Inainte, februarie 1981 (Anul 38, nr. 11154-11177)
1981-02-01 / nr. 11154
1suBiEMMui nmcvoHhmzoHWscm i ' ViCTir scoNöMíco40»f, 9WÜ M • AVUtTit.fetAttOW^ nHI Bugetul întreprinderilor pe anul 1981 în spiritul exigențelor mecanismului economico-financiar Ilie TEOTOASE, director al Sucursalei Dolj a Băncii Naționale Prin conținutul său, bugetul de venituri și cheltuieli este conceput ca un arstigment activ de lucru, de decizie și reprezintă un mijloc de analiză, control și asigurare a echilibrului financiar al unităților economice, este unul din mijloacele cu ajutorul căruia organele de conducere colectivă înfăptuiesc în practică autogestiunea economico-financiară, componentă a autoconducerii muncitorești. Ținînd seama că indicatorii din bugetul de venituri și cheltuieli se fundamentează în corelație cu sarcinile din planurile producției marfă, producției nete și producției fizice, costurilor de producție, de investiții, al forțelor de muncă și retribuire, de aprovizionare și desfacere, de credite, de cercetare științifică etc., este de înțeles că mai întîi trebuie soluționate toate problemele ce le ridică aceste secțiuni de plan, deoarece numai astfel se poate elabora un buget real, sigur de realizat. De aceea, definitivarea in detaliu a structurii productiv fizice in fiecare unitate astituie în acest context un obiectiv primordial, de importanță hotărîtoare pentru clarificarea tuturor celorlalte probleme, din care reținem : corelarea producției fizice cu cerințele consumatorilor interni și externi, urgentarea reproiectării unor produse și tehnologii care să asigure realizarea de materiale, repere și piese necesare economiei, mai ales cele care nu se mai importă, concentrarea eforturilor spre punerea în funcțiune a acelor capacități de producție care sunt prevăzute să producă în prima parte a anului. Aceste probleme trebuie să constituie obiective de prim ordin ale organelor de conducere colectivă în perioada de elaborare a bugetelor de venituri și cheltuieli. Un rol deosebit îi revine contabilului șef din fiecare unitate, care are obligația să urmărească cu toată răspunderea ca înscrierea fiecărei cifre în buget să aibă la bază o fundamentare judicioasă și o eficiență cit mai mare. Așa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu „toate consiliile de conducere trebuie să urmărească permanent ca una din sarcinile zilnice ale uc (Continuare In pag a Ill-a) PRODUCȚIA NETA INDUSTRIALA *$*****«« Din „Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1976—1980“. Al doilea agregat gigant reductor bloc finisor Întreprinderea de utilaj greu Craiova a încheiat fabricația și a livrat către întreprinderea metalurgică Beclean cel de al doilea reductor bloc finisor pentru trefilarea firmei cu grosimi de la 12 la 6 mm. După cum ne-a precizat tovarășul Nicolae Vrancea, inginerul șef al întreprinderii, agregatul, de dimensiunile unei clădiri și în greutate de 120 tone, a fost realizat într-un timp mai scurt — comparativ cu primul exemplar — de calitate îmbunătățită și a fost livrat la termenul stabilit în contractul economic, colectivul de muncitori și tehnicieni, coordonat de inginerul Silviu Andronescu, respectîndu-și angajamentul asumat de a încheia fabricația agregatului în cursul lunii ianuarie an. O contribuție deosebită la acest succes și-au adus-o muncitorii lăcătuși Marin Neagoe, Constantin Popescu și Gheorghe Marinescu. I.U.G. Craiova. Rectificatorul Ionel Ștefan într-o ipostază cotidiană. Foto : Dan Stănescu Tovarășul Nicolae Ceaușescu a plecat la Timișoara Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timișoara, unde urmează să se întîlnească cu tovarășul Țvnetin Miatovici, președintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, care, va efectua, împreună cu tovarășii Stane Dolani, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, și Iosip Vrhoveț, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 și 2 februarie 19*1. La plecarea din București, pe aeroportul Otopeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat de tovarăși din conducerea de partid și de stat. La sosirea pe aeroportul din Timișoara, secretarul general al partidului a fost întîmpinat de primul secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat Numeroși oameni ai muncii aflați la aeroport fac o entuziastă primire secretarului general al partidului. Ei aclamă îndelung, dînd glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului nostru. Timișorenii și-au manifestat în același timp, satisfacția față de noua întâlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, față de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării și aprofundării în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate și colaborare dintre partidele, țările și popoarele noastre, lărgirii și întăririi acestor raporturi tradiționale în folosul și spre binele celor două state socialiste vecine, ai progresului și prosperității lor, în interesul cauzei generale a păcii și socialismului. Tovarășul Țvietin Miatovici va efectua, împreună cu tovarășii Stane Dolanț și Iosip Vrhoveț, o vizită de prietenie în țara noastră La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Țvietin Miatovici, președintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efectua, împreună cu