Inainte, noiembrie 1974 (Anul 31, nr. 9219-9244)

1974-11-08 / nr. 9225

Prin­­ SONDAJE din cotidian bufete din întreprinderi Pentru a crea condiții ci­vilizate de servire a gustă­rii, în pauza de masă, în în­treprinderi au fost înființate, în funcție de solicitări, can­tine, bufete sau chioșcuri a­­limentare. La I.M.A. „7 Noiembrie“ din Craiova (la noile hale) a fost realizată, în urmă cu cîteva luni, o amenajare ele­gantă care dispune de 120 de locuri. Economistul Ilie Ni­­cu ne-a informat că acest bufet era aprovizionat nu­mai cu preparate reci, pro­duse la cantina consiliului Popular. Incepînd de la 31 octombrie a.c. s-au creat condiții pentru prepararea diferitelor sortimente de mîncare caldă chiar la bu­fetul întreprinderii. In ziua sondajului nostru, muncitorii aveau la dispoziție cîteva feluri de ciorbe, tocană de legume, fasole cu cîrnați, chiftele. Gh. Caravan, secre­tarul comitetului sindical din întreprindere, a precizat că lucrurile sunt încă la în­ceput, dar, sub conducerea noului responsabil, Marcel Bîrsănescu, lucrătorii de la bufet se vor strădui să pre­pare o gamă mai bogată de sortimente. In aceeași încă­pere, la galantarul aflat în gestiunea Elenei Stan, se gă­seau pîine, cîrnăciori și chif­tele (în cantitate foarte mi­că!), salată de ardei în o­­țet (?!), biscuiți, ciocolată și țigări. Vitrina de mezeluri oferea numai... etichete cu prețuri! Menționăm, de ase­menea, că încăperea era „i­­nundată“ de fumul de la bu­cătărie... Din discuțiile purtate cu mai mulți muncitori au reți­nut următoarele sugestii: a­­menajarea de urgență a unui grup social, asigurarea unei ventilații corespunzătoare, stabilirea programului de funcționare a bufetului astfel incit să fie satisfăcute și ce­rințele muncitorilor din schimbul II. Unitatea ali­mentară nr. 133, denumită promițător „Mercur“ și am­plasată în fața I.M.M.R. Craiova, (creată pentru mun­citorii acestei întreprinderi), părea, dintr-un anumit punct de vedere, bine aproviziona­tă: sortimente variate de conserve, pîine, cașcaval, unt, slănină afumată, bis­cuiți, gemuri și siropuri de fructe, dulciuri, țigări si­loz în plic. Totuși, brînză nu sosise de 12 zile, comen­zile de lapte, iaurt, smîntî­­nă nu erau onorate de 6 zile, iar ultimul transport de me­zeluri avusese loc în urmă cu două zile. De notat că nici comenzile de pîine nu sunt respectate integral, fapt care face ca, la ieșirea din schimb, muncitorii navetiști să nu aibă posibilitatea de a-și procura acest produs. Și în acest caz se impun mai mult spirit gospodăresc, mai multă atenție față de solicitările oamenilor mun­cii. De pe notele de coman­dă nu ar trebui să lipsească semipreparatele alimentare, produsele de patiserie (cor­­nulețe, brînzoaice, covrigi), lactate („Sana“, „Făgăraș“, chefir etc.). Este necesar sa fie onorate și dezideratele lucrătorilor din schimbul II, printr-un program de func­ționare adecvat. O eventuală extindere a spațiului de de­pozitare al unității, precum și o mai promptă servire a cumpărătorilor sunt, de a­­semenea, necesare. Deosebit de interesantă ni s-a părut sugestia tovarășului Con­stantin Mitrică, președintele comitetului sindical de la­ I.M.M.R., de a se confecțio­na cîteva cărucioare (cu mai multe etajere) cu care, în pauza de prînz, vînzătoarele ar putea veni în secțiile ur­zinei pentru a oferi o serie de preparate și semiprepara­­te alimentare preambalate. DAN I­UPESCU De la Inspectoratul Județean al M. I. . Numai intervenția promptă a pompierilor vo­luntari și sosirea urgentă a celor militari din Craiova au făcut ca gospodăriile lui Oc­­tavian Diplan din comuna Melinești și a lui Constantin Mogoșanu din comuna Gher­­cești să nu fie distruse com­plet de incendiile provocate de minori (sub 4 ani), care au aprins coceni să... facă focul.