Inainte, aprilie 1981 (Anul 38, nr. 11204-11229)

1981-04-01 / nr. 11204

ANUL XXXVII NR 11 204 MIERCURI I APRILIE 1981 4 PAGINI 30 BANI Pe ogoarele județului Viteza zilnică planificată - realizată și depășită, fără nici un rabat la calitate! JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE 0 Pînă aseară, în șase consilii unice agroindustriale — Bechet, Boureni, Calafat, Ghidici, Moțăței, Segarcea — s-a încheiat semănatul florii-soarelui, iar în alte șase lucrarea anunțată a intrat în stadiul final. 0 Ieri s-au pregătit 7 400 ha și s-au însămînțat 7 649 ha, din care 5 545 ha cu floarea-soarelui.­­ In total, pe județ, s-au pregătit 80 542 ha = 90 la sută; s-au însămînțat 63 397 ha = 71 la sută ; porumbul a fost pus în brazdă pe 1100 ha.­­ Semănatul inului, plantelor furajere și medicinale a luat sfirșit. 0 Cu legume s-a realizat suprafața de 4 814 ha, reprezentînd 95 la sută din plan. In Consiliul unic agroindustrial Melinești Se cer acțiuni mult mai energice pentru respectarea termenelor de executare a fiecărei lucrări C.­u două zile în urmă, în punctul „Miculești“ din pe­rimetrul fermei nr. 1 a C.A.P. Farcașu, mecaniza­torii Nicolae Iordache și Ni­­colae Ilinca însămînțau ul­timele hectare cu 1n din cele 10 existente in această zonă. Șeful fermei respective, in­ginerul Constantin Dumi­­trache, care supraveghea lu­crarea, preciza că terenul a fost bine pregătit de meca­nizatorii Ion C. Ion, Ilie Morcov, Ion Morcov, Vasile Diaconu și Ion Beștea care, in pofida faptului că solul nu era bine zvîntat peste tot, au reușit să execute lucrări de bună calitate. Intr-alt punct, la ferma nr. 1 condusă de inginerul Ion Marica, se lucra la în­­sămiințarea a 60 ha cu nr. „într-o zi, cel mult două, încheiem și aici lucru­ — ne spunea tovarășul Nicolae Păduraru, inginerul șef al cooperativei respective. In­­ momentul de față, in „Dealul Comana“ se in­­sămînțează celui ultimele cu floarea-spa­­hectare din cele 55 existente aici. Se lu­crează și in Valea Gemărtă­­luiului, unde avem de însă­mînțat 73 ha. Am fi termi­nat și aici lucrarea, dar so­lul este umed și nu ne-a permis să acționăm de la început cu toate forțele de care dispun erp“. Dintre unitățile din Con­siliul unic agroindustrial Melinești, cea din Fărcașa­­se situează pe un loc frun­taș în­ executarea lucrărilor agricole de sezon dar, așa cum am putut constata, și aici mai sunt rezerve nefo­losite încă. In ziua raidu­lui nostru, In curtea secției de mecanizare Tălpașu sta­ționau un tractor și un disc, deși ambele sunt în perfectă stare de funcționare. Moti­vul : tractoristul era plecat să aducă o combină de la reparație de la S.M.A. Amă­­răștii de Jos... Unele anomalii de natură organizatorică am întîlnit și la­­ C.A.P. Melinești. în pe­­ domulus CINCA (Continuare in pag. a 111-a) — Potrivit­ Decretului Consiliului de Stat nr. 405 din decembrie 1980, normele tehnice privind densitatea la semănat și recoltare pentru porumb sunt următoarele : a) IRIGAT — Hibrizi grupa 90-100. Dis­tanța între .­.ühlii în cm . 70. Numărul de plantei pulbxd pe metru liniar la răsărire •‘­Numărul de plante la recoltare pe 1 60 000—80 000. trizi grupa 200. Distanța intre 1în­­în centimetri = 70. Numărul de plante vidi pe metru liniar la răsărire = 5­­arul de plante la recoltare pe hec­t­e -60 000—80 000. Hibrizi grupa 300—400. Distanța între rindu­ri în centimetri = 70. Numărul de plante pe rînd pe metru liniar la răsă­rire =4—5. Numărul de plante la recol­tare pe hectar = 60 000—80 000. b) NEIRIGAT: Hibrizi grupa 90-100. Distanța între rînduri in centimetri = 70. Numărul de plante pe rînduri pe metrl liniar la răsărire = 5. Numărul de plante la recoltare pe hectar = 45 000—60 000. Hibrizi grupa 200. Distanța între rin­­duri ln centimetri = 70. Numărul de plan­te pe rînd pe metru liniar la răsă­rire =4. Numărul de plante la recoltare pe hectar = 45 000—60 000. Hibrizi grupa 300-400. Distanța între rînduri în centimetri = 70. Numărul de plante pe rînd pe metru liniar la răsă­rire =3—4. Numărul de plante la recol­tare pe hectar = 45 000—60 000. Specialiștii din unități, din permanența consiliilor unice agroindustriale și din organele agricole județene au obligația să urmărească cu toată exigența șî răspun­derea respectarea riguroasă a acestor norme tehnice. V ^ ^ 10% întreprinderea meca­nică Băilești este locul de muncă și afirmare pro­fesională al utecistelor Paula Popa — lăcătuș, și Maria