Inainte, martie 1982 (Anul 39, nr. 11488-11513)

1982-03-02 / nr. 11488

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN­ DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVIII NR 11488 MARȚI 2 MARTIE 1982 4 PAGINI 50 BANI O experiență pozitivă ce se cere amplificată Valorificarea materialelor refolosibile Irt Planul național unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1982 se prevede spo­rirea cu circa 16 la sută, față de anul precedent, a volumului resurselor mate­riale refolosibile atrase în circuitul economic, urmînd ca, în balanțele de materii ^­le, aceste resurse să re­­*­­•­eiite ponderi de 30—60 ui sută. Activitatea colecti­vului de muncă de la Com­binatul chimic Craiova con­stituie un exemplu de apli­care a politicii economice a partidului nostru privind va­lorificarea materialelor refo­losibile. „In condițiile creș­terii gradului de complexi­tate a instalațiilor, ne spu­nea ing. Ion Radu, șeful serviciului tehnic din cadrul Centralei industriale de în­grășăminte chimice Craiova, principalele acțiuni au fost axate pe asigurarea, pregă­tirea și perfecționarea per­sonalului muncitor, așa în­cît acesta să le poată mînui cu­ mai bine și, prin buna lor funcționare, să se rea­lizeze economii de materii prime, materiale și resurse energetice“. Cercetările specialiștilor au fost îndreptate spre găsirea de noi soluții care să ducă, pe de o parte, la reducerea consumurilor normale de ma­terii prime, iar pe de alta — la reintroducerea în cir­cuitul de fabricație a produ­selor refolosibile. Aplicarea unor noi soluții a fost înso­țită de producerea anuală a zeci de mii de tone amoniac prin utilizarea gazului rezi­dual de la fabricarea aceti­lenei. De asemenea, au fost găsite soluții pentru recupe­rarea uleiurilor butanolice care, pînă­­ de curînd, se aruncau la canal. In prezent, prin prelucrarea lor se ob­țin solvenți ce se livrează altor unități de profil din țară. In locul acidului sul­furic proaspăt, la instalația de epurare a apelor rezi­duale se folosește acid sul­furic recuperat, iar la pro­ducerea acetatului de butii — reziduuri de la fabrica de acetat de metil. Datorită competenței, hărniciei și in­teresului specialiștilor com­binatului, probleme care al­tădată păreau de nerezolvat, cum ar fi utilizarea gazelor ce se eliminau și poluau at­mosfera, acum, prin diverse procese tehnologice se recu­perează, devenind materii prime pentru obținerea unor noi produse. Numai în pe­rioada ce a trecut din ac­tualul cincinal au fost recu­perate și refolosite produse a căror valoare se ridică la 52,7 milioane lei, cu peste 10 milioane lei peste sarcinile de plan. Astfel, printre al­tele, au fost recuperate su­plimentar 760 tone metanol, 372 tone acetat de butil, 1 229 tone bioxid de carbon li­chid, 645 000 mc bioxid de carbon gazos, 85 tone acid sulfuric, 112 tone butanol din uleiuri, 692 tone motorină uzată etc. Posibilitățile de recuperare și livrare la unele produse — cum ar fi bioxidul de carbon lichid — sunt și mai mari. Din păcate, însă, nu sunt create condiții pentru transport. De ani de zile, între Centrala industrială de îngrășăminte chimice Craio­va și M.I.C.M. se poartă discuții pentru construirea unor cisterne speciale de transportat bioxidul de car­bon, dar nici pînă în pre­zent nu s-au realizat. Com­binatul craiovean și-a pro­pus, pentru acest an să va­lorifice, chiar pentru ne­voile unităților aparținînd M.I.C.M., o cantitate de bioxid de carbon lichid de trei ori mai mare decit în 1981 , dar realizarea acestei sarcini de plan este posibilă numai în condițiile în care beneficiarul, respectiv M.I.C.M., va asigura cele trei cisterne, al căror termen de livrare a expirat încă de la 31 iulie 1981. NISTOR ȚUICU LA LOCUL DE MUNCA, ACASA, ORIUNDE VÄ­RFI A Ți i Preludiu la campania de primăvară Luna martie a început în Județul nostru cu zile calde, însorite ceea ce favorizează impulsionarea multiplelor lucrări pregătitoare în vederea începerii campaniei de pri­măvară. Ultimele revizii și retușuri la mașinile și tractoarele care în curînd urmează să intre în brazdă ; asigurarea neîntîrziată și în întregime a cantităților de semințe nece­sare ; urmărirea de către toți specialiștii a evoluției temperaturii în sol ; continuarea fertilizărilor — iată numai