Inainte, noiembrie 1981 (Anul 38, nr. 11387-11411)

1981-11-01 / nr. 11387

ANUL XXXVIII NR IX 387 I DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1981 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Brăila și Galați Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Republicii Socialiste România, a în­ceput sîmbătă, 31 octombrie, o vizită de lucru în județele Brăila și Galați. Conducătorul partidului și statului nostru participă, tot­odată, la manifestările prilejuite de sărbătorirea „Zilei recoltei". Secretarul general al partidului este însoțit în această vizită de tovarășul Ilie Verdeț, de alți tovarăși din conducerea de partid și de stat. Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu cei ce trăiesc și mun­cesc pe meleagurile brăilene a consti­tuit un nou și semnificativ moment al amplului dialog purtat de secreta­rul general al partidului cu repre­zentanți a organelor locale de partid și de stat din diferite județe, factori de răspundere din economie, specia­liști și numeroși oameni ai muncii, dialog în cadrul căruia a fost exami­nat, sub toate aspectele, modul în care se înfăptuiesc importantele o­­biective stabilite de Congresul al XII-lea al partidului privind dezvol­tarea economico-socială a întregii țări și a fiecărui județ în parte în perioada actualului cincinal. Noua vizită de lucru în județul Brăila a constituit, ca toate întilnirile anterioare ale secretarului general al partidului cu oamenii muncii din această parte a țării, nu numai un prilej de bilanțuri îmbucurătoare, dar și un moment deosebit de important pentru stabilirea căilor practice, con­crete care să asigure realizarea în cele mai bune condiții a prevederilor actualului cincinal. Ora 9.00... Elicopterul prezidențial aterizează pe platforma întreprinderii de utilaj greu „Progresul“, în incinta căreia domnește o atmosferă de pu­ternic entuziasm. Miile de muncitori prezenți la locul aterizării și în halele aflate în apropiere fac o primire deo­sebit de călduroasă și entuziastă se­cretarului general al partidului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu răs­punde cu căldură acestor sincere și spontane manifestări de stimă și pre­țuire, străbătînd imensul platou pe care se afla mulțimea venită în în­­tîmpinare, strînge mîinile muncitori­lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți tovarăși din conducerea de partid și de stat sunt salutați de primul se­cretar al Comitetului Județean Brăila al P.C.R., de membrii biroului Comi­tetului Județean, de ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, de re­prezentanți ai consiliului oamenilor muncii din întreprindere. Vizita de lucru a secretarului ge­neral al partidului începe în această atmosferă de puternic entuziasm. Gazdele informează că, în răstimpul de un an care a trecut de la ultima (Continuare în pag. a IV-a) Cu prilejul vizitei de lucru în județul Brăila a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Republicii Socialiste Ro­mânia, și al „Zilei recoltei“, astăzi va avea loc în municipiul Brăila o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor tran­smite direct în jurul orei 10,30. Biroul Executiv al Con­siliului Național al Frontului Democrației și Unității So­cialiste, întrunit în ședință lărgită la București, în ziua de 30 octombrie 1981, și-a însușit în unanimitate a­­precierile și considerentele expuse de președintele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la situația inter­națională actuală, la căile de depășire a problemelor grave ce confruntă omenirea, precum și propunerile cu privire la desfășurarea unei vaste acțiuni politice de masă în țara noastră, menite să permită manifestarea pu­ternică a voinței de pace a poporului român, a hotărîrii întregii națiuni socialiste de a acționa neabătut împotriva intensificării cursei înarmă­rii, pentru dezarmare gene­rală și, în primul rînd, dez­armare nucleară, pentru se­curitate, colaborare și pace în întreaga lume. Consiliul Național F.D.U.S. dă o înaltă apreci­ar­ere inițiativei tovarășului Nicolae Ceaușescu, pătrunse de un spirit de înaltă grijă și răspundere pentru