Inainte, noiembrie 1974 (Anul 31, nr. 9219-9244)
1974-11-08 / nr. 9225
Prin SONDAJE din cotidian bufete din întreprinderi Pentru a crea condiții civilizate de servire a gustării, în pauza de masă, în întreprinderi au fost înființate, în funcție de solicitări, cantine, bufete sau chioșcuri alimentare. La I.M.A. „7 Noiembrie“ din Craiova (la noile hale) a fost realizată, în urmă cu cîteva luni, o amenajare elegantă care dispune de 120 de locuri. Economistul Ilie Nicu ne-a informat că acest bufet era aprovizionat numai cu preparate reci, produse la cantina consiliului Popular. Incepînd de la 31 octombrie a.c. s-au creat condiții pentru prepararea diferitelor sortimente de mîncare caldă chiar la bufetul întreprinderii. In ziua sondajului nostru, muncitorii aveau la dispoziție cîteva feluri de ciorbe, tocană de legume, fasole cu cîrnați, chiftele. Gh. Caravan, secretarul comitetului sindical din întreprindere, a precizat că lucrurile sunt încă la început, dar, sub conducerea noului responsabil, Marcel Bîrsănescu, lucrătorii de la bufet se vor strădui să prepare o gamă mai bogată de sortimente. In aceeași încăpere, la galantarul aflat în gestiunea Elenei Stan, se găseau pîine, cîrnăciori și chiftele (în cantitate foarte mică!), salată de ardei în oțet (?!), biscuiți, ciocolată și țigări. Vitrina de mezeluri oferea numai... etichete cu prețuri! Menționăm, de asemenea, că încăperea era „inundată“ de fumul de la bucătărie... Din discuțiile purtate cu mai mulți muncitori au reținut următoarele sugestii: amenajarea de urgență a unui grup social, asigurarea unei ventilații corespunzătoare, stabilirea programului de funcționare a bufetului astfel incit să fie satisfăcute și cerințele muncitorilor din schimbul II. Unitatea alimentară nr. 133, denumită promițător „Mercur“ și amplasată în fața I.M.M.R. Craiova, (creată pentru muncitorii acestei întreprinderi), părea, dintr-un anumit punct de vedere, bine aprovizionată: sortimente variate de conserve, pîine, cașcaval, unt, slănină afumată, biscuiți, gemuri și siropuri de fructe, dulciuri, țigări siloz în plic. Totuși, brînză nu sosise de 12 zile, comenzile de lapte, iaurt, smîntînă nu erau onorate de 6 zile, iar ultimul transport de mezeluri avusese loc în urmă cu două zile. De notat că nici comenzile de pîine nu sunt respectate integral, fapt care face ca, la ieșirea din schimb, muncitorii navetiști să nu aibă posibilitatea de a-și procura acest produs. Și în acest caz se impun mai mult spirit gospodăresc, mai multă atenție față de solicitările oamenilor muncii. De pe notele de comandă nu ar trebui să lipsească semipreparatele alimentare, produsele de patiserie (cornulețe, brînzoaice, covrigi), lactate („Sana“, „Făgăraș“, chefir etc.). Este necesar sa fie onorate și dezideratele lucrătorilor din schimbul II, printr-un program de funcționare adecvat. O eventuală extindere a spațiului de depozitare al unității, precum și o mai promptă servire a cumpărătorilor sunt, de asemenea, necesare. Deosebit de interesantă ni s-a părut sugestia tovarășului Constantin Mitrică, președintele comitetului sindical de la I.M.M.R., de a se confecționa cîteva cărucioare (cu mai multe etajere) cu care, în pauza de prînz, vînzătoarele ar putea veni în secțiile urzinei pentru a oferi o serie de preparate și semipreparate alimentare preambalate. DAN IUPESCU De la Inspectoratul Județean al M. I. . Numai intervenția promptă a pompierilor voluntari și sosirea urgentă a celor militari din Craiova au făcut ca gospodăriile lui Octavian Diplan din comuna Melinești și a lui Constantin Mogoșanu din comuna Ghercești să nu fie distruse complet de incendiile provocate de minori (sub 4 ani), care au aprins coceni să... facă focul. Petre Cioană din