Inainte, august 1981 (Anul 38, nr. 11308-11333)

1981-08-01 / nr. 11308

ORGAN AL COMITETULUI JUDEIl­lui MIN­­ISM AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^^JPAGIN^30^ANl^j Tn întîmpinarea marii sărbători naționale a poporului nostru Spre noi și tot mai mari jf "RL. succese în întrecerea socialistă însemnate depășiri de plan Avind în vedere cerințele sporite de masă lemnoasă destinată prelucrărilor in­dustriale în condițiile limi­tării tăierilor, în Unitatea forestieră de exploatare și transport Craiova s­ au luat, încă de la începutul anu­lui, o serie de măsuri or­ganizatorice, atît în sectoa­rele de exploatare pentru valorificarea integrală a în­tregului fond forestier de pe suprafețele planificate, cît și în unitățile industriale pentru reducerea consumu­rilor specifice de prelucrare. Desfășurînd o susținută în­trecere, în cinstea marii sărbători naționale a po­porului nostru, pentru înde­plinirea și depășirea sarci­nilor de plan, forestierii de pe cuprinsul județului au raportat, la sfirșitul celor șapte luni din acest an, în­semnate depășiri de plan. Valoarea producției mărfi realizată suplimentar se ri­dică la 2,4 milioane lei, iar la producția netă depășirea este de două milioane lei, fie produse fizice, depășirile se materializează la 800 mc bușteni stejar, 3 200 mc lemn de mină, 2 000 mc lemn pen­tru celuloză și altele. Printre unitățile care au d­ut o contribuție însem­­nnată zece ste reali­zări se află secțiile de industriali­zare Filiași și Calafat, pre­cum și sectoarele de ex­ploatare Cornele și Calafat. Pe șantierul centralei termoelectrice Calafat, ce va deservi unitățile de pe platforma industrială din localitate, construc­torii și montorii depun eforturi susținute pentru a se încadra în graficele de execuție. In imagine, formația de fierari be­­toniști, condusă de Con­stantin Stoienică, exe­cută armăturile la funda­țiile pentru instalațiile ce se montează în cor­pul de buncăre. Foto . D. Stănescu Procedee tehnice eficiente Stimulat de avîntul întrecerii socialiste, ce caracterizează activitatea din aceste zile, colectivul de muncă de la în­treprinderea de tractoare și mașini agricole Craiova a finalizat, recent, noi procedee tehnice. Este vorba, în pri­mul rînd, de un procedeu de finisare, prin șeveruire, a roților dințate, care se aplică la trei repere de la produsul TIH-445. Există posibilitatea extinderii aplicării acestui procedeu și la alte produse ale întreprinderii. Un alt pro­cedeu constă în folosirea dispozitivelor de strîngere pneu­matică la mașinile-unelte, prin care se diminuează consi­derabil efortul fizic. Tot aici s-a trecut și la debitarea prin forfecare a unor profile la reperele de la plugul P.P.­3. Prin folosirea noilor procedee se mărește productivi­tatea muncii, iar calitatea produselor este net superioară celor executate anterior. Iată și numele celor care au con­tribuit la realizarea lor: tehnicienii Ilie Anghelina, Ion Covrigel, Dumitru Smit, subinginerul Gheorghe Mielcioiu și inginerul Petre Sandu. C. PACUREA.NU Pulsul viu al maturității , într-o familie de fruntași... Cultivarea tutunului perimetrul geografic al Dol­in jului probează valențele unei îndeletniciri mai vechi, tradiția făcîndu-și loc, nu fără oarecare temeritate, prin dificile examene ale migalei, stăruinței și price­perii; faptul e cunoscut aici, la întreprinderea pentru cultura și fermentarea tutu­nului din Craiova, imitate cu o întinsă arie de acțiune, cuprinzînd patru județe, structurată pe centre de va­lorificare și, uscătorii mo­derne, majoritatea funcțio­nând pe raza județului nos­tru. Unitatea — al cărei prestigiu ascendent de-a lungul anilor s-a materia­lizat acum în situarea pe locul I în întrecerea socia­listă pe ramură