Inainte, aprilie 1982 (Anul 39, nr. 11514-11539)

1982-04-01 / nr. 11514

05. IU ® ANUL XXXVIII NR 11514 JOI 1 APRILIE 1982 4 PAGINI 50 BANI Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, în unanimitate, următoarea ordine de zi: 1. Raportul privind situația econo­­m­ico-financiară pe ansamblul econo­­m­iei naționale, rezultată pe bază de bilanț, in anul 1981. 2. Raportul privind realizarea pro­gramului de producere a energiei în cincinalul 1981—1985 și dezvoltarea po­tențialului energetic al țării pînă în 1990. 3. Raportul privind rezultatele re­­censămintu­lui animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, și unele măsuri pentru realizarea programului de în­tărire a autoconducerii și autoapro­­vizionării teritoriale, precum și asi­gurarea aprovizionării în bune con­diții a populației. 4. Raportul cu privire la efectivul, compoziția și structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activita­tea desfășurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat și organi­zațiile de masă pentru înfăptuirea po­liticii de cadre a partidului. 6. Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamațiilor și cererilor oamenilor muncii în 1981. 7. Raportul privind activitatea in­ternațională a partidului și statului în 1981 și principalele orientări în politica externă în anul 1982. La plenară au participat, ca invitați, primi-secretari ai comitetelor județene de partid,­ cadre de conducere din ministere, instituții centrale, organi­zații de masă și obștești, redactori șefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cu­­vintul tovarășii: Pavel Aron, Ion Sîrbu, Alexandrina Găinușe, Vasile Sechel, Ferdinand Nagh­y, Constantin Crișan, Miu Dobrescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăză­­rescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teșu­, Paraschiv Benescu. I. In cadrul plenarei a fost exami­nat și aprobat in unanimitate Rapor­tul privind situația economico-finan­­ciară pe ansamblul economiei națio­nale, rezultată pe bază de bilanț, în anul 1981. Comitetul Central al Partidului Co­munist Român a apreciat că în­ anul 1981 au fost obținute rezultate impor­tante în dezvoltarea economică și so­­cial-culturală a țării, în creșterea po­tențialului productiv și tehnico-știin­țific al economiei naționale, în lăr­girea și modernizarea forțelor de pro­ducție, în ridicarea eficienței econo­mice și perfecționarea conducerii eco­­nomico-sociale, în sporirea avuției naționale și, ca urm­are, s-a asigurat înfăptuirea Programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material și spiritual al tuturor cetă­țenilor. Realizarea de către unitățile eco­nomice a unei creșteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum și a unui excedent de peste 300 milioane dolari la balanța comercială a României constituie suc­cese importante în măsură să asigure înfăptuirea în continuare a Progra­mului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material și spiri­tual al poporului. Rezultatele înregistrate confirmă realismul și justețea politicii partidu­lui, care aplică în mod creator ade­vărurile generale, legitățile socialis­mului, la condițiile istorice concrete ale României și la a cărei fundamen­tare un rol important îl are secretarul general al partidului, președintele re­publicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. (Continuare în pag. a II-a) In anii construcției so­cialiste, satele noastre au cunoscut transformări structurale. Astăzi vă prezentăm imagini înnoi­toare din localitățile Va­lea Stanciului, Scaești și Hulzești. Industrie Industrie Cu planul trimestrial îndeplinit . Printre unitățile care au înscris succese de seamă în marea întrecere muncitorească pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice în primul trimestru din acest an se află și ÎNTREPRINDEREA DE MOHARIT ȘI PANIFICAȚIE CRAIOVA. Colectivul de aici a reușit să realizeze prevederile de plan ale primelor trei luni încă de la 24 martie a.c. Ca urmare, bilanțul de la sfîrși­­tul trimestrului a înregistrat o depășire preliminară de 33 milioane lei la producția globală industrială și 15 mi­lioane lei la producția marfă. ■ Lucrătorii ȘANTIERULUI NR 3 DIN CADRUL TRUSTULUI DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE CRA­IOVA au raportat atingerea nivelelor planificate pe pri­mul trimestru al anului în curs cu 5 zile mai devreme. Cele mai bune rezultate s-au obținut la secția de repere pentru OLTCIT ce se realizează în cadrul întreprinderii chimice Craiova, unde au început deja probele tehnolo­gice, la fabrica de pîine Craiovița și ferma de vaci Ple­­nița. Pînă la sfîrșitul lunii martie, muncitorii, maiștrii și inginerii șantierului amintit au realizat""suplimentar lu­crări în valoare de 300 000 lei. La I. U. P. S. Filiași Angajament ferm, rezultate notabile .