Inainte, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 7980-8004)

1970-11-21 / nr. 7997

• 21 — XI — 1970 Adunări generale în organizațiile de partid Locul problemelor vieții interne de partid nu trebuie să fie la periferia dezbaterilor In recenta lor adunare gene­­rală, comuniștii de la C.A.P. „Dezrobirea muncii“, din Cali­cea Mare, au analizat activita­tea pe care au desfășurat-o, timp de un an de zile, pentru înfăptuirea complexului de mă­suri stabilit de conducerea partidului în vederea creșterii producției animale și vegetale. Darea de seamă, prezentată de secretarul comitetului de partid al C.A.P., Petre Ghenea, a făcut bilanțul muncii acestei unități, al rezultatelor obținute în dife­rite sectoare ale activității de producție. Participanții la adunare au luat cunoștință de faptul că obiectivele planului de produc­ție nu s-au îndeplinit pe mă­sura posibilităților și a forțelor de care dispune C.A.P., existînd importante nerealizări atît în sectorul cerealier cît și în zoo­tehnie. Pe bună dreptate, au fost criticați acei comuniști care, într-un fel sau altul, nu s-au situat la nivelul răspunderii pe care le-o incumbă calitatea de membru de partid, ca și funcția pe care o dețin în unitatea res­pectivă. Printre aceștia, și-au auzit numele Cornel Drăghici, Victor Drăghici, Marin Stîngu­­lescu, Ion Voicu, Aurel Coadă, Traian Cioacă și alții. Acordînd atenția cuvenită ac­­tivității economice, darea de seamă s-a ocupat însă foarte puțin, și la general, de proble­mele vieții interne de partid. Și aceasta în mod nejustificat. De fapt, acest ton de eludare a vieții de organizație a influen­țat și dezbaterile adunării. Nu întîmplător, Traian Cioacă, ing. Gheorghe Antonie, Marin Ca­­tană, Ilarie Voicu, Ion Durlanu, Constantin Dudău și alți vor­bitori nu au făcut referiri la modul în care organizațiile de partid, de care aparțin, au ac­ționat în mobilizarea eforturi­lor pentru a se îndeplini exem­plar sarcinile ce le-au revenit din planul de producție, mai ales că rezultatele obținute nu sunt de natură să satisfacă pe nimeni. Era momentul ca în aduna­rea comuniștilor, atît comitetul de parti­­ cît și cei prezenți să facă o analiză complexă a acti­­vității celor 11 organizații de partid, să generalizeze experien­ța bună în munca politică și or­ganizatorică, să critice acele organizații care nu au pus „la inimă", cu toată răspunderea, rezolvarea optimă a probleme­lor economice. In discuții, nici un vorbitor nu s-a referit la stilul și me­todele de lucru ale comitetului și ale organizațiilor de partid, la modul cum acestea și-au ori­entat activitatea în direcțiile impuse de rezolvarea în cît mai bune condițiuni a sarcinilor de producție. Situația din sectorul zootehnic, de pildă, a ridicat destule probleme ce meritau a fi discutate de comuniști, dar în adunarea generală ele au fost foarte timid abordate. Activitatea organizațiilor de partid, lit"- urile adoptate în adunări au un cuvint hotărîtor pentru bunul mers al muncii, pentru înlăturarea neajunsuri­lor. Despre asemenea aspecte nu s-a vorbit mai nimic în adu­narea comuniștilor din C.A.P., deși era foarte necesar. Dacă acest lucru nu s-a făcut pînă acum, se impune cu atît mai mult pentru viitor. In sens, păcătuiește și planul acest de măsuri adoptat, care se referă, în termeni destul de generali, la principalele probleme ale muncii interne de partid. Obiectivele anului viitor, presupun, pentru cooperatorii din Galicea Mare, pregătiri se­rioase și cu spirit de răspun­dere, încă