Văduva — sudor. Dovada calităților lor o constituie... calitatea su­perioară a lucrărilor exe­cutate. Foto . S. Dan Dezbatere pe teme de publicistică Ieri dupa-amiază, la Casa ziariștilor din Craiova a avut loc o interesantă dez­batere pe teme profesionale, la care au participat lucră­tori din presa locală. Cu a­­cest prilej, conf. univ. dr. Victor Vișinescu, de la Fa­cultatea de ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu" din București, a vorbit despre „Mesajul pu­blicistic contemporan. Struc­tură, particularități, tendin­țe, cu referire la presa scrisă și audiovizuală“ — te­mă pe marginea căreia s-au purtat, apoi, discuții. Manifestarea a marcat de­butul unei suite de acțiuni menite să contribuie la per­fecționarea pregătirii profe­sionale a lucrătorilor din presa locală. . Prima­vară. O primăvară­­ timpurie, cu semne bune,­­ chiar foarte bune, mai ales 1 pentru noi, cei din sudul ț­­­irii, care profităm din plin i di­spare 1 ducem atent căldură și intro­­sămîn fa rodi­­u­ r» sub brizda reavănă de ■­­ i­. -tf. . .n­d.—axa se­mănăturilor, d­ar fi ora­cea '—ma­re a înfrumusețării tutu­­i­ror localităților, acum cînd­­ ne desparte mai puțin de o­­ lună si jumătate de glorio­ 1 lui jubileu al partidului. ? Clocotul muncii in timp, pe i­uliple satelor, in uzine sau . ț pe Untiere, in orașe, expri­­mă lorința ie mai mult i­ ' .frați­­une­a oamenilor. Am ci­t­it mult in ultimele « sudul jude­ului, spre Gig­i­ra, Zăval, Ma­ceșu de Jos sau Măceșu de Sus, la Dunăreni sau, ceva mai încolo, spre Valea Stan­ciului, Gh­igiova, Padea și Drânic. Am străbătut mai întii frumoase așezări cu oameni harnici, cărora le-am dat binețe la primele ore ale dimineții ori seara târ­ziu cirul buduitul tractoare­lor in cimp se aude mai bine, mai deslușit, se ingină cu cin­tecul greierilor scăpați de iarna care i-a ținut sub pământ citeva luni bune, în­trecere in cimp, acolo unde sfecla de zahăr, inul pentru m­ei, floarea-soarele, arpa­gicul, usturoiul ori cartofii se află deja pe mari supra­fețe sub plapuma caldă a solului: întrecere pe ulițele satelor, in centrele civice ale unor splendide localități — Birca, Goicea, Giigiova — ori in parcuri, grădini... în­trecere pentru înfrumuseța­re, pentru autogospodărire si autodepășire. Emulația aceasta este opera celor care știu să asculte si să simtă chemarea sfinții a pământu­lui, să facă din zi noapte pentru ca rodul in timp si frumosul în sat să exprime hărnicie, înțelegere, dăruire, muncă și sacrificii pentru pîinea cea mare a țării, atît de bine conturată in magis­trala cum­ntare a secretaru­lui general al partidului, președintele republicii, to­varășul Nicolae Ceaușescu, la Congresul al ll-lea al a­­griculturii. E ora frumuseții pentru că­pătură vie irumpe peste tot și cheamă la viață, la acti­vitate eroică și iubire față de glia străbună. De-a lun­­gul șoselelor asfaltate (ce-i dr cpt. unele­­ cu prea multe „razii­ ce își așteaptă „me­dicii­), rondurile, arborii și arbuștii ornamentali, pornii Lucian TRITA (Continuare in pag a II O ORA ÎNFRUMUSEȚĂRII Zi de lucru record Ia întîmpinarea mărețului eveniment național — 60 de ani de la crearea P.C.R. și a apropiatului Congres al sindicatelor, la întreprinde­rea de confecții Craiova, în prima zi a acestei săptămîni, a fost organizată o zi re­cord în producție. Ca urmare a organizării exemplare a muncii pe în­treg fluxul tehnologic, prin­­tr-o desfășurare entuziastă a întrecerii socialiste, au fost realizate, în condiții optime de calitate și cu o pondere însemnată de mo­dele noi, mii de costume bărbătești, pantaloni, imper­meabile, rochii, pardesie, ja­chete, hanorace, precum și o gamă bogată de confecții pentru copii. Producția realizată in a­­ceastă zi însumează 5,5 mi­lioane lei, constituind, in­tr-adevăr, un record in ac­tivitatea colectivului marii întreprinderi. Un record cu atât mai valoros, cu cu­ circa 70 la sută din această producție este destinată ex­portului. S-au remarcat în mod deosebit confecționerele con­duse de Constantin Dauc, Leonida Matache, Dan Do­­bre și Elena Ciortan. S­IMPOZION Ieri după-amiază a avut loc, la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova, un simpozion intitulat „Sindi­catele în sistemul democra­ției socialiste din R.S.R. Conducerea de către partid a sindicatelor“. Organizată în intîmpinarea apropiatului Congres al sin­dicatelor, manifestarea a în­trunit activul sindical din întreprinderile