Inainte, aprilie 1982 (Anul 39, nr. 11514-11539)
1982-04-01 / nr. 11514
05. IU ® ANUL XXXVIII NR 11514 JOI 1 APRILIE 1982 4 PAGINI 50 BANI Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, în unanimitate, următoarea ordine de zi: 1. Raportul privind situația economico-financiară pe ansamblul economiei naționale, rezultată pe bază de bilanț, in anul 1981. 2. Raportul privind realizarea programului de producere a energiei în cincinalul 1981—1985 și dezvoltarea potențialului energetic al țării pînă în 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensămintului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, și unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii și autoaprovizionării teritoriale, precum și asigurarea aprovizionării în bune condiții a populației. 4. Raportul cu privire la efectivul, compoziția și structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activitatea desfășurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat și organizațiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 6. Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamațiilor și cererilor oamenilor muncii în 1981. 7. Raportul privind activitatea internațională a partidului și statului în 1981 și principalele orientări în politica externă în anul 1982. La plenară au participat, ca invitați, primi-secretari ai comitetelor județene de partid, cadre de conducere din ministere, instituții centrale, organizații de masă și obștești, redactori șefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarășii: Pavel Aron, Ion Sîrbu, Alexandrina Găinușe, Vasile Sechel, Ferdinand Naghy, Constantin Crișan, Miu Dobrescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăzărescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teșu, Paraschiv Benescu. I. In cadrul plenarei a fost examinat și aprobat in unanimitate Raportul privind situația economico-financiară pe ansamblul economiei naționale, rezultată pe bază de bilanț, în anul 1981. Comitetul Central al Partidului Comunist Român a apreciat că în anul 1981 au fost obținute rezultate importante în dezvoltarea economică și social-culturală a țării, în creșterea potențialului productiv și tehnico-științific al economiei naționale, în lărgirea și modernizarea forțelor de producție, în ridicarea eficienței economice și perfecționarea conducerii economico-sociale, în sporirea avuției naționale și, ca urmare, s-a asigurat înfăptuirea Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material și spiritual al tuturor cetățenilor. Realizarea de către unitățile economice a unei creșteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum și a unui excedent de peste 300 milioane dolari la balanța comercială a României constituie succese importante în măsură să asigure înfăptuirea în continuare a Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Rezultatele înregistrate confirmă realismul și justețea politicii partidului, care aplică în mod creator adevărurile generale, legitățile socialismului, la condițiile istorice concrete ale României și la a cărei fundamentare un rol important îl are secretarul general al partidului, președintele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. (Continuare în pag. a II-a) In anii construcției socialiste, satele noastre au cunoscut transformări structurale. Astăzi vă prezentăm imagini înnoitoare din localitățile Valea Stanciului, Scaești și Hulzești. Industrie Industrie Cu planul trimestrial îndeplinit . Printre unitățile care au înscris succese de seamă în marea întrecere muncitorească pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice în primul trimestru din acest an se află și ÎNTREPRINDEREA DE MOHARIT ȘI PANIFICAȚIE CRAIOVA. Colectivul de aici a reușit să realizeze prevederile de plan ale primelor trei luni încă de la 24 martie a.c. Ca urmare, bilanțul de la sfîrșitul trimestrului a înregistrat o depășire preliminară de 33 milioane lei la producția globală industrială și 15 milioane lei la producția marfă. ■ Lucrătorii ȘANTIERULUI NR 3 DIN CADRUL TRUSTULUI DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE CRAIOVA au raportat atingerea nivelelor planificate pe primul trimestru al anului în curs cu 5 zile mai devreme. Cele mai bune rezultate s-au obținut la secția de repere pentru OLTCIT ce se realizează în cadrul întreprinderii chimice Craiova, unde au început deja probele tehnologice, la fabrica de pîine Craiovița și ferma de vaci Plenița. Pînă la sfîrșitul lunii martie, muncitorii, maiștrii și inginerii șantierului amintit au realizat""suplimentar lucrări în valoare de 300 000 lei. La I. U. P. S. Filiași Angajament ferm, rezultate notabile .