de pe acum. Neajun­surile care au afectat obținerea unor rezultate pe măsura aștep­tărilor se impun a fi înlăturate. Viitoarea activitate de produc­ție va trebui să găsească un teren fertil, care să constituie baza succeselor anticipate. Munca politică și nivelul acti­vității vieții interne de partid sunt factori de mare însemnă­tate, indisolubili legați de an­samblul muncii, cu o mare pu­tere de influențare pozitivă a­­supra întregii activități a aces­tei unități, sunt o certitudine a succeselor viitoare, și de aceea trebuie să li se acorde atenția ce li se cuvine. ȘT. ARDELEANU INKTNWB Ce răspund gospodarii șantierelor ?­ ­Urmare din pag. ) Din cele expuse pînă in pre­zent, se poate trage concluzia că sosirea anotimpului friguros nu va crea greutăți colectivului șantierului, concluzie greșită fa­ță de situația reală constatată cu ocazia turului de orizont În­treprins prin șantier. Cele con­statate sînt în măsură să exem­plifice discordanța reală a lu­crărilor față de relatările Inter­locutorilor anchetei noastre. Ră­­mînem­ în urmă sînt din „abun­dență", cu toate că ne mai des­part doar cîteva zile pină la adevărata sosire a iernii. Blocu­rile 32, 23, 17, au serioase rămâ­­neri în urmă. In sat­rul pri­mului exemplu, la al doilea tronson, lucrările se află la o formă incipientă de construcție, iar la celelalte două blocuri, în­chiderile trebuie executate com­plet de acum înainte. O situație mult mai vitregă o au blocu­rile 20, 18, 19, 23, 42, care vor fi fronturi de lucru pe timpul iernii. La aceste blocuri lucrările sînt de-abia începute, iar la V­­nele — preciza maistrul Nistor Cincă șef, al acestui sector — obiectivele se află la cota zero. „La blocul 43, operația de gli­sare rămîne încă în amînare continuă, ne relata maistrul Mi­­tran Minu, iar faptul că se tot amină această execuție, duce la pierderea timpului favorabil de lucru. Nu au sosit aici, până în prezent, agregatele necesare, din 3 000 mc balast s-au adus doar 30 mc. Tot la acest obiectiv, stația de betoane este neînchisă, neputindu-se lucra in condiții optime“. Nu dorim ca în aceste rin­duri să minimalizăm avîntul și vigoarea caracteristică construc­torilor, dar cert rămîne faptul cert că între realitățile existente și asigurările date există o prea mare discordanță și oricît de ra­pid ar fi ritmul de lucru, ceea ce s-a putut realiza în timpul sezonului cald, nu se va putea obține în lot scăzute. perioada temperaturi­Anotimpul friguros va crea o serie de probleme în legătură cu accesul autocamioa­nelor în șantier, pe aleile blocu­rilor date în folosință, și ine­xistența unui drum de centură care deși proiectat, a fost a­­bandonat pe parcurs. Tot în a­­ceastă ordine de idei, în cursul anotimpului friguros coeficientul de perisabilitate la materialele de construcții crește și va tre­bui să se țină cont de o dimi­nuare a acestor perisabilități, de care nici unul din interlocutorii noștri nu a amintit. Remarcăm acest fapt pentru a nu contra­zice cuvintele inginerului­ șef adjunct al Trustului de construc­ții — Ion Ghițuleasa : „Nu vom avea surprize de execuție in pe­rioada anotimpului rece". Con­cludentă în acest context al nea­­junsurilor deja ivite este opinia tov. Victor Cojocaru, șeful u­­nei brigăzi de zrigravi-vopsitori, care ne semnala condițiile grele de lucru la blocul C-7, unde da­torită neînchiderii spațiilor de lucru, situația lucrărilor este destul de alarmantă. Cunoscîndu-se că, în prezent,­­ lipsa de zidari își spune din ce în ce mai mult cuvîntul, că