Inainte, martie 1982 (Anul 39, nr. 11488-11513)
1982-03-02 / nr. 11488
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVIII NR 11488 MARȚI 2 MARTIE 1982 4 PAGINI 50 BANI O experiență pozitivă ce se cere amplificată Valorificarea materialelor refolosibile Irt Planul național unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1982 se prevede sporirea cu circa 16 la sută, față de anul precedent, a volumului resurselor materiale refolosibile atrase în circuitul economic, urmînd ca, în balanțele de materii ^le, aceste resurse să re*•eiite ponderi de 30—60 ui sută. Activitatea colectivului de muncă de la Combinatul chimic Craiova constituie un exemplu de aplicare a politicii economice a partidului nostru privind valorificarea materialelor refolosibile. „In condițiile creșterii gradului de complexitate a instalațiilor, ne spunea ing. Ion Radu, șeful serviciului tehnic din cadrul Centralei industriale de îngrășăminte chimice Craiova, principalele acțiuni au fost axate pe asigurarea, pregătirea și perfecționarea personalului muncitor, așa încît acesta să le poată mînui cu mai bine și, prin buna lor funcționare, să se realizeze economii de materii prime, materiale și resurse energetice“. Cercetările specialiștilor au fost îndreptate spre găsirea de noi soluții care să ducă, pe de o parte, la reducerea consumurilor normale de materii prime, iar pe de alta — la reintroducerea în circuitul de fabricație a produselor refolosibile. Aplicarea unor noi soluții a fost însoțită de producerea anuală a zeci de mii de tone amoniac prin utilizarea gazului rezidual de la fabricarea acetilenei. De asemenea, au fost găsite soluții pentru recuperarea uleiurilor butanolice care, pînă de curînd, se aruncau la canal. In prezent, prin prelucrarea lor se obțin solvenți ce se livrează altor unități de profil din țară. In locul acidului sulfuric proaspăt, la instalația de epurare a apelor reziduale se folosește acid sulfuric recuperat, iar la producerea acetatului de butii — reziduuri de la fabrica de acetat de metil. Datorită competenței, hărniciei și interesului specialiștilor combinatului, probleme care altădată păreau de nerezolvat, cum ar fi utilizarea gazelor ce se eliminau și poluau atmosfera, acum, prin diverse procese tehnologice se recuperează, devenind materii prime pentru obținerea unor noi produse. Numai în perioada ce a trecut din actualul cincinal au fost recuperate și refolosite produse a căror valoare se ridică la 52,7 milioane lei, cu peste 10 milioane lei peste sarcinile de plan. Astfel, printre altele, au fost recuperate suplimentar 760 tone metanol, 372 tone acetat de butil, 1 229 tone bioxid de carbon lichid, 645 000 mc bioxid de carbon gazos, 85 tone acid sulfuric, 112 tone butanol din uleiuri, 692 tone motorină uzată etc. Posibilitățile de recuperare și livrare la unele produse — cum ar fi bioxidul de carbon lichid — sunt și mai mari. Din păcate, însă, nu sunt create condiții pentru transport. De ani de zile, între Centrala industrială de îngrășăminte chimice Craiova și M.I.C.M. se poartă discuții pentru construirea unor cisterne speciale de transportat bioxidul de carbon, dar nici pînă în prezent nu s-au realizat. Combinatul craiovean și-a propus, pentru acest an să valorifice, chiar pentru nevoile unităților aparținînd M.I.C.M., o cantitate de bioxid de carbon lichid de trei ori mai mare decit în 1981 , dar realizarea acestei sarcini de plan este posibilă numai în condițiile în care beneficiarul, respectiv M.I.C.M., va asigura cele trei cisterne, al căror termen de livrare a expirat încă de la 31 iulie 1981. NISTOR ȚUICU LA LOCUL DE MUNCA, ACASA, ORIUNDE VÄRFI A Ți i Preludiu la campania de primăvară Luna martie a început în Județul nostru cu zile calde, însorite ceea ce favorizează impulsionarea multiplelor lucrări pregătitoare în vederea începerii campaniei de primăvară. Ultimele revizii și retușuri la mașinile și tractoarele care în curînd urmează să intre în brazdă ; asigurarea neîntîrziată și în întregime a cantităților de semințe necesare ; urmărirea de către toți specialiștii a evoluției temperaturii în sol ; continuarea fertilizărilor — iată numai cîteva lucrări prioritare care trebuie