Ținînd seama de faptul că metalul reprezintă materia primă cu pondere predominantă în producția unității lor, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de utilaje și piese de schimb Filiași acordă o atenție deosebită reducerii consumurilor de laminate, profile din fier, fontă și oțel. Ca urmare a măsurilor întreprinse, în cursul anului trecut, prin reducerea cu 1 la sută a consumului de metal, la producția realizată s-a obținut o economie de 33,2 tone metal, îndeplinindu-se astfel angajamentul asumat în întrecerea socialistă. Pe 1982, condițiile cînd chiar din reînpartiții s-au dat norme de consum mult îmbunătățite față de anii precedenți, colectivul de muncă de aici s-a angajat în cadrul adunării generale a oamenilor muncii, din luna februarie a.c., să reducă consumul de metal cu 0,7 la sută și să economisească cel puțin 22 tone de metal. Ce s-a întreprins pentru îndeplinirea acestui angajament ? La această întrebare, inginerul șef al întreprinderii, tovarășul Vasile Epure, ne-a spus : „In vederea înfăptuirii sarcinilor sporite pe linia reducerii consumurilor de metal, am luat măsuri hotărâte pentru mai buna organizare a producției și a muncii. Mari posibilități de economisire a metalului există, în primul rînd, în activitatea desfășurată de compartimentul de concepție, care NISTOR ȚLTCU (Continuare En pag. a III-a) METALUL de la materia primă la produsul linii, folosit gospodărește ! JURNAL DE CAMPANIE » JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Timpul are acum valoare înzecită FIECARE ZI 0 ZFRECIT LA SLĂTIREA TERENULUI $1 LA SEMĂNAT 1 ■ Identificând fiecare parcelă zventată, să reluăm operativ lucrările întrerupte din cauza precipitațiilor . Organizarea lucrului în schimburi prelungite la pregătirea terenului și întreaga zi lumina la semănat duce la scurtarea timpului, la respectarea epocii optime de semănat . Toate semănătorile riguros verificate, corespunzător reglate, astfel incit de la însămînțări să se asigure densitatea optimă de plante la unitatea de suprafață ■ In legumicultura, în livezi și în vii — un ritm mult mai alert lucrărilor de sezon, urmărindu-se respectarea graficelor la nivelul fiecărei unități și formații de lucru . Pe pajiștile naturale să se execute volumul de lucrări planificate — condiție esențială a creșterii cantității de masă verde la hectar . Calitatea lucrărilor — examenul de competență al specialistului, nivelul de apreciere al responsabilității și hărniciei mecanizatorilor. Pătrunzînd litera și spiritul noilor acte normative și, în primul rînd, ale Legii retribuirii muncii în unitățile agricole cooperatiste, lucrătorii ogoarelor din Consiliul unic agroindustrial Bîrca probează un nou mod de a gîndi și a munci în agricultură. Ei sînt hotărîți să încadreze fiecare lucrare în epoca optimă, să nu facă nici un fel de rabat la calitate. In consens cu prevederile actelor normative, cu indicațiile exprese date de la nivelul județului, fiecare formație de lucru este condusă direct, nemijlocit, de către un specialist. Se asigură, astfel, folosirea utilajelor la întreaga capacitate. Ing. GHEORGHE MITRICOF, D.G.A.I.A. Dolj (Continuare în paga III-a) în Consiliul unic agroindustrial Bîrca Specialiștii conduc efectiv formațiile de lucru Există imagini care se învechesc ușor, dispar repede altele, însă, îți vin mereu în minte și, în curgerea vremii devin mai puternice, se întipăresc mai adînc. Iată, revăd aceiași oameni cu care am făcut cunoștință prima oară în acel septembrie 1949 cînd s-a inaugurat cea de-a doua cooperativă agricolă din județul Dolj. Ore în șir derulăm firul amintirilor.’ — Iți mai aduci aminte, tovarășe Mihăițeanu, care era valoarea avuției obștești a cooperativei la înființare? — mă adresez primului șef contabil al C.A.P. „înainte" din Coțofenii din Față, acum om cu tîmplele încărunțite, dar care la cei 76 de ani ai săi nu se dă... bătut la muncă în fața celor tineri. — îmi aduc aminte de parcă totul s-ar fi petrecut ieri. Toate datele le am înscrise în dosare, chiar pe carnețele, dar le țin mintele de rost. Aveam atunci 63 brațe de muncă, 106 ha teren arabil, 12 pluguri, șase grupe, 12 care, 18 boi de muncă. In total, fondurile fixe se ridicau la circa 100 900 lei. Numai cine cunoaște de unde am pornit și unde am tot înainte ajuns poate aprecia saltul uriaș pe care l-am făcut. Dacă s-ar face cumva foștii moșieri Toma Teușan și Elena Măldărăscu, care , în 1907 nu s-au sfiit să îndemne jandarmii să lege și să bată oameni nevinovați, n-ar mai recunoaște nimic în afară poate de conacul in care astăzi se află sediul cooperativei agricole. Intr-adevăr, Coțofenii din Față, ca dealtfel ■ toate satele noastre, are astăzi altă înfățișare, a cunoscut transformări profunde, structurale, încerc să mă întîlnesc cu Nicolae Ciuhan, Nicolae Gruia,Constantin Genunche Ion Stingă, Elena Olaru Alexandru Gh. Trancă care s-au numărat printre primii care s-au înscris în cooperativa agricolă. Pornesc un lung și-n lat pe ulițele satului. Peste tot te întîmpină case mari, multe dintre ele cu etaj, curțile bine gospodărite, cultivate de lingă gard și pînă sub streașină. Dacă odinioară, cînd trecea un automobil prin sat, femeile mai în vîrstă se ascundeau după copaci de frica „bolidului", acum la Coțofenii din Față, la 3—4 gospodării zărești o Dacie-1300 sau un „Arc“. Casele sunt mobilate mai ceva ca la oraș. Oamenii se întrec să-și amenajeze băi, să-și instaleze boilere electrice, semn că satul se apropie tot mai mult de oraș. Dar oamenii, cum au evoluat oamenii ? După ACIEL FRIGIOIlI (Continuare in pag. a lil-a) ale uhulSifiinlisteR« Cooperativa agricolă „înainte" merge de peste trei deceniii A*)**--