Inainte, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8057-8080)
1971-02-26 / nr. 8078
 \ § 26 — II — 1971. NAINTE3 (Urmare din pag. 1) Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din I. A. S. Raportul tovarășului Angelo Miculescu la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel încit fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de Stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute în unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale (Urmare din pag. î) I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, județul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producția avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa II-a tovarășilor: Urania Stelan Alexandrescu — medic veterinar, Buzău, șef de fermă la I.A.S. județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist la I.A.S. Mihăilești, județul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, județul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, județul Timiș, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, județțuil Teleorman, Alexandru M. Cocoșilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrășarea porcilor, Ștefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mureș, județul Mureș, Constantin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, județul Ialomița, Gheorghe N. Heluța — mulgător la I.A.S. Bîrlad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, județul Sibiu, Octavian N. Lambru — inginer agronom, director la I.A.S. Murfatlar, județul Constanța, Gheorghe Manu — inginer agronom, director general al Direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan — șeful Departamentului Industriei Alimentare din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Augustin I. Nemeș — îngrijitor porcine la Complexul Gornești, județul Mureș, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robănești, județul Dolj, Dumitru D. Pestanția — inginer zootehnist, director competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înminate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor participanților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-ai dat. Vom depune tovarășe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a traduce în viață aceste valoroase indicații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o călăuză permanentă și de mare preț pentru noi, pentru la I.A.S. Oradea, județul Bihor, Ion M. Sioneanu — muncitor viticultor la I.A.S. Odobești, județul Vrancea, Dumitru Gh. Știrbu—tehnician agricol, șef de fermă la I.A.S. Studina, județul Olt, Ion Teșu — șeful Departamentului Agriculturii de Stat, din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Ion N. Toma—inginer agronom, director la I.A.S. Prejmer, județul Brașov, Francisc F. Vintze — mecanic agricol la I.A.S. Uoviniș, județul Arad. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a IlI-a tovarășilor, Ion S. Burcea — inginer agronom, director general în Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Florin Chițu — adjunct al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Nicodim N. Dâian — economist, consilier la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Ecaterina Drăghici — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Giubega, județul Dolj, Alexandru Senciu — tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie“, municipiul București, Emil N. Ionescu — inginer agronom, director la I.A.S. Valea Călugărească, județul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — inginer, șef de fermă la I.4.S. Miercurea Ciuc, județul Harghita, Ioan P. Nedelcu — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Ion D. Nicolae — mecanic agricol la I.A.S. Pietroiu, județul Ialomița, Simion S. Paraschiv — inginer agronom, director la I.A.S. Buciumeni, județul Ilfov, Ioan Al. Popovici — mecanic agricol la I.A.S. Bistrița, județul Bistrița — Năsăud, Ion Gh. Stiigă — tehnician horticol, șef de fermă la I.A.S. Rîmnicu Vîlcea, județul Vîlcea. Prin același decret am mai fost decorați un număr de 313 tovarăși cu „Ordinul Muncii" toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și sîntem ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 tone struguri și fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revine întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantități sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și oinclasa a II-a, 70 de tovarăși cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasele a IV-a și a V-a, precum și 408 tovarăși cu „Medalia Muncii“. Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință conducerii de partid și de stat, în numele celor distinși cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste a luat cuvîntul tovarășul Ioan Vlad. Noi vedem în aceasta prețuirea, cinstirea pe care partidul și guvernul, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, o acordă permanent cadrelor din economia patriei, care dovedesc în activitatea lor dăruire, hărnicie, inițiativă și entuziasm creator. Acestea sunt astăzi în general atributele omului nou, omul crescut și educat de partid, în spiritul progresului și al dragostei de patrie. In același timp considerăm distincțiile acordate un simbol al aprecierii cu care conducătorii noștri înconjoară întreaga masă de lucrători din întreprinderile agricole de stat. Trăim cu profunde emoții acest moment. El rămâne întipărit de-a lungul întregii vieți, dezășuind îndemnuri nobile pentru noi eforturi creatoare la locurile noastre de muncă, întorcîndu-ne la locurile noastre de muncă, ne vom strădui să transmitem tuturor celorlalți lucrători, tehnicieni și specialiști flacăra dorințelor de realizări superioare, tendința nestăvilită de progres, ambiția de a fi purtătorii stindardului producțiilor bogate. Indicațiile consfătuirii ne vor ajuta în fiecare clipă să rezolvăm mai operativ și eficient problemele ce ne vor sta în față. In mijlocul colectivului nostru de muncă, vom căuta să ne situăm la înălțimea distincțiilor primite, să fim bravi ostași în primele rînduri ale bătăliilor pentru pîinea țării. In cuvîntul său, tovarășul Angelo Miculescu a spus : Distincțiile acordate nouă astăzi, în acest moment important de ne, și în alte domenii I» care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție, în Ne exprimăm — a spus încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și sîntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al K-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturii, pentru progresul și propășirea României Socialiste. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres) analiză a rezultatelor activității noastre în plenul consfătuirii cadrelor de conducere din agricultura de stat, prima de acest fel după o perioadă lungă de activitate, reprezintă pentru noi un semn de înaltă prețuire a activității depuse, un imbold și mai mare pentru a mobiliza participarea și capacitatea de muncă, spre îndeplini și depăși sarcinile de a mare răspundere ce ne revin în activitatea viitoare în agricultură. Asigurăm conducerea de partid și de stat, pe dumneavoastră, tovarășe secretar general, că ne vom face o preocupare de prim ordin din îmbunătățirea activității sectorului agricol de stat, a întregii agriculturi, a rezultatelor de producție și economice, spre a traduce în viață sarcinile stabilite de conducerea de partid și de stat, a aplica cu succes deplin îndrumările date pentru ridicarea agriculturii țării noastre la nivelul posibilităților reale pe care le are. Adresînd calde felicitări tuturor celor distinși cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniat că acordarea acestora decorații reprezintă o înaltă apreciere a conducerii de partid și de stat atît a activității celor distinși, cît și a activității întreprinderilor agricole de stat, a contribuției aduse de ele la dezvoltarea agriculturii, la asigurarea de produse agroalimentare a patriei. (Agerpres) Concursul al X-lea (Urmare din pag. Inamismul, forța, prospețimea, grația, degajate de cei 34 de dansatori au confirmat laurii ciștigați la concursul precedent. Inedit, cu o forță expresivă deosebită, a fost dansul satiric a cărui coregrafie este semnată de același neîntrecut maestru — Marin Badea. După o absență competițională de aproape cinci-șase ani, a reapărut formația de dansuri a Uzinei „7 Noiembrie“ instruită de Jan Munteanu. Alcătuită din elemente tinere, cu puțină experiență scenică, formația de dansuri n-a reușit să se ridice la valoarea celei de la Uzina „Electroputere“, dar cu un travaliu constant, fără pauze neantrenante va obține, neîndoielnic, sufragiile meritate. Formațiile de muzică ușoară prezente pe scena acestei faze nu s-au ridicat la valori similare