Inainte, februarie 1981 (Anul 38, nr. 11154-11177)

1981-02-01 / nr. 11154

1suBiEMMui nmcvoHhmzoHWscm i ' ViCTir scoNöMíco40»f, 9WÜ M • AVUtTit.fetAttOW^ nHI Bugetul întreprinderilor pe anul 1981 în spiritul exigențelor mecanismului economico-financiar Ilie TEOTOASE, director al Sucursalei Dolj a Băncii Naționale Prin conținutul său, bu­getul de venituri și chel­tuieli este conceput ca un arstigment activ de lucru, de decizie și reprezintă un mijloc de analiză, control și asigurare a echilibrului financiar al unităților eco­nomice, este unul din mij­loacele cu ajutorul căruia organele de conducere co­lectivă înfăptuiesc în prac­tică autogestiunea economi­­co-financiară, componentă a autoconducerii muncito­rești. Ținînd seama că indi­catorii din bugetul de veni­turi și cheltuieli se funda­mentează în corelație cu sarcinile din planurile pro­ducției marfă, producției nete și producției fizice, costurilor de producție, de investiții, al forțelor de muncă și retribuire, de a­­provizionare și desfacere, de credite, de cercetare știin­țifică etc., este de înțeles că mai întîi trebuie soluțio­nate toate problemele ce le ridică aceste secțiuni de plan, deoarece numai astfel se poate elabora un buget real, sigur de realizat. De aceea, definitivarea in detaliu a structurii produc­tiv fizice in fiecare unitate astituie în acest context un obiectiv primordial, de importanță hotărîtoare pen­tru clarificarea tuturor ce­lorlalte probleme, din care reținem : corelarea produc­ției fizice cu cerințele con­sumatorilor interni și ex­terni, urgentarea reproiec­­tării unor produse și tehno­logii care să asigure realiza­rea de materiale, repere și piese necesare economiei, mai ales cele care nu se mai importă, concentrarea eforturilor spre punerea în funcțiune a acelor capaci­tăți de producție care sunt prevăzute să producă în prima parte a anului. Aceste probleme trebuie să consti­tuie obiective de prim ordin ale organelor de conducere colectivă în perioada de ela­borare a bugetelor de veni­turi și cheltuieli. Un rol deosebit îi revine contabi­lului șef din fiecare unita­te, care are obligația să ur­mărească cu toată răspun­derea ca înscrierea fiecărei cifre în buget să aibă la ba­ză o fundamentare judi­cioasă și o eficiență cit mai mare. Așa cum sublinia secretarul general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu „toate consiliile de conducere trebuie să ur­mărească permanent ca una din sarcinile zilnice ale uc­ (Continuare In pag a Ill-a) PRODUCȚIA NETA INDUSTRIALA *$*****«« Din „Comunicatul cu pri­vire la îndeplinirea planului național unic de dezvoltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste R­om­ânia în perioada 1976—1980“. Al doilea agregat gigant reductor bloc finisor Întreprinderea de utilaj greu Craiova a încheiat fa­bricația și a livrat către în­treprinderea metalurgică Beclean cel de al doilea re­ductor bloc finisor pentru trefilarea firmei cu grosimi de la 12 la 6 mm. După cum ne-a precizat tovarășul Ni­colae Vrancea, inginerul șef al întreprinderii, agregatul, de dimensiunile unei clădiri și în greutate de 120 tone, a fost realizat într-un timp mai scurt — comparativ cu primul exemplar — de cali­tate îmbunătățită și a fost livrat la termenul stabilit în contractul economic, co­lectivul de muncitori și teh­nicieni, coordonat de ingi­nerul Silviu Andronescu, respectîndu-și angajamentul asumat de a încheia fabri­cația agregatului în cursul lunii ianuarie an. O contribuție deosebită la acest succes și-au adus-o muncitorii lăcătuși Marin Neagoe, Constantin Popescu și Gheorghe Marinescu. I.U.G. Craiova. Rectifica­torul Ionel Ștefan într-o ipostază cotidiană. Foto : Dan Stănescu Tovarășul Nicolae Ceaușescu a plecat la