pre­gătirea exemplară a stațiilor de betoane necesită o apropiere fa­ță de obiectivele în execu­ție și o mai bună închidere a lor — este necesar ca factorii intere­sați să depună fără ezitare toate eforturile pentru schimbarea stă­rilor de lucru consemnate. Aces­tea sunt doar cîteva din măsuri­le la care șantierul Va trebui să dea un răspuns in vederea desfășurării ritmice a lucrărilor in perioada lunilor de iarnă. (Urmare din pag. 1) A fost scurtat timpul de înce­pere a ouatului și s-a mărit simți­­ir producția de ouă. In condiții de industrializare com­pletă a procesului de creștere, I.A.S. „Avicola" Craiova obține azi, în medie, 250 de ouă anual, pe cap de găină ouătoare, și rea­­lizează kilogramul de carne cu numai 1,8—2 kg furaje concen­trate co­mbinate. Metodele moderne de creștere a păsărilor sunt împărtășite tu­turor cooperativelor agricole din județ, aceasta constituind principalul obiectiv al acțiunii de cooperare între I.A.S. și C.A.P. Participanții la această con­sultație științifică au adus, prin cuvîntul lor, completări semni­­ficative la expunerea făcută de tov. dr. Oprea Cioroianu, pre­­zentînd cifre și fapte din uni­tățile în care lucrează. Tov. Ion Gugu, președintele cooperativei agricole „Octombrie roșu" din comuna Mîrșani, de exemplu, a arătat că progresele făcute în creșterea puilor pentru carne sunt de-a dreptul îmbucurătoare. Cu o furajare rațională, s-a a­­­­juns să se obțină pui în greutate­­ de 1,5 kg în numai 52 de zile, ai lucru care altădată se realiza în 180 de zile sau chiar in 360. „Popularea halelor cu puicuțe pentru ouă — a spus vorbitorul — va mări eficiența economică a acestei ramuri, putind obține prima producție de ouă la nu­mai 130 de zile de la introdu­cerea puilor în acest sistem in­dustrial de creștere. Avem acum peste 19 000 puicuțe, la care s-a declanșat de cîteva zile ouatul". Rezultate tot atît de bune în­registrează și cooperativa agri­colă „Drumul belșugului" din a­­ceeași comună. Președintele coo­perativei agricole, tov. Filip Băcioiu afirma, printre altele, că cheltuielile de producție sînt foarte mici, fapt ce dă garan­ție furaje de numai 2,5 kg pe kilogramul de carne și un pro­cent de mortalitate redus de 3,1 la sută, au determinat ob­ținerea unui beneficiu net de 167 000 lei. In prezent, halele sunt populate cu puicuțe ouă­toare, de la care s-a și obținut o producție de 50 000 ouă. Pro­centul de ouat este de 40 la sută la efectivul de 13 000 capete, cu tendința de a ajunge la jumă­tatea lunii decembrie la 70 la sută. Zilnic se recoltează peste 5 000 bucăți ouă ce sunt valorifi­cate prin intermediul magazi­nului intercooperatist Craiova. Menținerea în producție, timp de 539 zile, a întregului efectiv (din care 365 zile pentru ouat) va determina o producție anua­lă de 2,4 milioane ouă și un be­neficiu net de aproape un mi­lion de lei. Apreciind modul în care a fost organizată creșterea păsă­rilor pe bază de cooperare, atît la C.A.P. Pielești cît și în cele­lalte unități agricole de acest fel din județul nostru, tov. Ari­­tina Marinescu, activist al Co­mitetului județean de partid, a relevat utilitatea acestei consul­­tații pentru activitatea produc­­tivă pe care trebuie să o desfă­șoare organizațiile de partid, consiliile de conducere din coo­­perativele agricole și specialiș­­tii din agricultura județului nostru. Vorbitoarea a subliniat că asemenea consultații vor fi extinse și în domeniul creșterii industriale a vacilor de lapte și porcinelor. De asemenea, se vor organiza