Inainte, aprilie 1981 (Anul 38, nr. 11204-11229)
1981-04-01 / nr. 11204
ANUL XXXVII NR 11 204 MIERCURI I APRILIE 1981 4 PAGINI 30 BANI Pe ogoarele județului Viteza zilnică planificată - realizată și depășită, fără nici un rabat la calitate! JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE 0 Pînă aseară, în șase consilii unice agroindustriale — Bechet, Boureni, Calafat, Ghidici, Moțăței, Segarcea — s-a încheiat semănatul florii-soarelui, iar în alte șase lucrarea anunțată a intrat în stadiul final. 0 Ieri s-au pregătit 7 400 ha și s-au însămînțat 7 649 ha, din care 5 545 ha cu floarea-soarelui. In total, pe județ, s-au pregătit 80 542 ha = 90 la sută; s-au însămînțat 63 397 ha = 71 la sută ; porumbul a fost pus în brazdă pe 1100 ha. Semănatul inului, plantelor furajere și medicinale a luat sfirșit. 0 Cu legume s-a realizat suprafața de 4 814 ha, reprezentînd 95 la sută din plan. In Consiliul unic agroindustrial Melinești Se cer acțiuni mult mai energice pentru respectarea termenelor de executare a fiecărei lucrări C.u două zile în urmă, în punctul „Miculești“ din perimetrul fermei nr. 1 a C.A.P. Farcașu, mecanizatorii Nicolae Iordache și Nicolae Ilinca însămînțau ultimele hectare cu 1n din cele 10 existente in această zonă. Șeful fermei respective, inginerul Constantin Dumitrache, care supraveghea lucrarea, preciza că terenul a fost bine pregătit de mecanizatorii Ion C. Ion, Ilie Morcov, Ion Morcov, Vasile Diaconu și Ion Beștea care, in pofida faptului că solul nu era bine zvîntat peste tot, au reușit să execute lucrări de bună calitate. Intr-alt punct, la ferma nr. 1 condusă de inginerul Ion Marica, se lucra la însămiințarea a 60 ha cu nr. „într-o zi, cel mult două, încheiem și aici lucru — ne spunea tovarășul Nicolae Păduraru, inginerul șef al cooperativei respective. In momentul de față, in „Dealul Comana“ se insămînțează celui ultimele cu floarea-spahectare din cele 55 existente aici. Se lucrează și in Valea Gemărtăluiului, unde avem de însămînțat 73 ha. Am fi terminat și aici lucrarea, dar solul este umed și nu ne-a permis să acționăm de la început cu toate forțele de care dispun erp“. Dintre unitățile din Consiliul unic agroindustrial Melinești, cea din Fărcașase situează pe un loc fruntaș în executarea lucrărilor agricole de sezon dar, așa cum am putut constata, și aici mai sunt rezerve nefolosite încă. In ziua raidului nostru, In curtea secției de mecanizare Tălpașu staționau un tractor și un disc, deși ambele sunt în perfectă stare de funcționare. Motivul : tractoristul era plecat să aducă o combină de la reparație de la S.M.A. Amărăștii de Jos... Unele anomalii de natură organizatorică am întîlnit și la C.A.P. Melinești. în pe domulus CINCA (Continuare in pag. a 111-a) — Potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 405 din decembrie 1980, normele tehnice privind densitatea la semănat și recoltare pentru porumb sunt următoarele : a) IRIGAT — Hibrizi grupa 90-100. Distanța între ..ühlii în cm . 70. Numărul de plantei pulbxd pe metru liniar la răsărire •‘Numărul de plante la recoltare pe 1 60 000—80 000. trizi grupa 200. Distanța intre 1înîn centimetri = 70. Numărul de plante vidi pe metru liniar la răsărire = 5arul de plante la recoltare pe hecte -60 000—80 000. Hibrizi grupa 300—400. Distanța între rinduri în centimetri = 70. Numărul de plante pe rînd pe metru liniar la răsărire =4—5. Numărul de plante la recoltare pe hectar = 60 000—80 000. b) NEIRIGAT: Hibrizi grupa 90-100. Distanța între rînduri in centimetri = 70. Numărul de plante pe rînduri pe metrl liniar la răsărire = 5. Numărul de plante la recoltare pe hectar = 45 000—60 000. Hibrizi grupa 200. Distanța între rinduri ln centimetri = 70. Numărul de plante pe rînd pe metru liniar la răsărire =4. Numărul de plante la recoltare pe hectar = 45 000—60 000. Hibrizi grupa 300-400. Distanța între rînduri în centimetri = 70. Numărul de plante pe rînd pe metru liniar la răsărire =3—4. Numărul de plante la recoltare pe hectar = 45 000—60 000. Specialiștii din unități, din permanența consiliilor unice agroindustriale și din organele agricole județene au obligația să urmărească cu toată exigența șî răspunderea respectarea riguroasă a acestor norme tehnice. V ^ ^ 10% întreprinderea mecanică Băilești este locul de muncă și afirmare profesională al