în primul semestru al anului curent — are o activitate complexa, cu implicații directe in asi­gurarea bazei materiale a cultivatorilor — o muncă de îndrumare și control cu ca­racter permanent, apoi pre­luarea, fermentarea și valo­rificarea cantităților culti­vate pe bază de contracte, toate acestea desfășurîndu-se intr-un sistem unitar, deopo­trivă industrial și purtind pecetea specificității munci­lor agricole. Dificilelor sarcini ce-i re­vin, colectivul le răspunde cu promptitudinea și pulsul viu al, unei maturități pe care și-a cîștigat-o de-a lungul anilor, edificată em­blematic pe baza unei dis­cipline ferme de muncă, a spiritului de ordine insti­tuit aici mai ales in ultima perioadă de timp, a expe­rienței unor „veterani“ și a exemplului personal căruia comuniștii i-au asigurat un spațiu larg de manifestare, catalizind eforturile tuturor în înfăptuirea obiectivelor de plan / „se muncește mult la noi, ne spunea directorul unității, ing. Alexandru Ili­escu, se muncește mult și bine, și asta pre paralel cu permanenta grijă pentru să­nătatea și bunăstarea oame­nilor; vedeți, am reușit, pe primul semestru, depășirea tuturor indicatorilor de plan, in condițiile în care personalul GEORGE POPESCU (Continuare In pag. a III-a) Plecarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Uniunea Sovietică Vineri dimineața, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socia­liste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invi­tația tovarășului Leonid Ilici Brejnev, secretar ge­neral al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pre­ședintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost condus de tovarășa Elena Ceaușescu, de alți tovarăși din condu­cerea de partid și de stat. A fost de față V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniunii Sovietice la București. Un grup de pionieri a oferit tovarășului Nicolae Ceaușescu buchete de flori.­­ La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat și salutat cu căldură de Anatoli Bla­­tov, consilier al secretaru­lui general al C.C. P.C.U.S., precum și de Vik­ar­ior Sergheevici Macarenko, prim-secretar al Comitetu­lui regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alți conducători ai organelor lo­cale de partid și de stat. Trei faze de plan tehnic în avans pondere economică a avut-o asimilarea întregii game de celule de stații de simplu și dublu sistem de bare, re­zistente la arc liber. Prin introducerea lor în fabrica­ție se reduce importul, se îmbunătățește calitatea pro­ducției, ■ tele­ că lunar, cîștigul me­diu realizat de pe urma va­lorificării laptelui, se ridică la aproape 2 000 lei, ceea ce recunoaște că nu­-i de colea. Are animale frumoase, bine Agricultură # Agricultură # Agricultură S­ituația eliberării terenului (în procente), pe consilii unice agroindustriale, la 31 iulie 1981 1. Moțăței 100 18. Catane 85 2. Dăbuleni 99 19. Horezu Poenari 1­2 3. Filiași 97 20. Seaești 82 4. Apele Vii 96 21. Argetoaia 81 5. Bechet 95 22. Șimine 79 6. Giurgița 93 23. Murgași 78 7. Poiana Mare 93 24. Băilești 76 8. Amărăștii de Jos 92 25. Rojiște 76 9. Zănoaga 92 26. Plenița 74 10. Blica 90 27. Măceșu de Jos 72 11. Ghidici 90 28. Vîrtop 68 12. Predești 90 29. Plopșor 67 13. Segarcea 90 30. Robănești 64 14. Calafat 89 31. Seaca de Pădure 64 15. Boureni 86 32. Cîrcea 62 16. Perișor 80 33. Vizvor 62 17. Calopăr 85 34. Melinești 59 Măsuri ferme, intervenții energice pentru echili­brarea balanței furajere! Pornind de la concluziile Consfătuirii pe teme zooteh­nice, organizată la începutul acestui an de Comitetul ju­dețean de partid, conducerile unităților agricole, birourile executive ale consiliilor unice agroindustriale, consiliile populare au inițiat acțiuni