Inainte, noiembrie 1973 (Anul 30, nr. 8910-8935)

1973-11-08 / nr. 8916

2 k'iiiMiiiiiiimimiiiiiini Niiiiiiiimi tewillllllllllllllllllllllllillillllllltllillllllllllillllllilllllllllli j*. In probe tehnologice La întreprinderea pentru cultura și fermentarea tu­tunului din Craiova a fost montată recent o instalație modernă de tip Tonga. Uti­lizarea acesteia va conduce la o creștere apreciabilă a productivității, ea înlocu­ind, într-o mare măsură, munca manuală. In prezent, noua instalație se află în probe tehnologice. Tip nou de mobilier comercial Lucrătorii din cadrul în­treprinderii de reparații u­­tilaj comercial Craiova au asimilat, de curînd, un nou tip de mobilier interșarja­­bil — cu posibilități de mo­dificare in funcție de desti­nația de folosire. Noul tip de mobilier a fost utilizat, deja, cu caracter experi­mental, în magazinul de produse textile din cartie­rul Craiovița Nouă. I Prin autoutilaje—utilaje în valoare de 7,1 milioane lei Acțiunea de realizare a unor instalații din resurse interne, în cadrul acțiunii de autoutilaje, a căpătat o deosebită amploare la Com­binatul chimic Craiova. Astfel, în perioada care a trecut de la începutul anu­lui și pînă în prezent, au fost realizate mai mult de 50 de utilaje, a căror va­loare însumează 7,1 mi­lioane lei, cifră care depă­șește cu 2,5 milioane lei pe cea înregistrată pe între­gul an 1972. Printre utilajele confec­ționate în ultimul timp se numără schimbătoarele de căldură, cabinele pentru creuzet,­­cicloanele și o serie de schimbătoare necesare atît fabricilor aflate în funcțiune, cît și celor care, nu peste mult timp, vor fi racordate la producția­­ de valori materiale. Banda rulantă de la secția biscuiți a Fabri­cii de produse de pani­ficație Craiova Foto : V. Mihăilescu (Urmare din pag. I) faptul că la depozitul in vrac de la acest obiectiv an­treprenorul general nu a a­­sigurat nici pînă în prezent construcția metalică, deși a­­ceasta era necesară încă din primul trimestru al anului curent. Nici la Filatura și țesăto­­ria Calafat planul valoric și fizic nu a fost realizat la nivelul stabilit, iar unele lu­crări sunt rămase în urmă. O situație, de asemenea, ne­­satisfăcătoare există pe șan­tierul abatorului nou de la Podari. Nerealizările de aici se datoresc lipsei forței de muncă (un deficit de peste 200 de muncitori), a utilaje­lor pentru ridicarea fîșiilor din beton și a unui buldo­zer pentru nivelat pămînt. De asemenea, constructorul nu întreprinde nimic pentru asigurarea condițiilor de lu­cru pentru timpul friguros. In domeniul construcției de locuințe merită să eviden­țiem eforturile depuse de constructori pe șantierele T.C. Craiova, care au de­pășit sarcinile valorice de plan, revenite pe zece cu circa 5 milioane lei. luni. De menționat însă că realizările puteau fi și mai mari, dacă în luna precedentă nu s-ar fi înregistrat scăderi ale ritmului de lucru, în special de lipsa generate cimen­tului. De asemenea, o aten­ție deosebită trebuie dată atingerii stadiilor acor­fi­zice care nu se situează la un nivel satisfăcător. Ținînd cont de faptul că, pînă la sfîrșitul acestui an, hotărîtor pentru devansarea prevederilor cincinalului ac­tual, au rămas mai puțin de două luni, se impun o serie de măsuri urgente pentru re­cuperarea grabnică a rămî­­nerilor în urmă înregistrate pe șantierele de construcții, în primul rînd, constructorii, sub directa îndrumare a or­ganelor și organizațiilor de partid și avîndu-i în frunte pe comuniști, trebuie să-și concentreze