și instituțiile municipiului Craiova. Tema supusă atenției a fost susținută de tovarășii: lec­tor universitar Emilia Roșu („Locul și rolul sindicate­lor în sistemul democrației socialiste“); conferențiar u­­niversitar Romulus Tudor („Sindicatele — participante active la Înfăptuirea auto­­conducerii și muncitorești“) ; autogestiunii lector uni­versitar Alexandru Cărbu­­naru („Funcția politico-edu­­cativă a sindicatelor. Sar­cinile sindicatelor pentru formarea și dezvoltarea con­științei socialiste a oameni­lor muncii“) — toți de la Academia „Ștefan Gheor­ghiu“. In încheiere, formații lau­reate ale Festivalului națio­nal „Cîntarea României“ au prezentat un reușit specta­col cultural-artistic. Cercetarea științifică și producția Procedee moderne, economicoase de turnare a pieselor — Sînteți cunoscut ca au­tor al unor lucrări de va­loare teoretică și practică, cu mare eficiență economică, avînd printre obiective și o reducere însemnată a con­sumurilor de energie și ma­terii prime. Ne interesează experiența, opiniile dv., cu atît mai mult cu cit meta­lurgia este o ramură nouă în Dolj și se conturează perspectiva colaborării unora dintre întreprinderile jude­țului la aplicarea în pro­ducție a acestor soluții, în spiritul unor indicații for­­mulate recent de însuși se­cretarul general al partidu­lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Cu ocazia deschiderii anului școlar universitar 1980—1981, la Iași, am avut cinstea de a prezenta tova­rășului Nicolae Ceaușescu două soluții­ tehnologice con­siderate premiere pe plan interviu cu prof. univ. dr. ing. LAURENTIE SOFRONIE, șeful catedrei de turnătorie-forjă la Institutul politehnic București mondial. Prima tehnologie are in vedere utilizarea magneziului, un element cu mari perspective, dar, pînă în prezent, insuficient luat în considerare la noi în țară și pe plan mondial, împre­ună cu colaboratorii mei de la întreprinderea construc­toare de mașini Reșița, am reușit să găsim o soluție pentru a introduce magne­ziu în fonte și oțeluri, în doze mici, obținînd oțeluri și fonte cu proprietăți supe­rioare, cu un consum de energie mult redus. A doua tehnologie, care se referă la cilindrii de laminor, reduce la jumătate consumul de metal. Tovarășul secretar general a apreciat aceste so­luții, recomandindu-ne tre­cerea la aplicarea lor, pen­tru a elimina importul în acest domeniu.­­ Recent au apărut in li­brării trei noi lucrări sem­nate de dumneavoastră, sus­­citînd un interes deosebit în rîndul celor care lucrează in acest important domeniu al economiei. Vă rugăm să prezentați succint citeva din problemele majore pe care le abordați în aceste lu­crări. — intr-adevăr, in anul 1980, împreună cu colectivul catedrei am elaborat și au fost tipărite două cursuri pentru studenții de la Fa­cultatea de metalurgie din anii superiori și un manual pentru elevi. Urmărim, prin aceste lucrări, împletirea­­ mai strînsâ între tehnologi­ — și noțiunile de fizică, chi­mie și mecanică primite de studenți și elevi în anii pre­cedenți și, totodată, să dăm o bază teoretică principale­lor procese care au loc în turnătoriile și în întreprin­derile mari, siderurgice și metalurgice din țară, în așa fel incit viitorul absolvent să facă față cerințelor noi ale tehnicii. — Ați participat și repre­zentat școala românească la numeroase congrese inter­naționale. Cum sunt recep­tate orientările românești in acest domeniu ? * — în ultimii 15 ani am participat la mai multe con­grese internaționale, cu re­gularitate la Congresul Aso­ciațiilor de turnătorie, ce se desfășoară anual într-una din țările din Europa, Ame­rica, Africa, Asia. La toate aceste participări am pre­zentat referate cu rezulta­tele cercetărilor, cu tehno­logiile noi, obținute în Ro­mânia. Dezvoltarea econo­mică impetuoasă, politica industrială a partidului nos­tru, inclusiv în domeniul metalurgiei, sînt bine cunos­cute în lume.­­Țara noastră înregistrează unul dintre cele mai înalte ritmuri de dezvoltare a metalurgiei și acest fapt fiind un motiv pentru care comunicările noastre au fost urmărite cu interes, suscitînd discuții interesante. Unele lucrări, precum cele în domeniul fontelor cu grafit nodular, al teoriei modificării fonte­lor și oțelurilor, au fost traduse în limbile chineză, rusă, germană și engleză.­­ Congresul al XX-lea al partidului a trasat o serie Interviu realizat de Maria MITRAN (Continuare in pag. a IlI-a)

Next