Inainte, august 1981 (Anul 38, nr. 11308-11333)
1981-08-01 / nr. 11308
ORGAN AL COMITETULUI JUDEIllui MINISM AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^^JPAGIN^30^ANl^j Tn întîmpinarea marii sărbători naționale a poporului nostru Spre noi și tot mai mari jf "RL. succese în întrecerea socialistă însemnate depășiri de plan Avind în vedere cerințele sporite de masă lemnoasă destinată prelucrărilor industriale în condițiile limitării tăierilor, în Unitatea forestieră de exploatare și transport Craiova s au luat, încă de la începutul anului, o serie de măsuri organizatorice, atît în sectoarele de exploatare pentru valorificarea integrală a întregului fond forestier de pe suprafețele planificate, cît și în unitățile industriale pentru reducerea consumurilor specifice de prelucrare. Desfășurînd o susținută întrecere, în cinstea marii sărbători naționale a poporului nostru, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, forestierii de pe cuprinsul județului au raportat, la sfirșitul celor șapte luni din acest an, însemnate depășiri de plan. Valoarea producției mărfi realizată suplimentar se ridică la 2,4 milioane lei, iar la producția netă depășirea este de două milioane lei, fie produse fizice, depășirile se materializează la 800 mc bușteni stejar, 3 200 mc lemn de mină, 2 000 mc lemn pentru celuloză și altele. Printre unitățile care au dut o contribuție însemnnată zece ste realizări se află secțiile de industrializare Filiași și Calafat, precum și sectoarele de exploatare Cornele și Calafat. Pe șantierul centralei termoelectrice Calafat, ce va deservi unitățile de pe platforma industrială din localitate, constructorii și montorii depun eforturi susținute pentru a se încadra în graficele de execuție. In imagine, formația de fierari betoniști, condusă de Constantin Stoienică, execută armăturile la fundațiile pentru instalațiile ce se montează în corpul de buncăre. Foto . D. Stănescu Procedee tehnice eficiente Stimulat de avîntul întrecerii socialiste, ce caracterizează activitatea din aceste zile, colectivul de muncă de la întreprinderea de tractoare și mașini agricole Craiova a finalizat, recent, noi procedee tehnice. Este vorba, în primul rînd, de un procedeu de finisare, prin șeveruire, a roților dințate, care se aplică la trei repere de la produsul TIH-445. Există posibilitatea extinderii aplicării acestui procedeu și la alte produse ale întreprinderii. Un alt procedeu constă în folosirea dispozitivelor de strîngere pneumatică la mașinile-unelte, prin care se diminuează considerabil efortul fizic. Tot aici s-a trecut și la debitarea prin forfecare a unor profile la reperele de la plugul P.P.3. Prin folosirea noilor procedee se mărește productivitatea muncii, iar calitatea produselor este net superioară celor executate anterior. Iată și numele celor care au contribuit la realizarea lor: tehnicienii Ilie Anghelina, Ion Covrigel, Dumitru Smit, subinginerul Gheorghe Mielcioiu și inginerul Petre Sandu. C. PACUREA.NU Pulsul viu al maturității , într-o familie de fruntași... Cultivarea tutunului perimetrul geografic al Dolin jului probează valențele unei îndeletniciri mai vechi, tradiția făcîndu-și loc, nu fără oarecare temeritate, prin dificile examene ale migalei, stăruinței și priceperii; faptul e cunoscut aici, la întreprinderea pentru cultura și fermentarea tutunului din Craiova, imitate cu o întinsă arie de acțiune, cuprinzînd patru județe, structurată pe centre de valorificare și, uscătorii moderne, majoritatea funcționând pe raza județului nostru. Unitatea — al cărei prestigiu ascendent de-a lungul anilor s-a materializat acum în situarea pe locul I în întrecerea socialistă pe ramură în primul semestru al anului curent — are o activitate complexa, cu implicații directe in asigurarea bazei materiale a cultivatorilor — o muncă de îndrumare și control cu caracter permanent, apoi preluarea, fermentarea și valorificarea cantităților cultivate pe bază de contracte, toate acestea desfășurîndu-se intr-un sistem unitar, deopotrivă industrial și purtind pecetea specificității muncilor agricole. Dificilelor sarcini ce-i revin, colectivul le răspunde cu promptitudinea și pulsul viu al, unei maturități pe care și-a cîștigat-o de-a lungul anilor, edificată emblematic pe baza unei discipline ferme de muncă, a spiritului de ordine instituit aici mai ales in ultima perioadă de timp, a experienței unor „veterani“ și a exemplului personal căruia comuniștii i-au asigurat un spațiu larg de manifestare, catalizind eforturile tuturor în înfăptuirea obiectivelor de plan / „se muncește mult la noi, ne spunea directorul unității, ing. Alexandru Iliescu, se muncește mult și bine, și asta pre paralel cu permanenta grijă pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor; vedeți, am reușit, pe primul semestru, depășirea tuturor indicatorilor de plan, in condițiile în care personalul GEORGE POPESCU (Continuare In pag. a III-a) Plecarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Uniunea Sovietică Vineri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invitația tovarășului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost condus de tovarășa Elena Ceaușescu, de alți tovarăși din conducerea de partid și de stat. A fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la București. Un grup de pionieri a oferit tovarășului Nicolae Ceaușescu buchete de flori. La sosirea în Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat și salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. P.C.U.S., precum și de Vikarior Sergheevici Macarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alți conducători ai organelor locale de partid și de stat. Trei faze de plan tehnic în avans pondere economică a avut-o asimilarea întregii game de celule de stații de simplu și dublu sistem de bare, rezistente la arc liber. Prin introducerea lor în fabricație se reduce importul, se îmbunătățește calitatea producției, ■ tele că lunar, cîștigul mediu realizat de pe urma valorificării laptelui, se ridică la aproape 2 000 lei, ceea ce recunoaște că nu-i de colea. Are animale frumoase, bine Agricultură # Agricultură # Agricultură Situația eliberării terenului (în procente), pe consilii unice agroindustriale, la 31 iulie 1981 1. Moțăței 100 18. Catane 85 2. Dăbuleni 99 19. Horezu Poenari 12 3. Filiași 97 20. Seaești 82 4. Apele Vii 96 21. Argetoaia 81 5. Bechet 95 22. Șimine 79 6. Giurgița 93 23. Murgași 78 7. Poiana Mare 93 24. Băilești 76 8. Amărăștii de Jos 92 25. Rojiște 76 9. Zănoaga 92 26. Plenița 74 10. Blica 90 27. Măceșu de Jos 72 11. Ghidici 90 28. Vîrtop 68 12. Predești 90 29. Plopșor 67 13. Segarcea 90 30. Robănești 64 14. Calafat 89 31. Seaca de Pădure 64 15. Boureni 86 32. Cîrcea 62 16. Perișor 80 33. Vizvor 62 17. Calopăr 85 34. Melinești 59 Măsuri ferme, intervenții energice pentru echilibrarea balanței furajere! Pornind de la concluziile Consfătuirii pe teme zootehnice, organizată la începutul acestui an de Comitetul județean de partid, conducerile unităților agricole, birourile executive ale consiliilor unice agroindustriale, consiliile populare au inițiat acțiuni pe un front mult mai larg decât în anii precedenți, pentru asigurarea unei bogate și echilibrate baze furajere. In înfăptuirea acestui obiectiv major s-a avut în vedere experiența acumulată de unitățile fruntașe, tradiția de veacuri a crescătorilor de animale, care au confirmat — dacă mai era nevoie — că fără fînuri nu se poate asigura mărirea efectivelor de animale și, mai ales, creșterea productivității lor. Practica a dovedit că orientarea exagerată spre însilozarea tuturor furajelor are urmări negative asupra producției zootehnice, sănătății, vigorii și capacității de reproducție a animalelor. De aceea, s-au impus măsuri ferme, intervenții energice, pentru echilibrarea bazei furajere. In prezent, deși cîmpul oferă încă mari cantități de fînuri, în unitățile din Consiliul bucurie să vorbești despre vite“, dar cum sunase ceasul împlinirii unor trebuințe la animale, n-a mai fost răgazul necesar. Ne-am despărțit, nu înainte ca hauiic agroindustrial Scuești se află deja depozitate în ariile de furaje 2 280 tone din acest valoros nutreț: la Poiana Mare — 2 220 tone ; la Șimnic — 2 000 tone ; la Filiași — 1953 tone; la Horezu Poenari — 1 830 tone ; la Măceșu de Jos — 1515 tone ; la Catane — 1 395 tone. Desigur, aceste cantități de fin, cu toate că sunt într-un volum mult mai mare decît în perioada corespunzătoare a anului trecut, nu acoperă încă nevoile fermelor zootehnice. De aceea, experiența acumulată trebuie larg dezvoltată mergîndu-se pe linia de a strînge și conserva în ariile de • A If ClGiOli. (Continuare in pag a Hla) La întreprinderea de celule electrice Băllești au fost realizate, de la începutul anului și pînă în prezent, șase faze de plan tehnic, dintre care patru pregătiri de fabricație și două puneri în fabricație. De menționat că, din numărul acestora, trei faze au fost realizate în avans. O mare Săteanul Bălțoi Ștefan este unul din crescătorii de vite care contează în comuna Bucovăț, cu atît mai mult cu cît omul, la cei 60 de ani ai săi, nu știe încă ce-i odihna și are contractat să livreze la fondul de stat, anul acesta, 8 500 litri de lapte și un tăuraș. Are în ograda sa trei vaci cu lapte și o junincă oprită de prăsilă. Anul trecut a livrat, pentru aprovizionarea orașului Craiova, 9 000 litri de lapte și, de cînd se știe, bătătura i-a fost plină de vite. Legănindu-și trupul vinjos, gospodarul, înconjurat de cei doi nepoți ai săi, la ceasurile amiezii își îngăduia, într-una din zilele trecute, bucuros de stropii de ploaie care se arătaseră după atîta așteptare, cîteva ceasuri de răgaz. Ne zice, printre aiîngrijite, fiecare vacă la acest gospodar fiind în felul ei o recordmană aureolată de o producție de 7 500—8 000 litri de lapte anual. Discuția nu durează mult, deși, vorba lui badea Ștefan, „e mare dea Băicoi Ștefan să ne zică: „Că e greu, dar se face...“ Adică se cîștigă, adică munca aceasta cu animalele are preț, păcatul fiind că el însuși vede prea multe „opreliști“ în calea crescătorilor și nu se încumetă să creadă că sunt mulți cei care, în sine, ar mai avea puterea și plăcerea de a o lua de la capăt. Pentru că tinerii din sat au întors demult spatele trudei acesteia. Tot muncă se numește, este drept, și o îndeletnicire sau alta care-i mină spre Craiova, însă iată, între trudă și muncă s-ar părea că există o ușoară deosebire. Probabil a trudi înseamnă a cîștiga un bănuț mai greu. Sunt și unele necazuri. Nu prea mari. Insă, chiar dacă nu este totul precum vor ei, crescătorii de animale din Bucovăț, el unul, Bălcoi Ștefan, nu renunță la tradiția MIRCEA CANTAR (Continuare în pag. a II-a) Centura verde a Craiovei— producătoare sau consumatoare ? Un pahar cu lapte în plus...