forțele pentru finalizarea lucrărilor de la capacitățile care trebuie pu­se în funcțiune în anul cu­rent și crearea condițiilor ne­cesare la restul de obiective prevăzute a fi date în ex­ploatare în anul viitor. In al doilea rînd, ei trebuie să-și organizeze de așa ma­nieră activitatea, nicit să poată folosi întreaga capaci­tate a tuturor utilajelor de construcții din dotare, gurînd forța de muncă asi­­de calificare corespunzătoare, aprovizionarea ritmică și în­­ cantitățile necesare a materi­­ag­ilor prime și materialelor, în gig final, crearea tuturor con­­­e­dițiilor pentru continuarea­­ lucrului în sezonul rece. De­­­ asemenea, beneficiarii de in-­­i vestiții trebuie să impulsiv- gg­neze activitatea de achiziție-­gg­nare a utilajelor tehnologice Ig absolut necesare punerii în grj funcțiune a obiectivelor din gg planul de stat și pentru ca­ gg pacitățile planificate în 1974. g­ Toate acestea, corelate cu­­ eforturile pe care constructo­­­ g­rii trebuie să le depună a­ jig­tunci cînd situația ne dau convingerea că o cere, gg res­­­­tanțele vor fi recuperate pi­­gu­nă la finele anului în curs.­­ Mai mult, pe șantiere se pot­­ crea condiții ca prevederile p­revenite din planul de stat­­ să fie chiar depășite. De­­ fapt, aceasta este o îndato­­­­rire patriotică a fiecărui co­­ng­lectiv de constructori, a fie­­­­cărui beneficiar de investi­­g­ție, a fiecărui proiectant — g îndatorire de care suntem­ H convinși că se vor achita așa gg cum se cuvine. B Să facem totul pentru realizarea exemplară a investițiilor! ■ [UNK]nan I.A.S. Goești. Pe suprafețele de primăvară se administrează destinate însămințărilor îngrășăminte chimice după care se execută alături adînci­­rilor u­nice, I SUCCESE ÎN ZOOTEHNIE Datorită bunei furajări a animalelor, cooperativa agri­colă din Cleanov a reușit, pînă la sfîrșitul lunii pre­cedente, să-și îndeplinească planul anual de 1600 kl la laptele de vacă. Un aport prețios în obținerea acestui succes l-au adus îngrijitorii mulgători Constantin Ștefă­­nescu, Ion Bojin, Constantin Dascălu și alții. Faptul­­ că unitatea respectivă dispune de cantități suficiente de fu­raje oferă condiții ca și pe timpul stabulației să se ob­țină producții mari de lapte. GH. TEACA coresp. Controlul loturilor semincere Colectivul de ingineri din cadrul Inspectoratului ju­dețean pentru calității controlul celor și materialului semin­să­­ctitor desfășoară o amplă acțiune de verificare a lo­turilor semincere însămîn­­țate cu grîu și orz în C.A.P., I.A.S. și stațiunile experi­mentale din județ. Deja s-a efectuat controlul calității însămințărilor, amplasării cerealelor păioase și stării de vegetație a culturilor pe primele suprafețe. Pînă la căderea zăpezii vor fi con­trolate peste 4000 ha loturi semincere. Roadele acordului global In ferma mixtă din cadrul C.A.P. „Unirea“­ din Tu­narii Vechi, comu­na Poiana Mare, s-au obținut re­zultate de produc­ție deosebite. De pe 56 ha cultivate cu viță de vie s-au recoltat, în medie, 8300 kg struguri la hectar, depășin­­du-se cu 4300 kg producția planifi­cată. Recolta de struguri obținută în anul curent, re­prezintă cea mai mare producție din ultimii 13 ani și se datorește in­troducerii sistemu­lui de organizare și retribuire a muncii în acord global la toate cul­turile. Cooperatorii din această fermă au obținut, de aseme­nea, o producție record de porumb boabe. De pe cele 24 ha cultivate cu porumb s-au re­coltat, în medie, la hectar 8800 kg, cu 2800 kg porumb boabe mai mult