­­ Petre Cioană din Cra­iova tulbura, în mod frec­vent, liniștea vecinilor prin scandalurile ce le provoca în familie. In noaptea de 29/30 octombrie a.c., soția și cei doi copii minori s-au prezentat la miliție recla­­mând că au fost izgoniți din casă de P.C., și n-au unde dormi. Deplasindu-se un o­­fițer de miliție la adresa res­pectivilor, P.C. a afirmat că, în casa lui, el face... ordine, și cu greu s-a lăsat condus la miliție. A doua zi, însă, instanța de judecată i-a de­monstrat că el făcea dezor­dine și, aplicîndu-i prevede­rile Decretului 153/1970, l-a condamnat două luni închi­soare. 9 După ce au tras la... măsea mai mult decît tre­buie, frații Florea și Petre Fudulu, precum și Dumitru Stamin au ținut să demon­streze că posedă calități pu­­gilistice. Așa se face că, re­cent, au transformat holul restaurantului ,,Jiul“ din Craiova în arenă pentru... box, iar ca partener au ales un consumator ,,ghinionist“ căruia i-au aplicat nenumă­rate lovituri de pumni. S-au spart geamuri și cine știe ce s-ar mai fi întîmplat dacă nu interveneau alți cetățeni și personalul restaurantului care au reținut pe unul din frații Fudulu, ceilalți doi reușind să dispară de la lo­cul faptei. Nu pentru mult timp, însă, pentru că a doua zi, cei trei „pugiliști“, în fața instanței de judecată, se aflau în... boxă de unde au auzit „răsplata“: două luni „cantonament“ la peni­tenciar.­­ Aflîndu-se pe stadionul din Maglavit, unde echipa locală de fotbal susținea un meci cu cea din Radovan, Nicolae Nicolae (mecanic la C.A.P. Maglavit) și Gheorghe Voinea (șofer la Autobaza din Calafat) s-au constituit într-o „galerie“, nu de în­curajare, ci de proferare a fel și fel de expresii jigni­toare la adresa arbitrilor și a oaspeților. După termina­rea jocului, cei doi au pă­truns în cabina arbitrului de centru căruia i-au aplicat lo­vituri de pumni și i-au adus injurii. Urmează ca, în cu­­rînd, instanța de judecată să se aplice respectivilor pe­deapsa meritată. De asemenea, pe stadionul „Central“, la meciul „U“ Craiova — Steaua, Virgiliu Olaru din Drobeta-Tr. Seve­rin a provocat dezordine în tribune, făcînd necesară in­tervenția lucrătorilor de mi­liție. A doua zi, respectivul a fost condamnat la treizeci de zile închisoare. Lt. col. GH. SECLEMAN înainte \ DRUMEȚII PIONIEREȘTI­ ­ Multe și frumoase sînt activitățile desfășurate de­­ pionierii detașamentului nostru. Cu toate că de la­­ începerea noului an de învățămînt 1974/1975 n-a tre­­­­cut prea mult timp, noi pionierii clasei a VII-a de la­­ Școala generală nr. 23 din Craiova, am înfăptuit deja­­ o serie de obiective pe care ni le-am cuprins în pla­­­­nul de activități aprobat de adunarea detașamentu­­­­lui. Intre acestea se află și frumoasa excursie de­­ documentare efectuată în ziua de 22 octombrie a.c.,­­ pe ruta Craiova — Balș — Slatina — Rm. Vîlcea —­­ Călimănești — Cozia — Voineasa, la care au parti­­­­cipat, împreună cu tovarășul profesor diriginte Mi­­­­hai Popescu, toți cei 34 de elevi din clasa în care I învăț și eu. ^ Ce m-a impresionat mai mult din această splendidă , drumeție pe care n-am s-o uit niciodată? Voineasa ^ * - viitorul oraș-stațiune ridicat acolo în peisajul de basm al munților, la Lotru, unde îndrăzneții con­­­­structori de hidrocentrale făuresc, în aceste zile, o­­ nouă cetate de lumină și forță. ) T. AUGUSTIN-MARIAN­­ clasa a VII-a A ^ Școala generală nr. 23 Craiova Liceul de mecanică agricolă Craiova. Electricianul I. Albiș explică unui elev cum trebuie montat un ventila­tor de mare turație. Foto: FI. Roșoga 8 — XI — 1974 Evocări Casa de cultură a tinere­tului din Craiova, în colabo­rare cu secția de istorie a Muzeului Olteniei, a organi­zat un ciclu de expuneri pe tema: „File din istoria pa­triei“. Prima expunere — dedi­cată evocării împlinirii 375 de ani de la prima unire­a a țărilor române —, prezen­tată de profesorul Corneliu Tătulea, s-a bucurat de un numeros auditoriu format din elevi și tineri muncitori din municipiu. Expunerea a fost completată de proiecția unor filme documentare, cu temă istorică. "v. Prof. ILIE MANEA coresp. 