să stea în atenția comitetelor comunale de partid, a conducerilor C.U.A.S.C., a unităților agricole cooperatiste și de stat. ----------- S3 Cooperativa agricolă din Birza deține o bună tradiție în producerea legumelor timpurii. Pentru anul acesta, în ferma condusă de ing. Constantin Rădulescu se vor cultiva, intre altele, 20 ha varză timpurie, 10 ha conopidă timpurie și 15 ha tomate timpurii. Pentru toate aceste trei culturi s-a asigurat, la nivelul fermei respective, întregul necesar de răsad. De pildă, pentru varza timpurie s-au produs 1,4 milioane fire de răsad, demult repicat, momentan apt pentru plantare. Pentru cultura de tomate s-au însămînțat deja 560 mp de răsadniță, iar pentru cultura de conopidă s-au produs 500 000 fire. De asemenea, suprafețele destinate fermei legumicole au fost fertilizate cu peste 400 kg superfosfat la ha și , circa 35 tone îngrășăminte organice. Printre cooperatorii care participă zilnic la lucrările specifice din legumicultura se află Ștefan Zamfirache, Maria Dina, Marin Birtu, Nicolita Marina, Chițu Floarea și alții. ■ In fermele legumicole ale A.E.S.C. Boureni urmează să se cultive, în acest an, 50 ha vinete, 125 ha ardei, 55 ha tomate, 20 ha varză de vară. Pentru reușita deplină a acestor culturi, se vor produce 18 milioane fire de răsad. Au fost deja semănate în răsadnițele amenajate tomatele timpurii, ardeiul gras și varza timpurie. De asemenea, suprafețele destinate celor 175 ha cartofi timpurii s-au fertilizat cu cite 600 kg îngrășăminte complexe la hectar, însemnate cantități de îngrășăminte chimice au fost administrate și culturilor de ceapă și usturoi plantate din toamnă. ■ In cele trei ferme specializate în cultura cartofului, care alcătuiesc împreună „trupul“ Mîrșani, aparținînd Stațiunii de cercetare și producție cu același nume, pregătirile în vederea declanșării campaniei agricole de primăvară au intrat în fază finală. Aici, în fermele respective, conduse de inginerii Valeria Vînătoru, Marin Lazăr și Gheorghe ION V. PATRAȘCOIUL coresp. (Continuare în pag. a IlI-a) la pag, a ll-a Fotbal: Hai Craiova ! Hai oltenii ! Haide „U" ! ■ Al 12-lea jucător... ■ „Nici pentru Bayern nu va fi ușor" ■ Ilie Bălăci... posibil! H „U“ Craiova, suporterii sunt alături de tine ! Pierderile de legume nu trebuie să devină o ...fatalitate De bună seamă că și la I.P.I.L.F. Calafat contabilitatea este și trebuie să rămînă un mijloc de evidențiere a rezultatelor obținute ca urmare a proceselor economice privite sub aspectul componenței și provenienței lor, cu alte cuvinte, ca o confirmare a expresiei că în nici o privință nu se cade a ne ascunde după degete. Din păcate, atunci cînd degetele pe care contabilitatea operează neobosită, pentru a-și face datoria, se întîmplă să aparțină palmei ing. Nicolae Păun — directorul I.P.I.L.F. — ele tresar uneori și vor să se alcătuiască — inexplicabil — în formă de scut. In anul precedent, la I.P.I.L.F. Calafat pierderile înregistrate au bătut toate recordurile posibile : 40 milioane lei pagubă cumulată din activitatea de agricultură, cît și din cea de industrializare. Să dăm numai un exemplu sugestiv : la cultura de tomate din ciclul de vară-toamnă (cultură de bază în profilul fermelor I.P.I.L.F. Calafat), planul s-a îndeplinit numai în proporție de 23,8 la sută. Astfel, s-a înregistrat un adevărat paradox legumicol: sporul de producție la tomatele timpurii față de cele de varătoamnă (I) a fost de 10 356 kg la ha. Dacă s-ar fi îndeplinit măcar producția din primul ciclu și în cel de-al doilea, sporul de producție ar fi însumat pe cele aproape 700 ha, peste 7 000 tone tomate, echivalentul a peste 1 000 tone pastă. De fapt, în fermele I.P.I.L.F. Calafat se practică de mai multă vreme, fără ca nimeni să observe, cea mai extensivă cu putință legumiculiră. Cînd vine vorba de producțiile scăzute de tomate, tovarășul Nicolae Păun se dovedește un spirit glumeț, din moment ce crede că prin cotloanele activității contabile s-ar mai putea găsi subterfugii. Scriptic, „izbinda“ nedorită înscrisă în bilanțul contabil al I.P.I.L.F. Calafat aparține atit sectorului de producție agricolă, cît și celui de industrializare. Intre MIRCEA CANTAR (Continuare in pag a lil-a) întreprinderea de utilaj greu Craiova. Strungarul Ion Dragnei este un bun cunoscător al utilajului complex pe care-l deservește și la care execută lucrări cu grad sporit de dificultate. Foto : D. Stănescu 5 tone de metal economisit Prin recuperarea și refolosirea plaselor uzate, cât și a cupoanelor din oțel-beton de 8—25 milimetri, prin sudarea acestora cu electrod fix și sudură cap la cap, lucrătorii atelierului carcase din cadrul întreprinderii de prefabricate din beton Craiova au economisit, de la începutul anului în curs, peste 5 tone materiale feroase a căror valoare se ridică la 50 000 lei. Pînă la sfîrșitul anului curent, vor fi recuperate și refolosite circa 40 tone materiale feroase, economiile aduse întreprinderii pe această cale ridicîndu-se, în final, la peste 290 000 lei. Se remarcă, în activitatea de zi cu zi, lucrătorii Costică Bercea, Ion Sandu, Constanța Neacșu și Ion Iordache. DANEI, GHEORGHE coresp. Sub semnul unei noi și cutezanțe angajări comuniste... Spirit deosebit de critic, înaltă exigență, cu o largă deschidere către asumarea sarcinilor mărețe economicosociale statuate de documentele de partid și de stat — iată doar cîteva atribute esențiale ale dării de seamă prezentată de tovarășa Rodica Petrescu, secretara comitetului comunal de partid Breasta, în fața celor 100 delegați prezenți la conferința comunală de dare de seamă și alegeri. Au fost, de altfel, și premise optime ale unei autentice dezbateri comuniste, în care am putut remarca, deopotrivă, exactitatea și concretețea referințelor celor 12 vorbitori, combativitatea (mai puțin, poate, autoexigență !) și constructivitatea ce au conferit întregii dezbateri dimensiunea unui autentic „sfat" comunist, susceptibil să jaloneze activitatea complexă de viitor pe care sînt chemați să o slujească, cu un nou și tfftrerant legămînt de conștiință și de dăruire, membrii de Conferința de dare de seamă și alegeri a organizației comunale de partid Breasta partid, toți oamenii muncii din această vatră de suflet și de muncă a Doljului contemporan. Desigur, tonul critic, probat de darea de seamă, ca și de discuțiile purtate, avut la bază rezultatele de loc satisfăcătoare înregistrate de unitățile economicosociale ale comunei în ultimii doi ani; s-a relevat, de exemplu, faptul că nici C.A.P. și nici I.A.S. din localitate nu și-au realizat sarcinile de plan în perioada de timp supusă analizei : astfel^a C.A.P. s-a inregistrat la o nerealizare de 84 kg la ha la cultura griului și 1078 kg la ha la cea a porumbului. Printre cauzele ce au generat aceste insatisfacții s-au numărat, potrivit dării de seamă, slaba amplasare a culturilor, arături neefectuate la timp, neîntreținerea culturilor la parametri calitativi optimi, lipsa de preocupare pentru asigurarea bazei furajere ce a condus, de asemenea, la rezultate cu mult sub posibilitățile locale în sectorul zootehnic. La I.A.S., unitate cîndva de referință în agricultura doljeană, rezultatele înregistrate par să indice faptul că unitatea traversează o perioadă de tranziție: GEORGE POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Accente Vremea ghioceilor Din imensa haină imaculată a iernii au rămas pe ici, pe colo, numai cîteva petece. Albul ei s-a furișat pudic în albul din clopoțeii ghioceilor și vesel în lina cîrlionțată a mieilor ce împlinesc turmele care visează drumurile transhumanței spre stînele din munți. La magazinul specializat de pe „România Muncitoare“, unde se vînd semințe fac rînd din zori, înainte ca ușa lui să fie descuiată, zeci de oameni. Năstureii și panselele cu petale de catifea de sub cupolele de sticlă ale serelor din parc, așteaptă să fie luate mai bine în seamă de cei cu priceperi de adevărați artizani. Să le împerecheze în simetriile vegetale cu care trebuie împodobită întinerită noastră bănie. Mă îngrijorează gîndul că cei ce răspund de curățenia orașului nu au procurat suficiente măsuri pentru toaleta de primăvară a bulevardelor și străzilor. Dar asta rămîne de văzut. In piață, găsim orceag și bulbi de gladiole. In cartierul Lăpușului, noii locatari își împart, așa cum li se cuvin, spațiile LUCIAN ZATTI (Continuare in pag. a III a)