cîteva lucrări prioritare care trebuie să stea în atenția comitetelor comunale de partid, a conducerilor C.U.A.S.C., a unităților agricole coope­ratiste și de stat. -----------­ S3 Cooperativa agricolă din Birza deține o bună tradiție în producerea legumelor tim­purii. Pentru anul acesta, în ferma condusă de ing. Con­stantin Rădulescu se vor cultiva, intre altele, 20 ha varză timpurie, 10 ha cono­pidă timpurie și 15 ha to­mate timpurii. Pentru toate aceste trei culturi s-a asi­gurat, la nivelul fermei res­pective, întregul necesar de răsad. De pildă, pentru varza timpurie s-au produs 1,4 mi­lioane fire de răsad, demult repicat, momentan apt pen­tru plantare. Pentru cultura de tomate s-au însămînțat deja 560 mp de răsadniță, iar pentru cultura de cono­pidă s-au produs 500 000 fire. De asemenea, suprafețele destinate fermei legumicole au fost fertilizate cu peste 400 kg superfosfat la ha și , circa 35 tone îngrășăminte organice. Printre coopera­torii care participă zilnic la lucrările specifice din legu­micultura se află Ștefan Zam­­firache, Maria Dina, Ma­rin Birtu, Nicolita Marina, Chițu Floarea și alții. ■ In fermele legumicole ale A.E.S.C. Boureni ur­mează să se cultive, în acest an, 50 ha vinete, 125 ha ar­dei, 55 ha tomate, 20 ha varză de vară. Pentru reu­șita deplină a acestor cul­turi, se vor produce 18 mi­lioane fire de răsad. Au fost deja semănate în răsadnițele amenajate tomatele timpurii, ardeiul gras și varza timpu­rie. De asemenea, suprafe­țele destinate celor 175 ha cartofi timpurii s-au ferti­lizat cu cite 600 kg îngrășă­minte complexe la hectar, însemnate cantități de în­grășăminte chimice au fost administrate și culturilor de ceapă și usturoi plantate din toamnă. ■ In cele trei ferme spe­cializate în cultura cartofu­lui, care alcătuiesc împre­ună „trupul“ Mîrșani, apar­­ținînd Stațiunii de cercetare și producție cu același nu­me, pregătirile în vederea declanșării campaniei agri­cole de primăvară au intrat în fază finală. Aici, în fer­mele respective, conduse de inginerii Valeria Vînătoru, Marin Lazăr și Gheorghe ION V. PATRAȘCOIU­L coresp. (Continuare în pag. a IlI-a) la pag, a ll-a Fotbal: Hai Craiova ! Hai oltenii ! Haide „U" ! ■ Al 12-lea jucător... ■ „Nici pentru Bayern nu va fi ușor" ■ Ilie Bă­lăci... posibil! H „U“ Craiova, suporterii sunt alături de tine ! Pierderile de legume nu trebuie să devină o ...fatalitate De bună seamă că și la I.P.I.L.F. Calafat contabili­tatea este și trebuie să ră­­mînă un mijloc de eviden­țiere a rezultatelor obținute ca urmare a proceselor eco­nomice privite sub aspectul componenței și provenienței lor, cu alte cuvinte, ca o con­firmare a expresiei că în nici o privință nu se cade a ne ascunde după degete. Din păcate, atunci cînd degetele pe care contabilitatea ope­rează neobosită, pentru a-și face datoria, se întîmplă să aparțină palmei ing. Nicolae Păun — directorul I.P.I.L.F. — ele tresar uneori și vor să se alcătuiască — inexpli­cabil — în formă de scut. In anul precedent, la I.P.I.L.F. Calafat pierderile înregistrate au bătut toate recordurile posibile : 40 mi­lioane lei pagubă cumulată din activitatea de agricul­tură, cît și din cea de in­dustrializare. Să dăm numai un exemplu sugestiv : la cultura de tomate din ciclul de vară-toamnă (cultură de bază în profilul fermelor I.P.I.L.F. Calafat), planul s-a îndeplinit numai în propor­ție de 23,8 la sută. Astfel, s-a înregistrat un adevărat paradox legumicol: sporul de producție la tomatele tim­purii față de cele de vară­­toamnă (I­­) a fost de 10 356 kg la ha. Dacă s-ar fi înde­plinit măcar producția din primul ciclu și în cel de-al doilea, sporul de producție ar fi însumat pe cele aproa­pe 700 ha, peste 7 000 tone tomate, echivalentul a peste 1 000 tone pastă. De fapt, în fermele I.P.I.L.F. Calafat se practică de mai multă vre­me, fără ca nimeni să ob­serve, cea mai extensivă cu putință legumicul­iră. Cînd vine vorba de pro­ducțiile scăzute de tomate, tovarășul Nicolae Păun se dovedește un spirit glumeț, din moment ce crede că prin cotloanele activității conta­bile s-ar mai putea găsi sub­terfugii. Scriptic, „izbinda“ nedorită înscrisă în bilanțul contabil al I.P.I.L.F. Calafat aparține atit sectorului de producție agricolă, cît și ce­lui de industrializare. Intre MIRCEA