12613 local . La solicitarea dv., to­varășe Ștefan Rădoi din co­muna Brădești, întreprinde­rea pentru livrarea produse­lor petroliere răspunde: co­muna respectivă se poate a­­proviziona cu butelii aragaz direct de la Craiova, în limi­ta posibilităților, cu mijloa­cele de transport ale intre­prinderii. Cetățenii se pot aproviziona cu butelii aragaz și de la Stația de îmbuteliere Craiova, folosind mijloace proprii, închiriate de la C.A.P., I.A.S. etc. pentru o zi pe lună, pe baza unei con­venții încheiate între Consi­liul popular Brădești și sta­ția amintită. — Comitetul județean de cultură și educație socialis­tă răs­punde tovarășului M. Dragomirescu din Craiova că Muzeul de artă este monu­ment de arhitectură și, con­form indicațiilor Direcției monumentelor istorice, a fost necesar să se respecte culoa­rea originală a fațadei. Pen­tru aceasta, arhitecții au consultat documentele vremii și au efectuat sondaje în tencuiala imobilului, găsind formula de culoare utilizată in prezent pentru decorarea fațadei clădirii muzeului. — Sîntem în măsură să-i răspundem tovarășului Ilie Ionescu din Craiova că de­sele întreruperi în alimen­tarea cu energie electrică, în zona străzii Nicolae Băl­­cescu, se datoresc copacilor. Deoarece E.G.O. nu a putut face defrișarea copacilor, s-a obținut aprobarea Consiliu­lui popular municipal Cra­iova, ca această operațiune să fie făcută de personalul întreprinderii de rețele elec­trice. Activizarea disponibilităților (Urmare din pag. I) Craiova am revenit ulterior în repetate rînduri, am fost într-un fel martorul ridică­rii noilor generații o dată cu extensia complexă a o­­rașului. Evident, lumea s-a schimbat, o dată cu mutațiile structurale din peisajul eco­nomic, dar el, publicul, și-a păstrat permanențele care sunt de secole, ale oamenilor de pe Jiu, ca date fundamen­tale, care-l disting și-i per­sonalizează manifestările. Despre ce este vorba în ul­timă instanță ? — l-am în­trebat cu o oarecare nerăb­dare. Despre stilul său direct, a precizat regizorul, despre felul lui de a te interoga pe un ton oarecum insolent, dar franc, sincer. Nu pune între­bări complezente, dimpotri­vă, la început ai impresia că dorește tachinarea. Este în­să o modalitate de a afla a­­devărul artistic, te incită la destăinuiri oferindu-și astfel, voluntar, posibilitatea inter­pretării detaliate a operei cinematografice, însuși dia­logul fiind un punct de reper pentru proiectele viitoare. Un asemenea temperament iscoditor, energic, capabil de manifestări imprevizibile se constituie, a continuat re­gizorul, într-un ogor fertil pentru o materie consistentă, meditativă a propriilor rea­lizări. Nu generalizez, a con­chis același interlocutor, a­­dică vreau să spun că nu neapărat o sală de cîteva su­te de locuri reprezintă o u­­nitate de opinii, dar remar­cabil mi se pare faptul că un număr de subiecți pot desfășura un dialog instruc­tiv și necesar cu creatorul. Bineînțeles, nu am inten­ționat un interviu cu regi­­­zorul Adrian Petringenaru, am decupat însă un fragment de confesiune care poate constitui un subiect explora­torul pentru forurile cultu­rale. Trebuie intuite, in a­­precierile interlocutorului, rezultatele proceselor cine­matografice craiovene desfă­șurate de mai mulți ani, in sălile de proiecție, cu par­ticiparea tinerilor. Dar, a­­semenea constatări sunt, tot­odată, și o temă încurajatoa­re pentru viitoare planuri de acțiune privind lărgirea for­melor de educație cinemato­grafică. Asemenea disponibi­lități impun, în mod necesar, starea de activizare. Poveste... canină — Dragă