decit prevedea planul. OPREA MUCICA coresp Vești din Bîrca s • GRĂBESC TERMINAREA REPARA­­­TIILOR CAPITALE 1 In aceste zile de sfîrșit de toamnă, e­­­ ehipa de constructori a secției de prestări­­ servicii de pe lingă consiliul popular co­l­­unal își mobilizează toate forțele în ve­­­derea terminării reparațiilor capitale la­­ căminul cultural. In prezent, construc­­­­torii lucrează la finisarea fațadei. Conti­i­nuîndu-se astfel ritmul de lucru, in cel­­> mult 10 zile reparațiile vor fi gata, ur­­­mind ca lăcașul de cultură amintit să-și­­ reia activitatea normală. La lucrările ne­­­calificate au fost antrenați numeroși ce­­­tățeni dintre care menționăm pe Ion­­ Vîrtosu, Marin Popa, Achim Devesel.­­ Prin munca patriotică a cetățenilor s-au­­ obținut economii în valoare de 20 000 lei. I ® 7000 MP TROTUARE i De la începutul anului și pînă în pre­­­­zent, în comuna noastră s-au amenajat­­ 700 mp trotuare. Lucrările de extindere a acestora pe strada principală continuă. Pînă la sfîrșitul anului se vor mai ame­naja încă 3000 mp de trotuare. Merită să fie evidențiați: Dan Cotigă, Grigore Gruia și mulți alți cetățeni din comună care au participat la lucrările amintite. • VREDNICIA ELEVILOR Elevii liceului și școlii generale au participat în această toamnă, alături de părinții lor, la strînsul recoltelor. Ei au recoltat 35 tone roșii, opt tone struguri, o tonă și jumătate de vinete, șase tone și jumătate de ceapă, 440 tone porumb. In această activitate s-au evidențiat în mod deosebit elevii din anii I și III de la liceu și cei din clasele a VlI-a A și B și a VIII-a A și B, de la școala gene­rală, îndrumați de profesorii Ioana Logo­­fătu, Ion Firu, Vasilica Manda și Silvestru Gurgui. FL. BADEANCA VIORICA TOMESCU corespondenți ÎNAINTE La sfîrșit de toamnă pe g­ogoarele I.A.S. Breasla § (Urmare din pag. I) greu — la unele dintre plu­guri fiind scoase ultimele brăzdare — cei­ mai mulți me­canizatori depășesc sistematic viteza de lucru. Atît la ferma de la Raznic cit și la cea de la Sopot, pentru ca planul să fie realizat, mecanizatorii care lucrează în schimbul întîi au luat inițiativa de a prelungi ziua de muncă cu 3—4 ore. Ei sînt convinși că eforturile pe care le fac a­­cum, la executarea arăturilor, vor fi răsplătite din plin la vară, prin obținerea unor im­portante sporuri de recoltă. De la stabilirea măsurilor amintite la început au trecut aproape două săptămîni. In acest răstimp, în plantația de pomi a I.A.S. Breasta au fost executate alături pe 800 din 1200 ha, iar în vie pe toate cele 385 ha, dintre care pe 70 ha Vițele au și fost îngro­pate. In cîmp, pe măsura eli­berării suprafețelor de coceni și de alte resturi vegetale ale culturilor tîrzii, s-au executat arături adînci pe 1550 din 2100­­ ha. Lucrătorii I.A.S. ^ Breasta știu din propria experiență a unității respective cît de mult influențează aplicarea îngrășămintelor o dată cu a­­răturile adînci de toamnă a­­supra producției la culturile ce vor fi însămînțate în pri­măvară, precum și asupra producției de struguri și fructe. Iată de ce, tot în a­­­­­ceste zile, un mare număr de gg remorci și alte mijloace sînt fi folosite la transportarea și gi administrarea îngrășămintelor­­ organice și minerale în plan­ g­tațiile de pomi și vie, precum g și pe terenurile destinate ggi culturilor cerealiere. De alt­­­ fel, pînă în prezent, numai în gg plantații au fost transportate­­ și încorporate — în solele g planificate a se fertiliza în­­ această toamnă — 2350 tone g îngrășăminte