. Dinu nu se sfii să-i admire frumusețea. Seara se aflau la restaurant la masa vecină cu a vechilor sale „cunoștințe", ce se dovedeau punctuale la întîlnirea fixată. Bătrîna florăreasă veni la masa proaspetelor cunoștințe și lăsă un buchet nespus de frumos. Luă apoi banii oferiți, mulțumi și se așeză la o masă alăturată, comandînd o halbă de bere, să se răcorească. Cînd Lelia T. plecă pentru cîteva momente de la masă, bătrîna se apropie în grabă mare de Inginer Și-l șopti câteva cuvinte. Apoi părăsit și mai grăbită localul. Dinu îi făcu un semn Mărgăritei, se ridică și porni pe urmele bătrînei. Ajuns în stradă se miră de vioiciunea deosebită a bătrînei, de iuțeala mersului ei. Avu vreme să observe că aceasta se strecoară într-o curte. Lui Dinu nu-i fu greu să escaladeze gardul și să se ascundă, cu băgare de seamă, prin niște boscheți, pină la un geam prin care răzbătea o lumină puternică. Se opri sub geam, de unde putu să audă discuția bătrînei cu doi bărbați, discuție aproape violentă... — Calotescu e nebun ? Ce vrea ? Ü POȘTA SATELOR VALEA STANCIULUI Reamenajarea tîrgului de săptămînă Modernizarea tîrgului de săptămînă din comuna Valea Stanciului a constituit, în ultimul timp una din preocupările principale ale organelor locale de partid și de stat, în vederea creării unor condiții mai bune comerțului cu produse agroalimentare la care participă mai multe comune din împrejurimi. Astfel, tîrgul de săptămînă a fost împrejmuit cu un gard de ciment, iar în incinta lui a fost reamenajată o casă de administrație, în curînd vor fi construite mese din beton și cîteva chioșcuri necesare desfacerii produselor cooperației de consum. Lucrările se ridică la o valoare de 43.000 lei. C. POPESCU coresp. Dezbateri pe teme de învățămînt De curind, la Școala generală din Vîrtop, a avut loc o masă rotundă în cadrul lectoratului cu părinții elevilor de la clasele I—VIII pe tema „Cauzele unor rezultate nesatisfăcătoare la învățătură". Masa rotundă s-a dovedit a fi deosebit de utilă prin concluziile formulate și aprofundate, în continuare, de referatul susținut de prof. Elena Firuț. GHEORGHE ALEXANDRU coresp. CALOPĂR Lucrări edilitare Consiliul popular din Calopăr a declanșat o vastă acțiune edilitară, in cadrul căreia au fost reparate drumurile de acces spre Belein, Panaghia, Țuglui. Astfel, în apropiere de Țuglui unde șoseaua suferise denivelări, au fost efectuate săpături pe o distanță de 10 km. în același timp, în cadrul comunei au fost reparate podurile, fiind plantați 700 arbori ornamentali. La acțiune au participat peste 1000 de gospodari ai comunei. A. DUMITRESCU coresp. GIURGITAX : Trotuare pe 11000 mp De curînd, in comuna Giurgița au început lucrările pentru amenajarea de trotuare pe marginile șoselei asfaltate care trece prin centrul localității. Alături de alte lucrări edilitar-gospodărești, construcția de trotuare vine să schimbe simțitor înfățișarea generală a centrului administrativ al comunei Giurgița. La acțiunea arătată mai sus, își aduce contribuția un mare număr de cetățeni dornici să-și vadă comuna tot mai frumoasă. T. VASILE coresp. Venituri mari din legumicultură Cooperatorii din Bratovoiești au acumulat o bună experiență în cultura legumelor. Organizată într-o fermă de producție pe 60 de hectare cultura legumelor a adus în acest an cooperatorilor de aici venituri însemnate. Numai de pe cele 7 hectare cultivate cu ardei gras cooperativa a încasat, prin valorificarea producției, suma de 168 000 lei. Aproape 50 000 lei s-au obținut ca venit și de la cultura de mazăre. Practicînd metoda de succesiune la culturile de legume, cooperatorii din Bratovoești au reușit să realizeze, numai de la cultura dublă de fasole păstăi, o producție totală de 15 tone. =.J. MACARIE POSTOLACHE V coresp. YvS5WAW.VAVAW.VAVAVAVAWAW.VAWftVW1J — A spus că nu dă actele ! — Vrea să te Întâlnească — răspunse bătrîna. — Eu nu vreau ! Nu e normal să ne Intenim. Ce l-a apucat . A mai luat-o și pe fata aia după el... Nebun de legat ! Intoarce-te la el și spune-i că mîine dimineață, la ora 10, trebuie să lase mapa cu documente în biserică, pe postamentul sfîntului Antonio... Despre transfer vom vorbi mai tîrziu, peste o lună, două... Pînă atunci să continue tot așa, înțelegi, măicuță ? — înțeleg. Nu știu dacă el va înțelege... Nici o vorbă mai mult. Mîine la zece, la süntu Antonio. Pleacă chiar acum !... Bătrîna se ridică și își luă coșul cu flori. . Unul dintre bărbați deschise ușa unui dulap și... intră înăuntru. Dinu putu să observe bine cum printre hainele pe care le dăduse la o parte se căsca un lntrind. Omul se făcu nevăzut în zid. După ce bătrîna trecu pe lingă el, aproape atingîndu-l, Dinu se strecură, tiptl, pe același drum spre ieșire. Ajunse aproape de gard cînd, simți o lovitură puternică în creștet, și se prăbuși. (Va urma) 3