cu cele folclorice, în general compartimentul instrumental al acesteia a scos la iveală distonanța reală, avînd deseori o evoluție aritmică. Formațiile de la Termocentrala Craiova, Uzina „Electroputere“, Uzina de reparații auto, n-au avut decit o evoluție obișnuită, vecină placidității. S-a remarcat numai solista Florentina Saulea (Uzina de reparații auto) care posedă un timbru nuanțat, dar neșlefuit puțin intra, totuși, în atenția specialiștilor interesați. Adevărata întîlnire cu genul respectiv a oferit-o formația de estradă „Dacii“ a Casei de cultură a sindicatelor, dirijată de Venus Ciocîlteu. Aceasta a prezentat fragmente din spectacolul în pregătire „Cu cine semeni dumneata 7“ (muzică, coregrafie și cuplete). Orchestra sugerează maturitate muzicală, prin abordarea unei tematici dificile. Dintre soliști s-au detașat Mariana Săndulescu (voce cultivată și o remarcabilă prezență scenică), Mariana Tuță (cu timbru deosebit), Dorina Neacșu, precum și Nicușor Baban și Mihai Toană — interpreți vocali și chitariști (cu acorduri vocale foarte expresive). Corul sindicatului învățămînt Craiova, formație a cărei experiență se întinde pe distanța a două decenii, a prezentat un repertoriu format în exclusivitate din cîntece patriotice. Menționabilă este frumoasa inițiativă a alcătuirii unui grup vocal compus din elemente bine selecționate. Grupul vocal, dirijat de profesoara Elena Chervase, a prezentat frumoase partituri corale, incluzând și două lucrări ale compozitorului craiovean Gheorghe Stănescu „Dacă nu-ți plac ochii mei“ și „Care floare-i mai frumoasă“. Finalul acestor trei zile de concurs i-a revenit corului de cameră al Casei de cultură a sindicatelor, dirijat de prof. Constantin Ungureanu, formație, care s-a impus Tinăra încă de la începutul carierei sale, în evoluția pe scena fazei județene s-a prezentat la un nivel superior. Repertoriul variat — „Veselă-i toată firea“, madrigal de Mihail Pretorius din secolul al XVI-lea, „Cîntec de dragoste“ de Marțian Negrea, „Firicel mătase albă“, prelucrare de Petre Severin — ne-a dat posibilitatea să apreciem calitățile vocale ale corului. (Urmare din paginii, folosirii hibrizilor adecvați, asigurării densității optime, întreținerii la timp a culturilor și recoltării fără pierderi. In continuare, raportul s-a ocupat de problemele pe care se ridică cultura de floareasoarelui, arătînd că recolta medie obținută în perioada 1966— 1970 a fost de 1 700 kg la hectar, față de 1 490 kg realizate în cincinalul precedent, dar că nivelul producției este încă scăzut. O deosebită importanță s-a acordat în raport extinderii culturii de soia. In aprovizionarea populației cu produse agroalimentare, legumicultura ocupă un loc important, întreprinderile agricole de stat au sporit cantitățile de legume vîndute pe piața internă și la export. Față de 141 mii tone de legume de cîmp livrate la fondul de stat în 1966 s-a ajuns, în 1970, la peste 220 000 tone. Trebuie arătat însă că sporul de producție s-a obținut mai mult pe seama extinderii suprafețelor și mai puțin pe seama creșterii producției medii. In unele unități, producția de legume și cartofi nu s-a bucurat de atenția cuvenită, influențînd nesatisfăcător aprovizionarea pieței. Avem create toate condițiile — a precizat raportorul — ca să realizăm producții medii de cel puțin 20 000 kg cartofi la hectar. In continuare au fost abordate probleme ale viticulturii și pomicultura din întreprinderile agricole de stat. Patrimoniul viticol al întreprinderilor agricole de stat cuprinde în prezent o suprafață de 55 000 ha, din care 43 000 ha de vii pe rod. Ele au dat posibilitatea furnizării la fondul de stat In anul 1970 a 52 000 tone struguri de masă și aproape 11 000 vagoane de vin, apreciat atît pe piața internă cît și la export. Din păcate însă, în ultimii ani, producțiile sunt scăzute, bat pasul pe loc. O situație similară există și în pomicultură. Și în acest sector s-au extins plantațiile intensive, s-au creat condiții pentru concentrarea și specializarea producției. Cu toate acestea, producția și calitatea fructelor, eficiența economică a acestei activități nu se ridică la nivelul dorit. In viitor se vor înmulți soiurile de struguri pentru masă cu boabe mari și soiurile pentru vinuri roșii, aromate și acele specifice în producerea șampaniei și coniacurilor. In pomicultură se vor introduce