utecistelor Paula Popa — lăcătuș, și Maria Văduva — sudor. Dovada calităților lor o constituie... calitatea superioară a lucrărilor executate. Foto . S. Dan Dezbatere pe teme de publicistică Ieri dupa-amiază, la Casa ziariștilor din Craiova a avut loc o interesantă dezbatere pe teme profesionale, la care au participat lucrători din presa locală. Cu acest prilej, conf. univ. dr. Victor Vișinescu, de la Facultatea de ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu" din București, a vorbit despre „Mesajul publicistic contemporan. Structură, particularități, tendințe, cu referire la presa scrisă și audiovizuală“ — temă pe marginea căreia s-au purtat, apoi, discuții. Manifestarea a marcat debutul unei suite de acțiuni menite să contribuie la perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din presa locală. . Primavară. O primăvară timpurie, cu semne bune, chiar foarte bune, mai ales 1 pentru noi, cei din sudul țirii, care profităm din plin i dispare 1 ducem atent căldură și introsămîn fa rodiu r» sub brizda reavănă de ■ i. -tf. . .nd.—axa semănăturilor, dar fi oracea '—mare a înfrumusețării tutuiror localităților, acum cînd ne desparte mai puțin de o lună si jumătate de glorio 1 lui jubileu al partidului. ? Clocotul muncii in timp, pe iuliple satelor, in uzine sau . ț pe Untiere, in orașe, exprimă lorința ie mai mult i ' .frațiunea oamenilor. Am citit mult in ultimele « sudul judeului, spre Gigira, Zăval, Maceșu de Jos sau Măceșu de Sus, la Dunăreni sau, ceva mai încolo, spre Valea Stanciului, Ghigiova, Padea și Drânic. Am străbătut mai întii frumoase așezări cu oameni harnici, cărora le-am dat binețe la primele ore ale dimineții ori seara târziu cirul buduitul tractoarelor in cimp se aude mai bine, mai deslușit, se ingină cu cintecul greierilor scăpați de iarna care i-a ținut sub pământ citeva luni bune, întrecere in cimp, acolo unde sfecla de zahăr, inul pentru mei, floarea-soarele, arpagicul, usturoiul ori cartofii se află deja pe mari suprafețe sub plapuma caldă a solului: întrecere pe ulițele satelor, in centrele civice ale unor splendide localități — Birca, Goicea, Giigiova — ori in parcuri, grădini... întrecere pentru înfrumusețare, pentru autogospodărire si autodepășire. Emulația aceasta este opera celor care știu să asculte si să simtă chemarea sfinții a pământului, să facă din zi noapte pentru ca rodul in timp si frumosul în sat să exprime hărnicie, înțelegere, dăruire, muncă și sacrificii pentru pîinea cea mare a țării, atît de bine conturată in magistrala cumntare a secretarului general al partidului, președintele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Congresul al ll-lea al agriculturii. E ora frumuseții pentru căpătură vie irumpe peste tot și cheamă la viață, la activitate eroică și iubire față de glia străbună. De-a lungul șoselelor asfaltate (ce-i dr cpt. unele cu prea multe „razii ce își așteaptă „medicii), rondurile, arborii și arbuștii ornamentali, pornii Lucian TRITA (Continuare in pag a II O ORA ÎNFRUMUSEȚĂRII Zi de lucru record Ia întîmpinarea mărețului eveniment național — 60 de ani de la crearea P.C.R. și a apropiatului Congres al sindicatelor, la întreprinderea de confecții Craiova, în prima zi a acestei săptămîni, a fost organizată o zi record în producție. Ca urmare a organizării exemplare a muncii pe întreg fluxul tehnologic, printr-o desfășurare entuziastă a întrecerii socialiste, au fost realizate, în condiții optime de calitate și cu o pondere însemnată de modele noi, mii de costume bărbătești, pantaloni, impermeabile, rochii, pardesie, jachete, hanorace, precum și o gamă bogată de confecții pentru copii. Producția realizată in această zi însumează 5,5 milioane lei, constituind, intr-adevăr, un record in activitatea colectivului marii întreprinderi. Un record cu atât mai valoros, cu cu circa 70 la sută din această producție este destinată exportului. S-au remarcat în mod deosebit confecționerele conduse de Constantin Dauc, Leonida Matache, Dan Dobre și Elena Ciortan. SIMPOZION Ieri după-amiază a avut loc, la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova, un simpozion intitulat „Sindicatele în sistemul democrației socialiste din R.S.R. Conducerea de către partid a sindicatelor“. Organizată în intîmpinarea apropiatului Congres al sindicatelor, manifestarea a întrunit