naturale pe su­­­­­prafața de 115 ha, cu 15 ha , mai mult decit s-a prevăzut g inițial, în același timp, au­­ fost fertilizate cu azot, în­­ cantitate de 154 tone substan­­ța­ță activă, 1700 ha cu grîu, în gg cîmp, pe suprafețele unde se­­ vor cultiva cereale — îndeo­­­­sebi pe cele cu fertilitate mai g scăzută — au fost adminis­­­­trate pînă în prezent 1000 g tone gunoi de grajd pe 50 ha. gg Pe măsura eliberării de co­­n­cent a suprafețelor ce vor fi g însămînțate în primăvară (la g­ura de față mai sînt neelibe­­­­rate circa 200 din 1000 ha), g se dă zor cu executarea ară­­­­turilor adînci, pe ultimele 550 gg hectare. Se pun astfel, temelii g§ solide obținerii, în cel de-al­­ patrulea an al cincinalului, a­­ unor producții cît mai con­­­cludente de fructe, struguri,­­ cereale, produse animaliere— o condiție esențială pentru ri­­­dicarea, pe noi trepte, a I.A.S . Breasla în rîndul unităților g cu mari beneficii. g Bl A î Direcția j ■ comerciala ; județeană : Dolj­g­a ■ I anunță [ B , 83 ■a H _ publicul că, incepînd lg a cu data de 5 noiembrie­­ — 1973,­în sectorul textil ■ „ le-încălțăminte din g] ■ toate unitățile comer­­­­a­țului de stat și ale gi y cooperației de consum <Bl y s-au efectuat importan­­t I­te reduceri de­ prețuri gj g la mărfurile soldabile. gg­B f­ f: fiâ ta u a o a q » a ea a s, a u lucrător gestionar depozit Pielești; lucră­tor gestionar depozit complex Cernele ; nor­mator ; vînzător legume fructe; muncitori zi­­lieri. Angajarea conform Legii nr. 12/1971. Condiția teatrului amator Una din sarcinile esențiale pe care Plenara C.C. a­l P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971 le-a pus in fața organelor și organizațiilor de partid, a tuturor in­stituțiilor de artă și cultură vizează nece­sitatea găsirii celor mai eficiente mijloa­ce in vederea educării multilaterale a masei largi de oameni ai muncii și, cu deose­bire, a tinerei gene­rații. în acest con­text, mișcarea artisti­că de amatori un rol deosebit, joacă ea contribuind in mod nemijlocit la procesul de culturalizare a ma­selor, la ridicarea ori­zontului lor politic și estetic, la formarea și dezvoltarea conștiin­ței socialiste. In ultimii ani, acti­vitatea teatrală de a­­matori din județul nostru s-a manifestat cu tot mai multă pregnanță, ca un mijloc educativ de mare eficiență în di­recția îmbogățirii conținutului, desco­peririi și abordării diversificate sub as­pect scenic, cit și in direcția atragerii u­­nui mai mare număr de artiști amatori în formații. Pe linia re­zultatelor bune obți­nute este demn de re­marcat faptul că în cadrul acestor forma­ții și-au semnat participarea tot mai numeroasă intelectua­lii — cadre didactice, medicale și ingine­rești — mai ales din mediul rural. Este edificator, în acest sens, exemplul cadre­lor didactice de la Școala generală din Vîrvoru de Jos, care, intr-un timp relativ scurt, au reușit să prezinte, pe scena că­minului cultural­ din localitate, piese de o ridicată valoare edu­cativă aparținînd re­pertoriului clasic, dar și celui amator. De asemenea, ini­țiativa căminului cul­tural din Drănic de a organiza spectacole de teatru în sezonul estival cu ajutorul e­­levilor și studenților aflați în vacanță avut darul să confere­­ un suflu nou activi­tății cultural-artistice din comună și să sti­muleze participarea intelectualilor la acti­vități cultural-educa­tive. Este adevărat că în acest domeniu al miș­cării artistice de masă, destul de pre­tențios e drept, se mai manifestă unele