CANTAR (Continuare in pag a lil-a) întreprinderea de utilaj greu Craiova. Strungarul Ion Dragnei este un bun cunoscător al utilajului complex pe care-l deservește și la care execută lucrări cu grad spo­rit de dificultate. Foto : D. Stănescu 5 tone de metal economisit Prin recuperarea și refo­­losirea plaselor uzate, cât și a cupoanelor din oțel-beton de 8—25 milimetri, prin su­darea acestora cu electrod fix și sudură cap la cap, lu­crătorii atelierului carcase din cadrul întreprinderii de prefabricate din beton Cra­iova au economisit, de la în­ceputul anului în curs, peste 5 tone materiale feroase a că­ror valoare se ridică la 50 000 lei. Pînă la sfîrșitul anului curent, vor fi recupe­rate și refolosite circa 40 tone materiale feroase, eco­nomiile aduse întreprinderii pe această cale ridicîndu-se, în final, la peste 290 000 lei. Se remarcă, în activitatea de zi cu zi, lucrătorii Costică Bercea, Ion Sandu, Constan­ța Neacșu și Ion Iordache. DANEI, GH­EORGHE coresp. Sub semnul unei noi și cutezanțe angajări comuniste... Spirit deosebit de critic, înaltă exigență, cu o largă deschidere către asumarea sarcinilor mărețe economico­­sociale statuate de documen­tele de partid și de stat — iată doar cîteva atribute esențiale ale dării de seamă prezentată de tovarășa Ro­­dica Petrescu, secretara co­mitetului comunal de partid Breasta, în fața celor 100 de­legați prezenți la conferința comunală de dare de seamă și alegeri. Au fost, de altfel, și premise optime ale unei autentice dezbateri comunis­te, în care am putut remar­ca, deopotrivă, exactitatea și concretețea referințelor celor 12 vorbitori, combati­vitatea (mai puțin, poate, autoexigență !) și constructi­­vitatea ce au conferit întregii dezbateri dimensiunea unui autentic „sfat" comunist, sus­ceptibil să jaloneze activita­tea complexă de viitor pe care sînt chemați să o slu­jească, cu un nou și tfftre­­rant legămînt de conștiință și de dăruire, membrii de Conferința de dare de seamă și alegeri a organizației comunale de partid Breasta partid, toți oamenii muncii din această vatră de suflet și de muncă a Doljului con­temporan. Desigur, tonul critic, pro­bat de darea de seamă, ca și de discuțiile purtate, avut la bază rezultatele de­­ loc satisfăcătoare înregistra­te de unitățile economico­­sociale ale comunei în ulti­mii doi ani; s-a relevat, de exemplu, faptul că nici C.A.P. și nici I.A.S. din lo­calitate nu și-au realizat sarcinile de plan în perioada de tim­p su­pusă analizei : astfel^a C.A.P. s-a inregis­­trat la o nerealizare de 84 kg la ha la cultura griului și 1­078 kg la ha la cea a po­rumbului. Printre cauzele ce au generat aceste insatisfac­ții s-au numărat, potrivit dării de seamă, slaba am­plasare a culturilor, arături neefectuate la timp, neîntre­­ținerea culturilor la para­metri calitativi optimi, lipsa de preocupare pentru asigu­rarea bazei furajere ce a condus, de asemenea, la re­zultate cu mult sub posibili­tățile locale în sectorul zoo­tehnic. La I.A.S., unitate cîndva de referință în agri­cultura doljeană, rezultatele înregistrate par să indice faptul că unitatea traversea­ză o perioadă de tranziție: GEORGE POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Accente Vremea ghioceilor Din imensa haină ima­culată a iernii au rămas pe ici, pe colo, numai cîteva petece. Albul ei s-a furișat pudic în albul din clopoțeii ghioceilor și vesel în lina cîrlionțată a mieilor ce împlinesc turmele care visează dru­murile transhumanței spre stînele din munți. La magazinul speciali­zat de pe „România Mun­citoare“, unde se vînd semințe fac rînd din zori, înainte ca ușa lui să fie descuiată, zeci de oameni. Năstureii și panselele cu petale de catifea de sub­ cupolele de sticlă ale se­relor din parc, așteaptă să fie luate mai bine în seamă de cei cu priceperi de adevărați artizani. Să le împerecheze în sime­triile vegetale cu care trebuie împodobită înti­nerită noastră bănie. Mă îngrijorează gîndul că cei ce răspund de cu­rățenia orașului nu au procurat suficiente mă­suri pentru toaleta de primăvară a bulevardelor și străzilor. Dar asta ră­­mîne de văzut. In piață, găsim orceag și bulbi de gladiole. In cartierul Lăpușului, noii locatari își împart, așa cum li se cuvin, spațiile LUCIAN ZATTI (Continuare in pag. a III a)

Next