simpozioane pe tema dezvoltării irigațiilor și a zoo­tehniei și producției animaliere în județul Dolj. „Aceste forme — a continuat vorbitoarea — vor constitui un bun prilej de îmbogățire a cunoștințelor teo­retice și practice care, aplicate în producție vor ridica eficiența în toate ramurile economice ale agriculturii județului nostru. Ca la orice început de activitate, nouă de altfel, se ridică unele probleme atît de ordin tomic cit și organizatoric, care pot fi re­zolvate numai printr-o muncă perseverentă și colectivă a con­siliilor de conducere și specia­liștilor, cu sprijinul permanent al comitetelor comunale de partid și birourilor organizații­lor de bază de la fiecare loc de muncă". Consultația științifică s-a în­cheiat prin vizitarea halelor de creștere a puilor pentru carne de la C.A.P. Predești unde, în­tr-un timp scurt, s-au înregis­trat producții bune, între altele, numai prin predarea puilor din primul ciclu s-a obținut un be­neficiu net de 74 000 lei. CONSULTAȚIA ȘTIINȚIFICA- o nouă formă de diversificare a propagandei agricole și a obținerii unor beneficii mult sporite față de sistemul obiș­nuit de creștere. Lucruri destul de interesante cu privire la eficiența econo­mică a creșterii păsărilor au a­­dus în discuțiile lor și președin­ții cooperativelor agricole din Drănic și Padea, precum și șefa fermei din Coșoveni, inginera Ioana Gălan. Participanții la această inte­resantă consultație științifică au vizitat apoi moderna hală de creștere a păsărilor pentru pro­­ducția de ouă de la C.A.P. Pie­­lești. Aici, printr-o muncă sus­ținută din partea consiliului de conducere (președinte Dumitru Deleanu), a consiliului popular (primar Gheorghe Năstase), a dispensarului veterinar (medic veterinar Dragomir Miatov și tehnician Alexandru Miu) și cu sprijinul efectiv și permanent al comitetului comunal de partid (secretar Aurel Angh­ei) s-a reu­­șit ca, într-un timp relativ scurt, să se amenajeze dintr-un grajd fără întrebuințări o bază modernă pentru creșterea păsă­rilor, în suprafață de 2 000 mp. De aici s-au obținut rezultate bune, chiar de la prima popu­lare, cînd au fost crescuți și li­vrați fondului central al statu­lui 19 000 pui pentru carne. Greutatea medie de livrare de 1,4 kg la 52 zile, consumul mic Kei rase în atelier, după încheierea arăturilor de toamnă, tractoarele primesc îngrijirile necesare­ în clișeu, mecanicii Dumitru Panait și Petre Nedelcu de la I.A.S. Goești executînd lucrări de reparații la tractorul U 650. Foto: Pavel Iovan ARIAL ILUSTRAT de It. col. ION BODUNESCO ’ Desene : G. BRATU Mergind pe firul faptelor și al întîmplărilor misiunii de a da de urmele grupului de spioni parașutați pe teritoriul Ol­teniei într-o noapte de revelion, locotenentul Dinu călătorește incognito într-un tren, urmărind o... pereche de îndrăgostiți : falsul inginer Calotescu — spion notoriu — și colaboratoarea sa Lelia T. In minte i se derulează cu repeziciune filmul Întîmplărilor declanșate de cînd o vagă bănuială îl pusese pe urmele celor doi amorași incorigibili... ...Așa treceau în fața tutu­ror : doi îndrăgostiți tineri, simpatici, atenți unul cu altul, inofensivi. Locotenentului Di­nu nu i-a scăpat însă un a­­mănunt . In excursii și în toate plimbările lor Calotes­cu își fotografia mai tot timpul iubita. Un lucru fi­resc, în aparență. In fapt, a­vea grijă să prindă ființa dragă pe aceleași „decoruri" : un viaduct, o mină, o uzină, un tunel, vreun obiectiv mi­litar. Bănuielile aveau să se con­firme curînd. De