activul sindical din întreprinderile și instituțiile municipiului Craiova. Tema supusă atenției a fost susținută de tovarășii: lector universitar Emilia Roșu („Locul și rolul sindicatelor în sistemul democrației socialiste“); conferențiar universitar Romulus Tudor („Sindicatele — participante active la Înfăptuirea autoconducerii și muncitorești“) ; autogestiunii lector universitar Alexandru Cărbunaru („Funcția politico-educativă a sindicatelor. Sarcinile sindicatelor pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii“) — toți de la Academia „Ștefan Gheorghiu“. In încheiere, formații laureate ale Festivalului național „Cîntarea României“ au prezentat un reușit spectacol cultural-artistic. Cercetarea științifică și producția Procedee moderne, economicoase de turnare a pieselor — Sînteți cunoscut ca autor al unor lucrări de valoare teoretică și practică, cu mare eficiență economică, avînd printre obiective și o reducere însemnată a consumurilor de energie și materii prime. Ne interesează experiența, opiniile dv., cu atît mai mult cu cit metalurgia este o ramură nouă în Dolj și se conturează perspectiva colaborării unora dintre întreprinderile județului la aplicarea în producție a acestor soluții, în spiritul unor indicații formulate recent de însuși secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Cu ocazia deschiderii anului școlar universitar 1980—1981, la Iași, am avut cinstea de a prezenta tovarășului Nicolae Ceaușescu două soluții tehnologice considerate premiere pe plan interviu cu prof. univ. dr. ing. LAURENTIE SOFRONIE, șeful catedrei de turnătorie-forjă la Institutul politehnic București mondial. Prima tehnologie are in vedere utilizarea magneziului, un element cu mari perspective, dar, pînă în prezent, insuficient luat în considerare la noi în țară și pe plan mondial, împreună cu colaboratorii mei de la întreprinderea constructoare de mașini Reșița, am reușit să găsim o soluție pentru a introduce magneziu în fonte și oțeluri, în doze mici, obținînd oțeluri și fonte cu proprietăți superioare, cu un consum de energie mult redus. A doua tehnologie, care se referă la cilindrii de laminor, reduce la jumătate consumul de metal. Tovarășul secretar general a apreciat aceste soluții, recomandindu-ne trecerea la aplicarea lor, pentru a elimina importul în acest domeniu. Recent au apărut in librării trei noi lucrări semnate de dumneavoastră, suscitînd un interes deosebit în rîndul celor care lucrează in acest important domeniu al economiei. Vă rugăm să prezentați succint citeva din problemele majore pe care le abordați în aceste lucrări. — intr-adevăr, in anul 1980, împreună cu colectivul catedrei am elaborat și au fost tipărite două cursuri pentru studenții de la Facultatea de metalurgie din anii superiori și un manual pentru elevi. Urmărim, prin aceste lucrări, împletirea mai strînsâ între tehnologi — și noțiunile de fizică, chimie și mecanică primite de studenți și elevi în anii precedenți și, totodată, să dăm o bază teoretică principalelor procese care au loc în turnătoriile și în întreprinderile mari, siderurgice și metalurgice din țară, în așa fel incit viitorul absolvent să facă față cerințelor noi ale tehnicii. — Ați participat și reprezentat școala românească la numeroase congrese internaționale. Cum sunt receptate orientările românești in acest domeniu ? * — în ultimii 15 ani am participat la mai multe congrese internaționale, cu regularitate la Congresul Asociațiilor de turnătorie, ce se desfășoară anual într-una din țările din Europa, America, Africa, Asia. La toate aceste participări am prezentat referate cu rezultatele cercetărilor, cu tehnologiile noi, obținute în România. Dezvoltarea economică impetuoasă, politica industrială a partidului nostru, inclusiv în domeniul metalurgiei, sînt bine cunoscute în lume.Țara noastră înregistrează unul dintre cele mai înalte ritmuri de dezvoltare a metalurgiei și acest fapt fiind un motiv pentru care comunicările noastre au fost urmărite cu interes, suscitînd discuții interesante. Unele lucrări, precum cele în domeniul fontelor cu grafit nodular, al teoriei modificării fontelor și oțelurilor, au fost traduse în limbile chineză, rusă, germană și engleză. Congresul al XX-lea al partidului a trasat o serie Interviu realizat de Maria MITRAN (Continuare in pag. a IlI-a)