în producție sortimentele de fructe mult căutate. Arătînd că creșterea animalelor reprezintă una din ramurile principale ale agriculturii, vorbitorul a subliniat că producția animalieră, fundamentată pe o concepție nouă, modernă, de concentrare specializare, participă în premident cu 45 la sută la volumul producției globale a întreprinderilor agricole de stat. Față de anul 1965, întreprinderile agricole de stat au livrat, în anul 1970, mai mult cu un milion kl de lapte, 156 mii tone de carne, 336 milioane de ouă și 900 tone de lună. In anul 1970, pianul de producție-marfă a fost depășit cu 13,8 mii tone de carne și 130 milioane de ouă, iar efectivele de animale au fost realizate și depășite la toate speciile. Totuși, efectivul de vaci și juninci a înregistrat un ritm lent de creștere, iar aceasta datorită faptului că nu s-a acordat atenția cuvenită selecției, reproducției și creșterii tineretului taurin. Producția medie de lapte se menține la un nivel scăzut — în jurul a 3 000 litri de lapte. In ultimii ani a sporit ponderea efectivelor de vaci crescute în complexele industriale. Trebuie arătat însă — a subliniat vorbitorul — că nu s-a reușit încă să se atingă parametrii prevăzuți în studiile tehnico-economice. Nivelele de producție, prețul de cost, rentabilitatea în aceste complexe sunt departe de a fi satisfăcătoare. Practica de pînă acum, problemele deosebite ce s-au ridicat în legătură cu exploatarea marilor complexe impun realizarea de complexe cu efective de 1 000—2 000 capete, în grajduri de mare capacitate. Sectorul gospodăresc se va dezvolta în continuare prin extinderea și modernizarea grajdurilor existente, astfel ca, în final, să se ajungă la ferme specializate de 800—1000 locuri. Va trebui să se continue acțiunea de ameliorare și selecția. Producția de carne de taurine a fost concentrată în unități specializate, ceea ce permis să se facă un salt calculativ față de trecut. An de an, livrările de carne de taurine la fondul de stat au fost depășite. Dar și în cazul complexelor pentru îngrășarea taurinelor nu se realizează parametrii prevăzuți în studiile tehnicoeconomice și se cer făcute în continuare eforturi pentru mai buna folosire a tehnologiilor moderne, a spațiilor construite, pentru furajarea rațională a animalelor. In cincinalul trecut, la complexele industriale de îngrășarea porcinelor nu s-a realizat în întregime planul de livrări la fondul central, ritmicitatea a lăsat de dorit, pierderile prin mortalități au fost încă destul de mari, de circa 14 la sută din efectiv. In condiții similare de producție, o serie de complexe obțin rezultate diferite. Pentru a se obține producții la nivelul studiilor tehnico-economice, este necesar să se dea cea mai mare atenție problemelor de reproducție, de introducere și extindere a însămînțărilor artificiale, respectării normelor sanitar-veterinare și reducerii la minimum a pierderilor prin mortalități. De asemenea, va trebui să se rezolve asigurarea unor furaje bogate în proteină, să se înlăture risipa de furaje, în vederea reducerii consumului specific. In continuare, vorbitorul s-a ocupat de creșterea ovinelor, arătînd că în ultimii ani s-au obținut unele rezultate pozitive, ca urmare a concentrării producției. S-au creat complexe de îngrășarea mieilor în sistem industrial. Producția medie de lînă însă a înregistrat creșteri mici de la an la an. Sectorul de creștere a păsărilor, unde statul a făcut mari investiții pentru construirea de complexe, și importul de material de reproducție au creat condiții să se realizeze o producție medie pe găina furajată din sectorul industrial, de peste 220 de ouă, într-o serie de unități obținîndu-se peste 240 de ouă. Cu asemenea producții ne situăm la nivelul țărilor cu avicultura dezvoltată. Punerea în balanță a realizărilor și minusurilor în sectorul zootehnic — a subliniat vorbitorul — arată că mai există încă mult de făcut pentru a răspunde cerințelor mari puse în fața acestui sector. Deficiențele semnalate își au originea în faptul că unii specialiști n-au reușit încă să se alinieze cadrului modern de desfășurare a producției zootehnice. Departamentul IAS, n-a fost suficient de exigent față de unitățile în subordine pentru riguroasa respectare a tehnologiilor recomandate pentru diferite specii, a măsurilor pe linie sanitar-veterinare. Principala direcție către care