atunci, lo­cotenentul Dinu era ca o um­bră pe urmele celor doi. Ca acum, în această urmărire in noapte, în necunoscut... / — Urmărește mașina din față ! — Nu e nici­ o grabă, to­varășe ! L-am auzit pe tip zidndu-i fetișcanei că vor merge la „Carpați". Drăguță puștoaica !... Dinu nu reacționă în nici un fel la spusele șoferului. Il enervase faptul că urmă­riții reușiseră să se strecoa­re neobservați spre ieșire. Nu­­mai un efort cu totul deose­bit îl ajutase să le dea de urmă tocmai în momentul în care taxiul lor se pierdea printre șirurile de autovehi­cule, pe strada mult aglo­merată la acea oră. La hotel a reușit să ia o o cameră în fața celei pe care ocupaseră călătorii veniți cu cteva minute mai înainte. Nu urcă în cameră, ci se așeză la o masă, în braseria alăturată, pentru a putea su­­­praveghea mai bine intrarea. Nu trebui să aștepte mult, deoarece o văzu pe Lelia ie­șind, urmată de Calotescu. Se ridică și o porni pe urma lor. S-au purtat mult prin tot orașul , la Biserica Neagră, într-un muzeu, prin maga­zine, pretutindeni. Se părea că nu aveau altă treabă în afară de aceea de a vizita Brașovul, către prînz Intrară într-un restaurant. O floră­­reasă se apropie de masa lor și le oferi flori . — Aș vrea niște garoafe galbene ! — spuse inginerul. — Garoafele galbene nu au înflorit încă. Am garoafe ro­șii. Se poartă și albastre. Cei doi cumpărară. Apoi Calotescu se adresă din nou florăresei : ici. — Venim și deseară pe a- Poate ne aduci niște trandafiri. Ai flori frumoase. Dinu descifrase convorbirea mai mult din mișcarea buze­lor celor doi. Il interesase a­­ceasta, pentru că florăreasa era prima cu care Calotescu se întinsese la vorbă de la sosirea sa în oraș. In timpul in care cei doi se odihneau la hotel, se re­pezise pînă la sediul Secu­rității din Brașov. Comandan­tul i-a primit foarte bine, i-a explicat în cîteva cuvinte ce urmărește și s-a bucurat să afle că prietenul său, căpi­tanul Gănescu, acționează în aceeași zonă, la Predeal. Co­lonelul i-a propus un ajutor de nădejde : o... femeie, i-a fost prezentată Margareta Io­­nescu. Lucra în Securitate de aproape cinci ani. Colegii îl ziceau Margarita. Dinu nu se sfii să-i admire frumusețea. Seara se aflau la restaurant la masa vecină cu a vechilor sale „cunoștințe", ce se do­vedeau punctuale la întîlni­­rea fixată. Bătrîna florăreasă veni la masa proaspetelor cunoștințe și lăsă un buchet nespus de frumos. Luă apoi banii ofe­riți, mulțumi și se așeză la o masă alăturată, comandînd o halbă de bere, să se răco­rească. Cînd Lelia T. plecă pentru cîteva momente de la masă, bătrîna se apropie în grabă mare de Inginer Și-l șopti câteva cuvinte. Apoi pă­răsi­t și mai grăbită loca­lul. Dinu îi făcu un semn Mărgăritei, se ridică și porni pe urmele bătrînei. Ajuns în stradă se miră de vioiciunea deosebită a bătrînei, de iu­țeala mersului ei. Avu vreme să observe că aceasta se stre­coară într-o curte. Lui Dinu nu-i fu greu să escaladeze gardul și să se ascundă, cu băgare de seamă, prin niște boscheți, pină la un geam prin care răzbătea o lumină puternică. Se opri sub geam, de unde putu să audă discu­ția bătrînei cu doi bărbați, discuție aproape violentă... — Calotescu e nebun ? Ce vrea ? Ü POȘTA SATELOR VALEA STAN­CI­ULUI Reamenajarea tîrgului de săptămînă Modernizarea tîrgului de săptămînă din comuna Valea Stanciului a constituit, în ultimul timp una din preocu­pările principale ale organelor locale de partid și de stat, în vederea creării unor condiții mai bune comerțului cu produse