deficiențe legate, in principal, de aborda­rea cu mai mult curaj a unor piese cu un bogat conținut ideolo­gic, inspirate din rea­litatea socială a epo­cii pe care o trăim, plină de fapte de muncă și de eroism, demne de a fi cîntate și prezentate, cu mijloacele artei, ma­relui public. Ne-a fost dat ade­sea să constatăm, mai ales in cazul unor in­structori artistici, re­crutați din rîndul in­telectualilor, ind­oieli și rețineri față de fi­nalitatea etică și es­tetică a unor specta­cole de teatru ama­tor. Or, în cadrul de manifestare largă a mișcării artistice de masă, este necesar să se pună accentul nu atît pe presupusele virtuți actoricești, ci­ pe forța educativă a spectacolului, pe ma­rile valențe morale pe care le poate avea. Dar, pentru aceasta e nevoie de eforturi mai mari din partea instituțiilor coordona­toare, ne referim, evi­dent, în primul rînd la Centrul județean de îndrumare a crea­ției populare și a mișcării artistice de masă, în direcția re­crutării, formării educării unor anima­și tari ai mișcării de teatru de amatori, în așa fel nicit să poată înțelege și acționa cu succes in direcția a­­bordării unor reper­torii valoroase și a­­decvate sarcinilor mă­rețe cuprinse in Pro­gramul educațional al partidului în ac­tuala etapă de dezvol­tare a societății socia­liste multilateral dez­voltate. EM. BOROGHINA director al Centrului județean de îndru­mare a creației populare și a mișcării artistice de masă lutristul­­ va răspunde GHIDICEANU VALERIU, comuna Boureni. Studenții de la învățămîntul superior de zi au dreptul la alocația de stat pentru copii. Plata aloca­ției se efectuează prin insti­tuțiile de învățămînt superior, potrivit art. 5 lit. „b“ din Decretul nr. 285/1960, repu­blicat. Adresați-vă, deci, Fa­cultății de electrotehnică Craiova. OSICEANU NICO, comu­na Bechet. Indemnizația de instalare prevăzută de Decre­tul nr. 158/1970 se acordă nu­mai absolvenților cu examen de diplomă repartizați în co­mune, care au avut domiciliul în alte localități și care își stabilesc (adică își schimbă domiciliul) în localitățile în care se află unitățile la care au fost repartizați. Cum dv. nu v-ați stabilit în satul Liș­­teava, unde ați fost reparti­zat, rezultă că nu aveți drep­tul la indemnizația de insta­lare. BALOI MIRCEA, Craiova. In situația relatată de dv., Tribunalul Suprem s-a pro­nunțat în sensul că, dacă schimbarea locului de mun­că este justificată de o mai bună organizare a serviciului și nu se face pentru conside­rații subiective, iar interesele angajatului nu sunt atinse, trecerea sa în altă muncă co­respunzătoare în cadrul uni­tății este legală. GLUGA DUMITRU și VANVU CONSTANTIN, Cra­iova. Șoferii unităților din sectorul socialist, care lucrează pe camioane și autobuze ce transportă salariații de acasă la locul de muncă și invers, beneficiază — potrivit H.C.M. nr. 1505/1954 — de o indem­nizație egală cu 20—45 la sută din salariul tarifar, care se stabilește de conducerea unității de acord cu comitetul sindicatului, în raport cu tim­pul prestat de șoferii respec­tivi peste durata normală a zilei de lucru. NICULESCU GHEORGHE, Craiova. Apartamentul pro­prietate personală construit la bloc se transmite moșteni­torilor legali ai proprietaru­lui, ca oricare alt imobil pro­prietate personală. STOICA DORU consilier juridic ® 8 — XI — 1973 RECLAMA SI ESTETICA URBANA * Alături de cadrul natural, de fondul construit, de mo­numente, vegetație, mobilier stradal, iluminat public etc., elementele definitorii ale unei