pe un front mult mai larg decât în anii precedenți, pentru asigurarea unei bogate și echilibrate baze furajere. In înfăptuirea acestui obi­ectiv major s-a avut în ve­dere experiența acumulată de unitățile fruntașe, tra­diția de veacuri a crescăto­rilor de animale, care au confirmat — dacă mai era nevoie — că fără fînuri nu se poate asigura mărirea efectivelor de animale și, mai ales, creșterea produc­tivității lor. Practica a do­vedit că orientarea exage­rată spre însilozarea tutu­ror furajelor are urmări negative asupra producției zootehnice, sănătății, vigorii și capacității de reproducție a animalelor. De aceea, s-au impus măsuri ferme, inter­venții energice, pentru echi­librarea bazei furajere. In prezent, deși cîmpul oferă încă mari cantități de fînuri, în unitățile din Consiliul bucurie să vorbești despre vite“, dar cum sunase cea­sul împlinirii unor tre­buințe la animale, n-a mai fost răgazul necesar. Ne-am despărțit, nu înainte ca ha­uiic agroindustrial Scue­ști se află deja depozitate în ariile de furaje 2 280 tone din acest valoros nutreț: la Poiana Mare — 2 220 tone ; la Șimnic — 2 000 tone ; la Filiași — 1953 tone; la Ho­rezu Poenari — 1 830 tone ; la Măceșu de Jos — 1515 tone ; la Catane — 1 395 to­ne. Desigur, aceste canti­tăți de fin, cu toate că sunt într-un volum mult mai mare decît în perioada co­respunzătoare a anului tre­cut, nu acoperă încă nevoile fermelor zootehnice. De a­­ceea, experiența acumulată trebuie larg dezvoltată mer­­gîndu-se pe linia de a strîn­­ge și conserva în ariile de • A I­f ClGiOli. (Continuare in pag a Hl­a) La întreprinderea de ce­lule electrice Băllești au fost realizate, de la începu­tul anului și pînă în pre­zent, șase faze de plan teh­nic, dintre care patru pre­gătiri de fabricație și două puneri în fabricație. De menționat că, din numărul acestora, trei faze au fost realizate în avans. O mare Săteanul Bălțoi Ștefan este unul din crescătorii de vite care contează în comuna Bucovăț, cu atît mai mult cu cît omul, la cei 60 de ani ai săi, nu știe încă ce-i odihna și are contractat să livreze la fondul de stat, anul acesta, 8 500 litri de lapte și un tăuraș. Are în ograda sa trei vaci cu lapte și o junincă oprită de pră­­silă. Anul trecut a livrat, pentru aprovizionarea ora­șului Craiova, 9 000 litri de lapte și, de cînd se știe, bă­tătura i-a fost plină de vite. Legănindu-și trupul vinjos, gospodarul, înconjurat de cei doi nepoți ai săi, la cea­surile amiezii își îngăduia, într-una din zilele trecute, bucuros de stropii de ploaie care se arătaseră după atîta așteptare, cîteva ceasuri de răgaz. Ne zice, printre ai­îngrijite, fiecare vacă la a­­cest gospodar fiind în felul ei o recordmană aureolată de o producție de 7 500—8 000 litri de lapte anual. Discuția nu durează mult, deși, vorba lui badea Ștefan, „e mare dea Băicoi Ștefan să ne zică: „Că e greu, dar se face...“ Adică se cîștigă, adică munca aceasta cu ani­malele are preț, păcatul fiind că el însuși vede prea multe „opreliști“ în calea crescă­torilor și nu se încumetă să creadă că sunt mulți cei care, în sine, ar mai avea­­ puterea și plăcerea de a o lua de la capăt. Pentru că tinerii din sat au întors de­mult spatele trudei acesteia. Tot muncă se numește, este drept, și o îndeletnicire sau alta care-i mină spre Cra­iova, însă iată, între trudă și muncă s-ar părea că exis­tă o ușoară deosebire. Pro­babil a trudi înseamnă a cîștiga un bănuț mai greu. Sunt și unele necazuri. Nu prea mari. Insă, chiar dacă nu este totul precum vor ei, crescătorii de animale din Bucovăț, el unul, Bălcoi Ște­fan, nu renunță la tradiția MIRCEA CANTAR (Continuare în pag. a II-a) Centura verde a Craiovei— producătoare sau consumatoare ? Un pahar cu lapte în plus...

Next