trebuie să ne îndreptăm atenția este de a realiza și depăși efectivele de animale, în special efectivele-matcă, atît în complexele industriale, cit și în sistemul gospodăresc. Pe acesta din urmă nu trebuie sub nici o formă să-l neglijăm, ci să-l modernizăm, să-i îmbunătățim condițiile de producție. In toate complexele vom acționa ca specialiștii să stabilească programe concrete privind corelarea producerii materialului necesar populării, cu asigurarea furajelor, cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție. In continuare, vorbitorul a înfățișat problematica majoră a agriculturii de stat în cincinalul 1971—1975. Caracteristicile activității întreprinderilor agricole de stat în anii 1971—1975 vor fi adîncirea intensivizării, pe calea continuării procesului de concentrare și specializare a producției, diversificarea și realizarea mecanizării integrale, complexe a lucrărilor, atît ia sectorul producției vegetale, cît și în cel al producției animale, extinderea chimizării și irigațiilor, aplicarea celor mai avansate tehnologii de lucru, creșterea eficienței economice în toate domeniile. La nivelul anului 1975, întreprinderile agricole de stat vor trebui să realizeze o producție globală agricolă de peste 25 miliarde de lei, cu 80 la sută mai mare față de cea realizată în 1970. Ritmul mediu anual de creștere în perioada 1971—1975 va trebui să fie de 10,3 la sută. Producția marfă ce se prevede a se realiza la nivelul anului 1975 va fi de 20,5 miliarde lei, cu 55 la sută mai mult față de anul trecut. Volumul beneficiilor în anul 1975 va ajunge la aproape 3,4 miliarde lei. Creșterea deosebită a volumului producției în actualul cincinal necesită o lărgire și modernizare, în continuare, a bazei tehnico-materiale. Pe întreaga perioadă 1971—1975, agricultura de stat va primi un volum de investiții de 23,5 miliarde lei, din care 18,5 miliarde lei investiții centralizate, cu 28 la sută mai mult decit în perioada 1966—1970. Ele vor fi orientate, cu prioritate, pentru realizarea de noi obiective în sistem agro-industrial. In anul 1975, suprafața amenajată pentru irigații va crește la 490 mii hectare, reprezentînd peste 30 la sută din totalul terenului arabil. întreprinderile agricole de stat vor primi 378 mii tone de îngrășăminte chimice substanță activă, care vor asigura cite 180 kilograme îngrășăminte substanță activă pe hectarul de teren agricol, de 1,8 ori mai mul decit în 1970. Condițiile ce se creează vor permite ca in ultimul an al cincinalului să se obțină în medie la hectar : 3 100 kg grîu, 4 250 kg porumb, 2 210 kg floarea-soarelui și 7 290 kg struguri. Re Ritmuri și proporții dinamice vor înregistra în actualul cincinal și în sectorul zootehnic, dezvoltîndu-se acțiunea de industrializare a creșterii animalelor. Se vor construi 220 de mii de locuri pentru vaci de lapte, precum și 10 complexe de porci și alte obiective. In anul 1975, efectivul de vaci și juninci, crescut în sistem industrial, va reprezenta 43 la sută din total, la porcine — 76 la sută, iar la păsări — 100 la sută.Contribuția agriculturii de stat la constituirea fondului central va fi în anul 1975 de aproape 50 la sută la carnea de porc, de 68,4 la sută la carnea de pasăre, de 59 la sută la ouă, iar la laptele de vacă de 35 la sută. Valoarea exportului pe care trebuie să-l realizeze întreprinderile agricole de stat la nivelul anului 1975 va fi de peste 721 milioane de lei valută, cu 78 la sută mai mult față de realizările anului 1970. Pentru a fi competitivi pe piața externă, este nevoie să se adîncească specializarea, mergînd pînă acolo nici o serie de ferme să producă exoclusiv pentru export și avînd orientarea producției făcută chiar după specificul anumitor piețe. Anul 1971, primul din actualul cincinal, va constitui pentru agricultura de stat anul unei hotărîte creșteri a producției vegetale și animale. Sarcina obținerii unor producții mari obligă, totodată, să se urmărească cu mai multă perseverență respectarea tehnologiei de irigare a culturilor. După cum s-a arătat la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, va trebui să se extindă formele de cooperare dintre întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție. Experiența deja cîștigată, cele bune obținute în rezultaanul 1970, arată că această formă permite generalizarea mai rapidă a tehnologiilor moderne și