viața și liniștea popoarelor, pentru destinele civilizației umane, pentru făurirea unei lumi a prieteniei și colaborării paș­nice între toate națiunile. Considerăm că această nouă și importantă inițiativă este de natură să mobilizeze și mai mult forțele poporului român în înfăptuirea poli­ticii principiale, constructive, promovate pe arena mondi­ală de România socialistă, de președintele țării, să spo­rească contribuția poporului nostru la măreața luptă a forțelor înaintate, progresis­te, a maselor largi populare de pretutindeni, hotărîte să-și apere liniștea, munca paș­nică, viața, libertatea și in­dependența. România socialistă, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu se bucură de un binemeritat prestigiu pe arena mondială pentru consecvența și hotă­­rîrea cu care militează în scopul lichidării factorilor de încordare, tensiune și con­flict din viața internațională, pentru soluționarea proble­melor complexe ale lumii de azi în concordanță cu inte­resele și năzuințele vitale ale popoarelor. Un profund ecou și o deplină aprobare au gă­sit în rîndul opiniei publice internaționale nenumăratele propuneri și inițiative con­crete ale țării noastre, ale președintelui Nicolae Ceaușescu, în direcția opririi cursei înarmărilor, a trecerii la măsuri practice de redu­cere a cheltuielilor, efecti­­velor militare și armamen­telor, de apărare a libertății și independenței popoarelor, grav amenințate de actualul curs al vieții mondiale. A­­doptarea unor asemenea mă­suri, promovarea acestei po­litici constituie astăzi singu­ra alternativă la un război nimicitor, reprezintă condi­ția primordială a instaurării unui climat de înțelegere, securitate, colaborare și pace. Pornind de la aceste con­siderente, Frontul Democra­ției și Unității Socialiste cheamă toate organizațiile sale componente, oamenii muncii din întreaga țară — muncitori, țărani, intelectu­ali, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, pe toți cetățenii, fără deosebire de naționali­tate — să-și spună cuvîntul în cadrul unor largi mani­festări publice, să organizeze adunări populare, demon­strații, marșuri ale păcii și alte acțiuni de masă, cerind să se întreprindă și să se intensifice acțiunile tuturor statelor și popoarelor pen­tru împiedicarea amplificării cursei înarmărilor și sporirii arsenalului militar, pentru măsuri concrete în domeniul dezarmării și, în primul rînd, al dezarmării nucle­are, pentru eliberarea ome­nirii de coșmarul unui nou război. Aceasta exprimă im­portanța deosebită pe care partidul și statul nostru o acordă rolului poporului no­stru — constructor eroic al socialismului, care își fău­rește în mod conștient pro­pria istorie, un viitor demn și fericit — în elaborarea și promovarea întregii politici interne și externe a țării, în conducerea tuturor domenii­lor vieții sociale, a întregii societăți. Poporul român este conști­ent că înfăptuirea mărețelor sale aspirații de zidire a ce­lei mai drepte și umane o­­rînduiri — comunismul, ca și realizarea năzuințelor tutu­ror popoarelor spre bună­stare și progres sunt condi­ționate în mod vital de în­lăturarea pericolului războiu­lui, de instaurarea unei păci trainice pe planeta noastră. Cauza păcii și colaborării face parte inseparabilă din concepția de viață a poporu­lui nostru, a societății socia­liste pe care o edificăm, se identifică cu idealurile nobi­le ale socialismului și comu­nismului. Poporul român este con­știent că în uriașele eforturi pe care le depun astăzi for­țele înaintate ale omenirii pentru dezarmare, pace și destindere un rol esențial trebuie să-l aibă țările so­cialiste, care, prin însăși na­tura orînduirii lor, prin idei­le care le călăuzesc, sînt în mod organic interesate in li­chidarea oricăror acte de a­­gresiune internațională, oricăror pericole de război, a în apărarea independenței și libertății tuturor popoarelor, a dreptului lor sacru de a-și făuri viitorul în liniște și pace, așa cum și-l doresc. Țărilor socialiste, forțelor sociale înaintate de pretutin­deni le revine îndatorirea de a-și uni eforturile într-un singur șuvoi pentru a bara calea războiului, pentru