tovarășii Stane Dolanț, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Vrhoveț, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 și 2 februarie 1981. Prin muncă bine organizată, orice greutăți pot fi învinse Punctul de plecare al dezbaterilor din adunarea generală a C.A.P. Gogoșu, ținută cu cîteva zile în urmă, s-au constituit rezultatele de producție și economico-financiare cu mult sub posibilități. Cauzele obținerii unei producții medii la hectar de numai 2200 kg orz, 1800 kg grîu, 1700 kg porumb boabe, 700 kg floareasoarelui, a unor producții scăzute de fructe și struguri, precum și din sectorul zootehnic, sunt multiple. In intervențiile participanților la dezbateri au fost subliniate doar cîteva dintre ele. Numeroși participanți la dezbateri, între care Ion Martin, Gilae Grecu, Dumitru Raportaru, Nicolae Popa, Titel Colă, Ion Negoescu au arătat că dacă se dădea dovadă de mai multă insistență pentru folosirea cit mai chibzuită a fiecărei palme de pămînt, dacă se acționa cu toată exigența pentru a determina fiecare formație, fiecare cooperator și mecanizator să-și respecte angajamentele asumate în acord global, producțiile ar fi fost mult mai bune. In mod deosebit au reținut atenția intervențiile profesorului comunist Dumitru Bubulică. „Grindina, ploile, seceta ne-au produs mari pagube, spunea vorbitorul, dar cred că cele mai mari ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII pagube le-am produs noi, cei care n-am făcut la timp lucrările și mai ales așa cum cer regulile agrotehnice. Există în județul nostru mii de oameni care cultivă cu multă chibzuință fiecare palmă de pămint din curți și din loturile personale. Au amenajat solarii cu posibilități locale și de pe urma valorificării legumelor cîștigă zeci și sute de mii lei. La noi, insă, există mult pămînt pe care nu-l muncim. Mulți dintre noi s-au transformat din producători în consumatori. Lasă ca pe pămintul din curți să crească buruienile, iar ei se urcă în autobuz și vin cu sacoșa plină cu zarzavaturi de la Craiova. Am mai vorbit despre acest lucru și cu alte ocazii. Este însă timpul să trecem de la vorbe la fapte. Anul trecut, cadrele didactice cu elevii au produs răsaduri, așa cum s-au priceput, de au mai dat și la alții. Eu sínt primul care m-am hotărît să amenajez solar în propria gospodărie, fără să mai vorbesc că la școală vom face o microfermă legumicolă. Vă propun să ne luăm la întrecere, să vedem cine va obține mai multe legume și venituri“. Această chemare adresată de vorbitor a fost reluată și de alți participanți la dezbateri. Ei au subliniat că tradiția cînd fiecare locuitor din satele Gogoșu, Gogoșița și Ștefănel își producea în propria gospodărie întreg necesarul de legume Aurel FRIGIOIU (Continuare in pag. a III-a) Mă numesc Papuc Gheorghița din comuna Ostroveni, căsătorită cu Papuc Paul, din aceeași localitate. Eu nu mai stau însă de ani de zile acasă, suferind de o boală grea (scleroză în plăci) care mă ține imobilizată la pat, în prezent mă aflu la căminul de bătrîni din Craiova, după ce mai înainte fusesem internată la Plenița. Știind că în Craiova se află cei doi copii ai mei, am făcut tot posibilul și am venit aici să fiu mai aproape de ei. Mare îmi este însă durerea, vâzînd că nici unul din ei nu-și găsește câ de cu puțin timp să treacă pe la mine. Nu i-am văzut de doi ani. Băiatul, Papuc Petre, în vîrstă de 24 ani, lucrează la Combinatul chimic ca operator chimist, iar fata, Papuc Elvira, în vîrstă de 19 ani, știam că acum doi ani era elevă la Liceul „Tudor Arghezi“. Nu mai știu însă nimic de ea, poate că nu mai este la liceul respectiv, în orice caz, rog respectuos redacția, în cazul că nu este de competența dumneavoastră, să-mi răspundeți unde să mă adresez să-mi văd și eu copiii. Vă rog să -mă înțelegeți, sunt și eu mamă și mi se rupe sufletul după ei, simt că mor de dorul lor. Cu deosebit respect, Papuc GHEORGHIȚA Nota redacției : Sperăm ca această scrisoare să fie citită cu cea mai mare atenție de cei vizați, sporind ca aceștia să se ridice la înălțimea înțelegerii conduitei pe care o recomandă normele eticii noastre socialiste, dovedind prin fapte că eclipsa de conștiință și omenie în care se află e o stare trecătoare. Cei doi copii ai suferindei din căminul craiovean se află în Craiova : băiatul locuiește într-un cămin de nefamiliști din cartierul Brazda lui Novac, iar fata este elevă în clasa 205, anul II, profesională la Liceul „Tudor Arghezi" și, după cum am discutat cu ea, se pare că regretă comportamentul de pînă acum. Deocamdată, atât rămîne de văzut. O mamă dorește să-și vadă copiii... Fotbal, zăpadă și suporteri... Primul meci de fotbal al anului, programat la Craiova, s-a desfășurat zilele trecute pe stadionul „Tineretului“. A fost, se înțelege, o partidă de verificare — între campioana țării, Universitatea Craiova (e un fel de a spune, întrucît de la „U“ sînt convocați la loturile reprezentative opt jucători de bază) și divizionara C Electroputere. întrucît ninsese abundent pînă cu aproximativ trei ore înaintea începerii meciului amintit, mulți suporteri au fost tentați să creadă că acest „amical“ se va amina. Aproape 2 000 de iubitori ai fotbalului au... găsit, totuși, drumul spre stadion și, după Dan LUPESCU (Continuare in pag. a II-a)