Craiova tulbura, în mod frecvent, liniștea vecinilor prin scandalurile ce le provoca în familie. In noaptea de 29/30 octombrie a.c., soția și cei doi copii minori s-au prezentat la miliție reclamând că au fost izgoniți din casă de P.C., și n-au unde dormi. Deplasindu-se un ofițer de miliție la adresa respectivilor, P.C. a afirmat că, în casa lui, el face... ordine, și cu greu s-a lăsat condus la miliție. A doua zi, însă, instanța de judecată i-a demonstrat că el făcea dezordine și, aplicîndu-i prevederile Decretului 153/1970, l-a condamnat două luni închisoare. 9 După ce au tras la... măsea mai mult decît trebuie, frații Florea și Petre Fudulu, precum și Dumitru Stamin au ținut să demonstreze că posedă calități pugilistice. Așa se face că, recent, au transformat holul restaurantului ,,Jiul“ din Craiova în arenă pentru... box, iar ca partener au ales un consumator ,,ghinionist“ căruia i-au aplicat nenumărate lovituri de pumni. S-au spart geamuri și cine știe ce s-ar mai fi întîmplat dacă nu interveneau alți cetățeni și personalul restaurantului care au reținut pe unul din frații Fudulu, ceilalți doi reușind să dispară de la locul faptei. Nu pentru mult timp, însă, pentru că a doua zi, cei trei „pugiliști“, în fața instanței de judecată, se aflau în... boxă de unde au auzit „răsplata“: două luni „cantonament“ la penitenciar. Aflîndu-se pe stadionul din Maglavit, unde echipa locală de fotbal susținea un meci cu cea din Radovan, Nicolae Nicolae (mecanic la C.A.P. Maglavit) și Gheorghe Voinea (șofer la Autobaza din Calafat) s-au constituit într-o „galerie“, nu de încurajare, ci de proferare a fel și fel de expresii jignitoare la adresa arbitrilor și a oaspeților. După terminarea jocului, cei doi au pătruns în cabina arbitrului de centru căruia i-au aplicat lovituri de pumni și i-au adus injurii. Urmează ca, în curînd, instanța de judecată să se aplice respectivilor pedeapsa meritată. De asemenea, pe stadionul „Central“, la meciul „U“ Craiova — Steaua, Virgiliu Olaru din Drobeta-Tr. Severin a provocat dezordine în tribune, făcînd necesară intervenția lucrătorilor de miliție. A doua zi, respectivul a fost condamnat la treizeci de zile închisoare. Lt. col. GH. SECLEMAN înainte \ DRUMEȚII PIONIEREȘTI Multe și frumoase sînt activitățile desfășurate de pionierii detașamentului nostru. Cu toate că de la începerea noului an de învățămînt 1974/1975 n-a trecut prea mult timp, noi pionierii clasei a VII-a de la Școala generală nr. 23 din Craiova, am înfăptuit deja o serie de obiective pe care ni le-am cuprins în planul de activități aprobat de adunarea detașamentului. Intre acestea se află și frumoasa excursie de documentare efectuată în ziua de 22 octombrie a.c., pe ruta Craiova — Balș — Slatina — Rm. Vîlcea — Călimănești — Cozia — Voineasa, la care au participat, împreună cu tovarășul profesor diriginte Mihai Popescu, toți cei 34 de elevi din clasa în care I învăț și eu. ^ Ce m-a impresionat mai mult din această splendidă , drumeție pe care n-am s-o uit niciodată? Voineasa ^ * - viitorul oraș-stațiune ridicat acolo în peisajul de basm al munților, la Lotru, unde îndrăzneții constructori de hidrocentrale făuresc, în aceste zile, o nouă cetate de lumină și forță. ) T. AUGUSTIN-MARIAN clasa a VII-a A ^ Școala generală nr. 23 Craiova Liceul de mecanică agricolă Craiova. Electricianul I. Albiș explică unui elev cum trebuie montat un ventilator de mare turație. Foto: FI. Roșoga 8 — XI — 1974 Evocări Casa de cultură a tineretului din Craiova, în colaborare cu secția de istorie a Muzeului Olteniei, a organizat un ciclu de expuneri pe tema: „File din istoria patriei“. Prima expunere — dedicată evocării împlinirii 375 de ani de la prima unirea a țărilor române —, prezentată de profesorul Corneliu Tătulea, s-a bucurat de un numeros auditoriu format din elevi și tineri muncitori din municipiu. Expunerea a fost completată de proiecția unor filme documentare, cu temă istorică. "v. Prof. ILIE MANEA coresp. 