a salvgarda pacea. Frontul Democrației și U­­nității Socialiste din România apreciază în mod deosebit și privește cu profundă simpa­tie marile mișcări de masă care au loc în țările Europei occidentale, consacrate opri­rii amplasării de noi rache­te nucleare cu rază medie de acțiune pe continentul nos­tru, împiedicării producerii bombei cu neutroni, împo­triva planurilor și a intenții­lor de escaladare a politicii de înarmări. Poporul român își unește glasul cu masele populare din aceste țări, cu toate națiunile, în nobila luptă pentru pace, care o­(Continuare în pag. a III-a) A­PELUL pentru dezarmare și pace al Frontului Democrației și Unității Socialiste din Republica Socialistă România Tovarășul Serghei Kraigher, președintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, va efectua o vizită oficială de prietenie în țara noastră La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, tovarășul Serghei Kraigher, președintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România în prima jumătate a lunii noiembrie 1981. AZI-ZIUA RECOLTEI Această primă duminică din noiembrie o consacrăm sărbătoririi recoltei, cele­brării uneia dintre cele mai vechi și mai frumoase înde­letniciri care a înflorit pe meleagurile românești. Una din cele 52 de duminici ale unui an este chemată aleasă să iradieze retrospec­­i­tiv lumină, împlinire asupra zilelor de lucru ale oameni­lor ogoarelor. Prin însăși menirea ei, Ziua recoltei este, înainte de toate, un moment de bilanț chiar d­acă unul exhaustiv este, la a­­ceastă oră, prematur. Un prilej de trecere în revistă a modului cum oamenii mun­cii de pe ogoare traduc în viață programul atît de com­plex stabilit de partid pen­tru dezvoltarea și moderni­zarea agriculturii, înfăptui­rea neabătută a unei noi re­voluții agrare. Anul agricol pe meleagu­rile doljene a consemnat, la acest capitol , e necesar MIRCEA CANTAR (Continuare în pag a III-a) NICI O CLIPA DE RAGAZ PINA CE Întreaga recolta nu va fi STRÎNSA ȘI PUSA LA ADAPOST! ASTĂZI, ZI DE BILANȚ. ■ Recoltatul porumbului în județul nostru se apropie de sfîrșit; lucrarea respectivă a fost deja finalizată în cea mai mare parte a consiliilor unice groindustriale. ■ Recoltatul sfeclei de zahăr s-a încheiat în 53 de unități. ■ Recoltatul soiei a luat sfîrșit în 55 de unități. ■ Arăturile actinei de toamnă s-au realizat în procente cuprinse între 50 și 78 la sută în consiliile unice agroin­dustriale Plopșor, Predești, Seaești, Vîrtop, Zănoaga, Se­­garcea, Șimnic, Bechet, Murgași, Plenița, Filiași, Seaca de Pădure, Dăbuleni, Melinești, Catane. SA NU UITAM DATELE SCADENTE. ■ Pînă la încheierea recoltării sfeclei de za­hăr au mai rămas 10 zile. ■ Pînă la finalizarea arăturilor adinei de toamnă au mai rămas 15 zile. SA NE AMPLIFICĂM, DECI, EFORTURILE, SA RESPECTĂM PESTE TOT, FAR­A EX­CEPȚIE, TERMENELE SCADENTE ALE ACES­TOR LUCRĂRI ! SESIUNE-DEZBATERE în organizarea Societății de științe filologice din România Ieri, la Liceul de filologie­­istorie din Craiova, s-au desfășurat lucrările sesiunii­­dezbatere, cu tema „Moda­lități de interpretare a tex­tului literar , caracterul for­mativ al predării literaturii în școală“, organizată de Societatea de științe filolo­gice din România, în cola­borare cu Universitatea din Craiova, Inspectoratul școlar județean și Casa personalu­lui didactic a județului Dolj. In cuvîntul de deschidere, tovarășa Elisabeta Trăistaru, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, a subli­niat cîteva din direcțiile principale de acțiune ce re­vin școlii pentru formarea personalității omului nou, cu un larg orizont de cunoaș­tere, constructor conștient al societății socialiste și comu­niste. Au luat cuvîntul, apoi, prof. univ. dr. Ion Trăistaru, președintele Fi­lialei Craiova a Societății de științe filologice, și prof. dr. Ion Hangiu, secretarul S.S.F. din România. In plenul sesiunii, acad. Ion Coteanu, decanul Fa­cultății de filologie din București, a prezentat co­municarea „Textul literar — baza predării limbii și lite­raturii române în școală“. Lucrările sesiunii s-au des­fășurat, in continuare, pe secții.

Next