Timișoara Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timișoara, unde urmează să se întîlnească cu tovarășul Țvnetin Miatovici, președintele Prezidiului Re­publicii Socialiste Federative Iugoslavia, care, va efectua, împreună cu tovarășii Stane Dolani, membru al­­ Prezi­diului Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, și Iosip Vrhoveț, secretar federal pentru afa­cerile externe al R.S.F. Iu­goslavia, o vizită de priete­nie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 și 2 februarie 19*1. L­a plecarea din București, pe aeroportul Otopeni, to­­varășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat de tovarăși din conducerea de partid și de stat. La sosirea pe aeroportul din Timișoara, secretarul gene­ral al partidului a fost în­­tîmpinat de primul secretar al Comitetului județean Ti­miș al P.C.R., de alți re­prezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat Numeroși oameni ai mun­cii aflați la aeroport fac o entuziastă primire secreta­rului general al partidului. Ei aclamă îndelung, dînd glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mij­locul lor pe conducătorul iubit al partidului și statu­lui nostru. Timișorenii și-au manifestat în același timp, satisfacția față de noua în­tâlnire la nivel înalt ro­­mâno-iugoslavă, față de ca­racterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dez­voltării și aprofundării în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate și co­laborare dintre partidele, țările și popoarele noastre, lărgirii și întăririi acestor raporturi tradiționale în fo­losul și spre binele celor două state socialiste vecine, ai progresului și prosperi­tății lor, în interesul cauzei generale a păcii și socia­lismului. Tovarășul Țvietin Miatovici va efectua, împreună cu tovarășii Stane Dolanț și Iosip Vrhoveț, o vizită de prietenie în țara noastră La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarășul Țvietin Miatovici, președintele Pre­zidiului Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia, va efectua, împreună cu tova­rășii Stane Dolanț, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Iosip Vrhoveț, secretar fe­­­­deral pentru afacerile ex­terne al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Repu­­­blica Socialistă România, în zilele de 1 și 2 februarie 1981. Prin muncă bine organizată, orice greutăți pot fi învinse Punctul de plecare al dez­baterilor din adunarea ge­nerală a C.A.P. Gogoșu, ți­nută cu cîteva zile în urmă, s-au constituit rezultatele de producție și economico-fi­­nanciare cu mult sub posi­bilități. Cauzele obținerii unei producții medii la hec­tar de numai 2­200 kg orz, 1800 kg grîu, 1700 kg po­rumb boabe, 700 kg floarea­­soarelui, a unor producții scăzute de fructe și stru­guri, precum și din secto­rul zootehnic, sunt multi­ple. In intervențiile parti­cipanților la dezbateri au fost subliniate doar cîteva dintre ele. Numeroși participanți la dezbateri, între care Ion Martin, Gilae Grecu, Du­mitru Raportaru, Nicolae Popa, Titel Colă, Ion Ne­­goescu au arătat că dacă se dădea dovadă de mai multă insistență pentru folosirea cit mai chibzuită a fiecărei palme de pămînt, dacă se acționa cu toată exigența pentru a determina fiecare formație, fiecare cooperator și mecanizator să-și respec­te angajamentele asumate în acord global, producțiile ar fi fost mult mai bune. In mod deosebit au reținut atenția intervențiile profe­sorului comunist Dumitru Bubulică. „Grindina, ploile, seceta ne-au produs mari pagube, spunea vorbitorul, dar cred că cele mai mari ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII pagube le-am produs noi, cei care n-am făcut la timp lucrările și mai ales așa cum cer regulile agrotehnice. Există în județul nostru mii de oameni care cultivă cu multă chibzuință