amice, mă duc la Cernele să-mi iau... lemnul. — După cite știu, stai la bloc. Ce-ți trebuie lemne? — Tocmai d-aia că stau la bloc. In Brazdă. Și nu-mi trebuie lemne, ci un lemn lung de 1,20, gros cu­ pe mi­nă și cu măciulie. — Te doare vreun picior și-ți trebuie baston? — îmi fac măciucă, uu baston, tocmai ca să nu mă doară... picioa­rele. Că dacă mă mai încol­țesc încă o da­tă potăile, nu mai scap tea­făr. — Care potăi? — Păi nu știi? La noi în Brazda lui Novac, „sectorul“ canin e atît de dezvoltat, încît la orice oră din zi ori mai cu seamă din noapte, riști să te alegi cu pantalonii flonduriți. Iar dacă mai ești și nevricos, poți să faci și infarct... Sincer să fiu, parcă nu-mi venea a crede în poveștile lui... canine. Din curiozitate, însă, m-am dus cît m-au ți­nut picioarele de repede (nu m-aș fi mai dus...) în Braz­dă, să văd cu ochii mei. Și am văzut. Sub un chioșc de lingă Școala nr. 24, erau nu mai puțin de 20 de potăi de toate mărimile și de toa­te culorile. Și cînd m-au prins în „colimator“ și s-au repezit la mine, nici nu știu cînd am ajuns — pe scurtă­tură — în... Dezrobirii. Dar nici aici nu mi-am putut trage... sufletul, că m-au luat „în primire“ alte jigodii că­rora le tulburasem... siesta. Așa am ajuns în Calea Bucu­rești, unde, pe magistrală, n-a trebuit să mă feresc de mașini, ci de zăvozii care circulau cite 5—6, cu cozile în sus și cu dinții rînjiți. Cînd am dat s-o iau din loc, un oarecare a strigat la mi­— Stai pe ...cinci, că altfel n-ai scăpare. Eu așa fac cînd ajung seara la blocul meu. Intru pe cinci, clinii de sub scară se sperie, dau butuc pe lingă mine și abia după aia urc... — Dar cine dracu îi ține oploșiți pe sub scări? — Cîte o... mileasă care zi­ce: „Ce să le fac, domle? E și ei suflete... Să nu le dau mîncare ?“ Mînca-le-ar coada... — Aia e. Co­piii s­p­e­r­i­a­ț­i, ba și mu­ș­­c­a­ț­i, lătrături noaptea de nu poți pune pleoapă pe pleoapă. Și dacă ai auzi ce rezonanță are ca­sa scărilor cînd latră javre­le... — îmi închipui. Dar las­că am eu ac de cojocul lor... — N-ai! — Ba da, că dau telefon la ecarisaj! — Degeaba. Ecarisajul nu mai e. Să-ți spun eu cum stau lucrurile, că sunt în­„ problemă. La salubritate, după „Imeseul“ șefului, A. Vilău, se agață în cîte o noapte o broască pe roți. Mai merg cîte unul-doi cu șbilțurile, în „expediție“. — Și-i prind ? — Nevoie! Numai dacă se deplasează. Dar cum nimeni nu știe cînd și unde, broasca stă mai mult pe loc. Iar ja­vrele s-au înmulțit peste mă­sură și-și fac de cap ! — Am auzit că multe din­tre ele sunt purtătoare de fe­bră aftoasă. — Ba bine că nu. Păzea! Pe cinci! Uite-i! Pe lingă noi au trecut cîți­­va cîini, lătrînd asurzitor. Mai departe,3 au făcut cerc în jurul unei femei cu copi­lul în căruț... Unde ești tu ecarisaj? Unde ești, inspec­torat veterinar? Unde ești tu decizie cu privire la stîrpirea crinilor vagabonzi?... C. DELEANU - ȘI? fTmm 9 „Pa! 13850), fil­mUL VA­RY­DEA 11; 15,30; „Central“ 14029), fi TA­VAC 9; 11; 14; „30 Dece Ion 31080) LA PAPI Ie 11; 15; „23 Augl 14448), 1 RASCRU­TURI, gl­­ORGANE ( 1 14)46; 18; g­­ telefon­ SI APAȘII, 10. MIHA — ambel­­ele Decembri 1 filmul: EXTREM 1 TA m „A fat, filmi­LE DIN B „8 Ma filmul: D­IE ȘI NIMENI.I — Segar, TRIMES! S3 Sala populare, punerea : DOCU1 DESPRE CRAIOVI asist, uni­ca. #83N a Expe­să de pic­ țulescu, t și Iulian — elevi a muzică și ce din C­ chisă în­­­tic“ din nr. 89. VI 8 NO] 16,00—17 lă. 17,30 limba­je. Tragerea 1001 de se Jeckle. 11 nai. Prog­rului — s teză a e: responsabi­liște. 20, de astăzi, mîine. Re politică mai pârtie 1 gramul ni rul viitor 20,30 Publ Film artis­tiștii“. 22, ore. 22,30 programul g Prevede H 8 noiemb­ri cu cer v §§ mult acop g semnala g sub form­ g Vîntul va­g­tensificări­g nă la mo­l 1 peraturile g fi cuprins I și 3 gradt g mele între­g de.

Next