experienței necesare aplicării acestora și în cooperativele agricole. In acest sens, au fost stabilite programe concrete, dar pentru ca îndeplinirea lor să se realizeze, este nevoie să se acționeze intens, cu mai multă energie. Trebuie, în același timp, perfectate criteriile de cooperare. Rolul decisiv in realizarea sarcinilor de plan a programelor stabilite, il au firește, cadrele. Agricultura de stat dispune de cadre valoroase, cu o bogată experiență. Fiecare fermă este direct condusă de un specialist. Avem deci o forță care, împreună cu tehnicienii, cu mecanizatorii, cu toți lucrătorii permanent din întreprinderile agricole de stat, este ta stare, și va fi în stare, să atingă nivelele de producție și de rehabilitate stabilite. Pentru realizarea sarcinilor ce stau in fața agriculturii de stat se are in vedere lărgirea competențelor unităților și îndeosebi ale fermelor, creșterea cointeresării salariaților în dobindirea unor rezultate finale superioare. Se analizeaă în prezent posibilitatea ca salariații fermelor să fie retribuți în acord global pentru munca depusă, pe bază de tarife pe unitatea de produs, corelate cu gradul de rentabilitate realizat. Se are în vedere, totodată, ca încadrarea pe posturi de șefi de fermă, de economiști etc., să se facă pe bază de concurs, ținîndu-se seama atît de cunoștințele profesionale, cît de rezultatele obținute în protducție. Asigurăm conducerea de partid și de stat — a arătat în încheiere vorbitorul — că nu vom precupeți nici un efort pentru ca sarcinile ce ne revin la acest cincinal să fie îndeplinite cu cinste. Ne angajăm să gospodărim mai bine pămîntul, celelalte mijloace de producție și financiare, bunuri ale întregului popor, să asigurăm avîntul rapid agriculturii de stat și să sprial jinim din plin dezvoltarea și consolidarea agriculturii socialiste. m memento CINEMA „Patria“ (telefon 13830) filmul s OMUL DIN SFERA, orele 9 ; ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Central" (telefon 14029), filmul : RĂZBUNAREA SFÂNTULUI, orele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmul : „Z“, orele 11 ; 15;30 ; 18 ; 20;30. „23 August“ (telefon 14448), filmul : COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÎINI VERZI“, orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30; •„Tineretului“ (telefon 12228), filmul : OPERAȚIUNEA LEONTINl orele 14 , 16 ; 18 ; 20. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul PARIA, orele 16—20 In continuări ANUNȚ DE FAMILIE Elena Botoroagă, soție, Emilia și Marian Meche, fiică și ginere, anunță cu mare durere un suflet Încetarea din viață a scumpului lor Botoroagă Constantin, pensionar militar înhumarea va avea loc sâmbătă, 27 februarie 1971, la Cimitirul Sineasca — Craiova. Plecarea cortegiului din str. BrestU nr. 94, orele 13. (195) VINERI 36 FEBRUARIE 10.00—11.30 Emisiuni lecții pentru lucratorii din agricultură, îngrășarea taurinelor. 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală. Emisiune In colaborare cu Ministerul Invățământului. « Matematică — dl. Budid. an-a : Algoritmul lui • Mijloace moderne în procesul de invățâmînt. Transmisiune da la expoziția „Tehnologia instruirii". 18.00 Căminul. 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic, de la Lyon. Proba individuală, masculin. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România ’71. Azi — județul Sibiu. 20.20 Film artistic : „Domnul Piperet“: 21.45 Handbal masculin 5 Steaua — Partizan Bjelovar (semifinala Cupei campionilor europeni). Transmisiune de la Sala Floreasca. Repriza a H-a. 22.15 Dinamica societății românești. Exigente ale perfecționării democrației. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CRAIOVA VINERI 26 FEBRUARIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17.10 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. 17.30 Orizont cultural. Din activitatea cluburilor. 17.40 Interpreți și compozitori la microfon, — muzică ușoară. 18.00 File de istorie. 18.10 Patrie biruitoare — montaj radiofonic. 18.20 Atitudini, opinii. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. SIMBATA 27 FEBRUARIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu folcloric. 6.20 La sfîrșit de sâptămînă. Agenda spectacolelor. Luna cărții la sate. Activități sportive. 6.30—7.00 Varietăți matinale. încadrarea și salarizarea conform prevederilor legale în vigoare