fiecare palmă de pămint din curți și din loturile personale. Au amenajat solarii cu posibili­tăți locale și de pe urma valorificării legumelor cîști­­gă zeci și sute de mii lei. La noi, insă, există mult pă­mînt pe care nu-l muncim. Mulți dintre noi s-au tran­sformat din producători în consumatori. Lasă ca pe pămintul din curți să crească buruienile, iar ei se urcă în autobuz și vin cu sacoșa plină cu zarzavaturi de la Craiova. Am mai vorbit despre acest lucru și cu alte ocazii. Este însă timpul să trecem de la vorbe la fap­te. Anul trecut, cadrele di­dactice cu elevii au produs răsaduri, așa cum s-au pri­ceput, de au mai dat și la alții. Eu sínt primul care m-am hotărît să amenajez solar în propria gospodărie, fără să mai vorbesc că la școală vom face o micro­­fermă legumicolă. Vă pro­pun să ne luăm la între­cere, să vedem cine va ob­ține mai multe legume și venituri“. Această chemare adresată de vorbitor a fost reluată și de alți participanți­­ la dezbateri. Ei au subliniat că tradiția cînd fiecare lo­cuitor din satele Gogoșu, Gogoșița și Ș­tefănel își pro­ducea în propria gospodărie întreg necesarul de legume Aurel FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-a) Mă numesc Papuc Gheor­­gh­ița din comuna Ostroveni, căsătorită cu Papuc Paul, din aceeași localitate. Eu nu mai stau însă de ani de zile acasă, suferind de o boală grea (scleroză în plăci) care mă ține imobilizată la pat, în prezent mă aflu la căminul de bătrîni din Cra­iova, după ce mai înainte fusesem internată la Plenița. Știind că în Craiova se află cei doi copii ai mei, am făcut tot posibilul și am venit aici să fiu mai aproa­pe de ei. Mare îmi este însă durerea, vâzînd că nici unul din ei nu-și găsește câ­ de cu­ puțin timp să treacă pe la mine. Nu i-am văzut de doi ani. Băiatul, Papuc Pe­tre, în vîrstă de 24 ani, lu­crează la Combinatul chi­­­mic ca operator chimist, iar fata, Papuc Elvira, în vîrstă de 19 ani, știam că acum doi ani era elevă la Liceul „Tudor Arghezi“. Nu mai știu însă nimic de ea, poate că nu mai este la liceul respectiv, în orice caz, rog respectuos redacția, în cazul că nu este de competența dumneavoastră, să-mi răs­pundeți unde să mă adresez să-mi văd și eu copiii. Vă rog să -mă înțelegeți, sunt și eu mamă și mi se rupe su­fletul după ei, simt că mor de dorul lor. Cu deosebit respect, Papuc GHEORGHIȚA Nota redacției : Sperăm ca această scrisoare să fie citită cu cea mai mare aten­ție de cei vizați, spo­rind ca aceștia să se ri­dice la înălțimea înțelegerii conduitei pe care o reco­mandă normele eticii noas­tre socialiste, dovedind prin fapte că eclipsa de conștiin­ță și omenie în care se află e o stare trecătoare. Cei doi copii ai suferindei din că­minul craiovean se află în Craiova : băiatul locuiește într-un cămin de nefamiliști din cartierul Brazda lui Novac, iar fata este elevă în clasa 205, anul II, profe­sională la Liceul „Tudor Arghezi" și, după cum am discutat cu ea, se pare că regretă comportamentul de pînă acum. Deocamdată, atât r­­ămîne de văzut. O mamă dorește să-și vadă copiii... Fotbal, zăpadă și suporteri... Primul meci de fotbal al anului, programat la Cra­iova, s-a desfășurat zilele trecute pe stadionul „Tine­retului“. A fost, se înțelege, o partidă de verificare — între campioana țării, Uni­versitatea Craiova (e un fel de a spune, întrucît de la „U“ sînt convocați la lotu­rile reprezentative opt jucă­tori de bază) și divizionara C Electroputere. întrucît ninsese abundent pînă cu aproximativ trei ore înain­tea începerii meciului amin­tit, mulți suporteri au fost tentați să creadă că acest „amical“ se va amina. A­­proape 2 000 de iubitori ai fotbalului au... găsit, totuși, drumul spre stadion și, după Dan LUPESCU (Continuare in pag. a II-a)

Next