amprente urbane proprii , afișele, reclamele și firmele, conferă dinamism și ac­tualitate orașului, marcînd prezentul viu și imediat în am­bianța străzii. Dar, publicitatea are implicații mult mai mari și mai ramificate decit s-ar părea, ea presupunând specializare și, firește, simț artistic. Acest din urmă aspect implică, alături de sporirea eficienței comerciale, pe aceea de estetică urbană, de răspîndire a bunului gust. O parcurgere recentă a străzilor centrului municipiului Craiova ne prilejuiește — din păcate — numeroase echi­­vocuri, reclame, afișe și firme din polistiren și panglici poleite de un decorativism exagerat sau lipsite complet de gust și fantezie, la care se adaugă greșita rezolvare grafică și traseul prea vizibil al conductelor electrice. Iată, de pildă, firmele magazinelor „Bourul“, „Cafea-dul­­ciuri“ (unit. 146), „Mode", „Delta", „Mistrețul“ ,etc., a­­flate în plin centrul Craiovei. Elementele volumetrice ale acestor firme (suporții, materialul, scrisul, redactarea, ilu­minatul), sunt departe de a se prezenta la nivelul calita­tiv, funcțional și estetic cerut de o etalare modernă, a­­trăgătoare și competitivă. O totală eclipsă de fantezie și culori cu totul banale se dovedesc și afișele plasate ostentativ în fața unor clădiri importante (hotel „Jiul“, restaurantele „Minerva“, „Pe­rmită" etc.). Ce demonstrează toate aceste exemple ? Că atît Direc­ția comercială, ca beneficiar al celor mai multe reclame, cît și serviciul de sistematizare — care are menirea să îndrume ș­i să supravegheze evoluția modernă a urbei — nu au înțeles încă pe deplin importanța reclamei și ca element estetic deloc neglijabil în esteticul urban. I.R.U.C., de pildă, fără să beneficieze de aportul vreu­nui specialist, proiectează și execută firme, reclame, tîm­­plărie metalică pentru vitrine, fără să-și pună probleme de eficiență comercială sau estetică ; firma luminoasă de la magazinul „Mistrețul“, tîm­plăria metalică de la noul magazin „Delta" sunt cele mai semnificative în acest sens. Ce trebuie făcut ? E necesar ca cei în drept — res­pectiv Direcția de sistematizare, arhitectură și control să facă analiza critică a tuturor elementelor ce constituie fir­me, reclame și mobiler urban. Arhitecții și artiștii plas­tici ai județului nostru ar trebui să-și expună fantezia și ideile creatoare la lumina zilei, cu folos general, iar D.S.A.C. să nu mai autorizeze implantarea în teritoriul ur­ban a nici unei reclame, firme etc., ce nu poartă girul a­­cestor specialiști. S-ar realiza astfel un circuit tehnologic, necesar modernizării acestor elemente: fantezie — utili­tate — eficiență. In acest sens aș formula o sugestie, propunînd ca, în cadrul Filialei uniunii arhitecților, să funcționeze o comi­sie de estetică decorativă industrială și urbanistică ce ar urma să fie consultată în amplasarea mijloacelor publi­citare și a mobilierului urban. Inteligența creatoare arhitecților noștri se cere folosită superior, eficient. Este a un imperativ al vremii, o condiție a progresului. Arh. KLAUS DANCIULESCU Str. Bujorului nr. 1O telefon apeli int. tei tineri între 15—18 ani, absol­venți a opt clase, pentru cali­ficare la locul de muncă, în meseria de lăcătuș cu durata de 2 ani. Pentru înscriere sunt nece­sare următoarele acte : — cerere către conducere ; —■ certificatul de absolvire a opt clase ; — certificatul de naștere (copie) ; — certificatul de sănătate ; — dovadă pentru vaccinări­ — dovadă că nu a suferit și nu suferă de epilepsie. ±

Next