agroalimentare la care participă mai multe co­mune din împrejurimi. Astfel, tîrgul de săptămînă a fost împrejmuit cu un gard de ciment, iar în incinta lui a fost reamenajată o casă de administrație, în curînd vor fi construite mese din beton și cîteva chioșcuri necesare desfacerii produselor cooperației de consum. Lucrările se ridică la o valoare de 43.000 lei. C. POPESCU coresp. Dezbateri pe teme de învățămînt De curind, la Școala generală din Vîrtop, a avut loc o masă rotundă în cadrul lectoratului cu părinții elevilor de la clasele I—VIII pe tema „Cauzele unor rezultate ne­satisfăcătoare la învățătură". Masa rotundă s-a dovedit a fi deosebit de utilă prin concluziile formulate și apro­fundate, în continuare, de referatul susținut de prof. Elena Firuț. GHEORGHE ALEXANDRU coresp. CALOPĂR Lucrări edilitare Consiliul popular din Calopăr a declanșat o vastă ac­țiune edilitară, in cadrul căreia au fost reparate drumu­rile de acces spre Belein, Panaghia, Țuglui. Astfel, în a­­propiere de Țuglui unde șoseaua suferise denivelări, au fost efectuate săpături pe o distanță de 10 km. în același timp, în cadrul comunei au fost reparate podurile, fiind plantați 700 arbori ornamentali. La acțiune au participat peste 1000 de gospodari ai comunei. A. DUMITRESCU coresp. G­I­U­R­G­I­T­AX : Trotuare pe 11000 mp De curînd, in comuna Giurgița au început lucrările pentru amenajarea de trotuare pe marginile șoselei as­faltate care trece prin centrul localității. Alături de alte lucrări edilitar-gospodărești, construcția de trotuare vine să schimbe simțitor înfățișarea generală a centrului ad­ministrativ al comunei Giurgița. La acțiunea arătată mai sus, își aduce contribuția un mare număr de cetățeni dor­nici să-și vadă comuna tot mai frumoasă. T. VASILE coresp. Venituri mari din legumicultură Cooperatorii din Bratovoiești au acumulat o bună ex­periență în cultura legumelor. Organizată într-o fermă de producție pe 60 de hectare cultura legumelor a adus în acest an cooperatorilor de aici venituri însemnate. Nu­mai de pe cele 7 hectare cultivate cu ardei gras coope­rativa a încasat, prin valorificarea producției, suma de 168 000 lei. Aproape 50 000 lei s-au obținut ca venit și de la cultura de mazăre. Practicînd metoda de succesiune la culturile de legume, cooperatorii din Bratovoești au reușit să realizeze, numai de la cultura dublă de fasole păstăi, o producție totală de 15 tone. =.J. MACARIE POSTOLACHE V coresp. YvS5WAW.VAVAW.VAVAVAVAWAW.VAWftVW1J — A spus că nu dă actele ! — Vrea să te Întâlnească — răspunse bătrîna. — Eu nu vreau ! Nu e nor­mal să ne Intenim. Ce l-a a­­pucat . A mai luat-o și pe fata aia după el... Nebun de legat ! Intoarce-te la el și spune-i că mîine dimineață, la ora 10, trebuie să lase mapa cu documente în bise­rică, pe postamentul sfîntului Antonio... Despre transfer vom vorbi mai tîrziu, peste o lună, două... Pînă atunci să continue tot așa, înțelegi, măicuță ? — înțeleg. Nu știu dacă el va înțelege...­­ Nici o vorbă mai mult. Mîine la zece, la sün­tu An­tonio. Pleacă chiar acum !... Bătrîna se ridică și își luă coșul cu flori. . Unul dintre bărbați deschise ușa unui dulap și... intră înăuntru. Di­nu putu să observe bine cum printre hainele pe care le dă­duse la o parte se căsca un lntrind. Omul se făcu nevă­zut în zid. După ce bătrîna trecu pe lingă el, aproape atingîndu-l, Dinu se strecură, tipt­l, pe a­­celași drum spre ieșire. A­­junse aproape de gard cînd, simți o lovitură puternică în creștet, și se prăbuși. (Va urma) 3

Next