12613 local . La solicitarea dv., tovarășe Ștefan Rădoi din comuna Brădești, întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere răspunde: comuna respectivă se poate aproviziona cu butelii aragaz direct de la Craiova, în limita posibilităților, cu mijloacele de transport ale intreprinderii. Cetățenii se pot aproviziona cu butelii aragaz și de la Stația de îmbuteliere Craiova, folosind mijloace proprii, închiriate de la C.A.P., I.A.S. etc. pentru o zi pe lună, pe baza unei convenții încheiate între Consiliul popular Brădești și stația amintită. — Comitetul județean de cultură și educație socialistă răspunde tovarășului M. Dragomirescu din Craiova că Muzeul de artă este monument de arhitectură și, conform indicațiilor Direcției monumentelor istorice, a fost necesar să se respecte culoarea originală a fațadei. Pentru aceasta, arhitecții au consultat documentele vremii și au efectuat sondaje în tencuiala imobilului, găsind formula de culoare utilizată in prezent pentru decorarea fațadei clădirii muzeului. — Sîntem în măsură să-i răspundem tovarășului Ilie Ionescu din Craiova că desele întreruperi în alimentarea cu energie electrică, în zona străzii Nicolae Bălcescu, se datoresc copacilor. Deoarece E.G.O. nu a putut face defrișarea copacilor, s-a obținut aprobarea Consiliului popular municipal Craiova, ca această operațiune să fie făcută de personalul întreprinderii de rețele electrice. Activizarea disponibilităților (Urmare din pag. I) Craiova am revenit ulterior în repetate rînduri, am fost într-un fel martorul ridicării noilor generații o dată cu extensia complexă a orașului. Evident, lumea s-a schimbat, o dată cu mutațiile structurale din peisajul economic, dar el, publicul, și-a păstrat permanențele care sunt de secole, ale oamenilor de pe Jiu, ca date fundamentale, care-l disting și-i personalizează manifestările. Despre ce este vorba în ultimă instanță ? — l-am întrebat cu o oarecare nerăbdare. Despre stilul său direct, a precizat regizorul, despre felul lui de a te interoga pe un ton oarecum insolent, dar franc, sincer. Nu pune întrebări complezente, dimpotrivă, la început ai impresia că dorește tachinarea. Este însă o modalitate de a afla adevărul artistic, te incită la destăinuiri oferindu-și astfel, voluntar, posibilitatea interpretării detaliate a operei cinematografice, însuși dialogul fiind un punct de reper pentru proiectele viitoare. Un asemenea temperament iscoditor, energic, capabil de manifestări imprevizibile se constituie, a continuat regizorul, într-un ogor fertil pentru o materie consistentă, meditativă a propriilor realizări. Nu generalizez, a conchis același interlocutor, adică vreau să spun că nu neapărat o sală de cîteva sute de locuri reprezintă o unitate de opinii, dar remarcabil mi se pare faptul că un număr de subiecți pot desfășura un dialog instructiv și necesar cu creatorul. Bineînțeles, nu am intenționat un interviu cu regizorul Adrian Petringenaru, am decupat însă un fragment de confesiune care poate constitui un subiect exploratorul pentru forurile culturale. Trebuie intuite, in aprecierile interlocutorului, rezultatele proceselor cinematografice craiovene desfășurate de mai mulți ani, in sălile de proiecție, cu participarea tinerilor. Dar, asemenea constatări sunt, totodată, și o temă încurajatoare pentru viitoare planuri de acțiune privind lărgirea formelor de educație cinematografică. Asemenea disponibilități impun, în mod necesar, starea de activizare. Poveste... canină — Dragă amice, mă duc la Cernele să-mi iau... lemnul. — După cite știu, stai la bloc. Ce-ți trebuie lemne? — Tocmai d-aia că stau la bloc. In Brazdă. Și nu-mi trebuie lemne, ci un lemn lung de 1,20, gros cu pe mină și cu măciulie. — Te doare vreun picior și-ți trebuie baston? — îmi fac măciucă, uu baston, tocmai ca să nu mă doară... picioarele. Că dacă mă mai încolțesc încă o dată potăile, nu mai scap teafăr. — Care potăi? — Păi nu știi? La noi în Brazda lui Novac, „sectorul“ canin e atît de dezvoltat, încît la orice oră din zi ori mai cu seamă din noapte, riști să te alegi cu pantalonii flonduriți. Iar dacă mai ești și nevricos, poți să faci și infarct... Sincer să fiu, parcă nu-mi venea a crede în poveștile lui... canine. Din curiozitate, însă, m-am dus cît m-au ținut picioarele de repede (nu m-aș fi mai dus...) în Brazdă, să văd cu ochii mei. Și am văzut. Sub un chioșc de lingă Școala nr. 24, erau nu mai puțin de 20 de potăi de toate mărimile și de toate culorile. Și cînd m-au prins în „colimator“ și s-au repezit la mine, nici nu știu cînd am ajuns — pe scurtătură — în... Dezrobirii. Dar nici aici nu mi-am putut trage... sufletul, că m-au luat „în primire“ alte jigodii cărora le tulburasem... siesta. Așa am ajuns în Calea București, unde, pe magistrală, n-a trebuit să mă feresc de mașini, ci de zăvozii care circulau cite 5—6, cu cozile în sus și cu dinții rînjiți. Cînd am dat s-o iau din loc, un oarecare a strigat la mi— Stai pe ...cinci, că altfel n-ai scăpare. Eu așa fac cînd ajung seara la blocul meu. Intru pe cinci, clinii de sub scară se sperie, dau butuc pe lingă mine și abia după aia urc... — Dar cine dracu îi ține oploșiți pe sub scări? — Cîte o... mileasă care zice: „Ce să le fac, domle? E și ei suflete... Să nu le dau mîncare ?“ Mînca-le-ar coada... — Aia e. Copiii speriați, ba și mușcați, lătrături noaptea de nu poți pune pleoapă pe pleoapă. Și dacă ai auzi ce rezonanță are casa scărilor cînd latră javrele... — îmi închipui. Dar lască am eu ac de cojocul lor... — N-ai! — Ba da, că dau telefon la ecarisaj! — Degeaba. Ecarisajul nu mai e. Să-ți spun eu cum stau lucrurile, că sunt în„ problemă. La salubritate, după „Imeseul“ șefului, A. Vilău, se agață în cîte o noapte o broască pe roți. Mai merg cîte unul-doi cu șbilțurile, în „expediție“. — Și-i prind ? — Nevoie! Numai dacă se deplasează. Dar cum nimeni nu știe cînd și unde, broasca stă mai mult pe loc. Iar javrele s-au înmulțit peste măsură și-și fac de cap ! — Am auzit că multe dintre ele sunt purtătoare de febră aftoasă. — Ba bine că nu. Păzea! Pe cinci! Uite-i! Pe lingă noi au trecut cîțiva cîini, lătrînd asurzitor. Mai departe,3 au făcut cerc în jurul unei femei cu copilul în căruț... Unde ești tu ecarisaj? Unde ești, inspectorat veterinar? Unde ești tu decizie cu privire la stîrpirea crinilor vagabonzi?... C. DELEANU - ȘI? fTmm 9 „Pa! 13850), filmUL VARYDEA 11; 15,30; „Central“ 14029), fi TAVAC 9; 11; 14; „30 Dece Ion 31080) LA PAPI Ie 11; 15; „23 Augl 14448), 1 RASCRUTURI, glORGANE ( 1 14)46; 18; g telefon SI APAȘII, 10. MIHA — ambelele Decembri 1 filmul: EXTREM 1 TA m „A fat, filmiLE DIN B „8 Ma filmul: DIE ȘI NIMENI.I — Segar, TRIMES! S3 Sala populare, punerea : DOCU1 DESPRE CRAIOVI asist, unica. #83N a Expesă de pic țulescu, t și Iulian — elevi a muzică și ce din C chisă întic“ din nr. 89. VI 8 NO] 16,00—17 lă. 17,30 limbaje. Tragerea 1001 de se Jeckle. 11 nai. Progrului — s teză a e: responsabiliște. 20, de astăzi, mîine. Re politică mai pârtie 1 gramul ni rul viitor 20,30 Publ Film artistiștii“. 22, ore. 22,30 programul g Prevede H 8 noiembri cu cer v §§ mult acop g semnala g sub form g Vîntul vagtensificărig nă la mol 1 peraturile g fi cuprins I și 3 gradt g mele întreg de.