Ținînd seama de faptul că metalul reprezintă materia primă cu pondere predomi­nantă în producția unității lor, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de utilaje și piese de schimb Fi­­liași acordă o atenție deo­sebită reduce­rii consumuri­lor de laminate, profile din fier, fontă și oțel. Ca urmare a măsurilor întreprinse, în cursul anului trecut, prin re­ducerea cu 1 la sută a con­sumului de metal, la produc­ția realizată s-a obținut o economie de 33,2 tone metal, îndeplinindu-se astfel anga­jamentul asumat în întrece­rea socialistă. Pe 1982, condițiile cînd chiar din re­în­partiții s-au dat norme de consum mult îmbunătățite față de anii precedenți, co­lectivul de muncă de aici s-a angajat în cadrul adu­nării generale a oamenilor muncii, din luna­­ februarie a.c., să reducă consumul de metal cu 0,7 la sută și să economisească cel puțin 22 tone de metal. Ce s-a între­prins pentru îndeplinirea a­­cestui angaja­ment ? La a­­ceastă întrebare, inginerul șef al întreprin­derii, tovarășul Vasile Epure, ne-a spus : „In vederea în­făptuirii sarcinilor sporite pe linia reducerii consumurilor de metal, am luat măsuri hotărâte pentru mai buna or­ganizare a producției și a muncii. Mari posibilități de economisire a metalului exis­tă, în primul rînd, în activi­tatea desfășurată de compar­timentul de concepție, care NISTOR ȚLTCU (Continuare En pag. a III-a) METALUL de la materia primă la produsul linii, folosit gospodărește ! JURNAL DE CAMPANIE » JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Timpul are acum valoare înzecită FIECARE ZI­­ 0 ZFRECIT LA SLĂTIREA TERENULUI $1 LA SEMĂNAT 1 ■ Identificând fiecare parcelă zventată, să re­luăm operativ lucrările întrerupte din cauza precipitațiilor . Organizarea lucru­lui în schimburi prelun­gite la pregătirea tere­nului și întreaga zi­ lu­­mina la semănat duce la scurtarea timpului, la respectarea epocii opti­me de semănat . Toate semănătorile riguros verificate, co­respunzător reglate, ast­fel incit de la însămîn­­țări să se asigure densi­tatea optimă de plante la unitatea de suprafață ■ In legumicultura, în livezi și în vii — un ritm mult mai alert lu­crărilor de sezon, urmă­rind­u-se respectarea gra­ficelor la nivelul fiecă­rei unități și formații de lucru . Pe pajiștile natu­rale să se execute volu­mul de lucrări planifi­cate — condiție esen­țială a creșterii cantită­ții de masă verde la hectar . Calitatea lucrări­lor — examenul de competență al specialis­tului, nivelul de apre­ciere al responsabilității și hărniciei mecanizato­rilor. Pătrunzînd litera și spiri­tul noilor acte normative și, în primul rînd, ale Legii re­tribuirii muncii în unitățile agricole cooperatiste, lucră­torii ogoarelor din Consiliul unic agroindustrial Bîrca probează un nou mod de a gîndi și a munci în agricul­tură. Ei sînt hotărîți să în­cadreze fiecare lucrare în epoca optimă, să nu facă nici un fel de rabat la calitate. In consens cu prevederile actelor normative, cu indi­cațiile exprese date de la nivelul județului, fiecare formație de lucru este con­dusă direct, nemijlocit, de către un specialist. Se asi­gură, astfel, folosirea utila­jelor la întreaga capacitate. Ing. GHEORGHE MITRICOF, D.G.A.I.A. Dolj (Continuare în pag­a III-a) în Consiliul unic agroindustrial Bîrca Specialiștii conduc efectiv formațiile de lucru Există imagini care se în­vechesc ușor, dispar repede altele, însă, îți vin mereu în minte și, în curgerea vremii devin mai puternice, se înti­păresc mai adînc. Iată, re­văd aceiași oameni cu care am făcut cunoștință prima oară în acel septembrie 1949 cînd s-a inaugurat cea de-a doua cooperativă agricolă din județul Dolj. Ore în șir derulăm firul amintirilor.’ — Iți mai aduci aminte, tovarășe Mihăițeanu, care era valoarea avuției obștești a cooperativei la înființare? — mă adresez primului șef contabil al C.A.P. „înainte" din Coțofenii din Față, acum om cu tîmplele încărunțite, dar care la cei 76 de ani ai săi nu se dă... bătut la mun­că în fața celor tineri. — îmi aduc aminte de parcă totul s-ar fi petrecut ieri. Toate datele le am în­scrise în dosare, chiar pe carnețele, dar le țin minte­le de rost. Aveam atunci 63 brațe de muncă, 106 ha te­ren arabil, 12 pluguri, șase grupe, 12 care, 18 boi de muncă. In total, fondurile fixe se ridicau la circa 100 900 lei. Numai cine cunoaște de unde am pornit și unde am tot înainte ajuns poate aprecia saltul uriaș pe care l-am făcut. Dacă s-ar face cumva foștii moșieri Tom­a Teu­șan și Ele­na Măldărăscu, care , în 1907 nu s-au sfiit să îndemne jandarmii să lege și să bată oameni nevinovați, n-ar mai recunoaște nimic în afară poate de conacul in care­­ as­tăzi se află sediul coopera­tivei agricole. Intr-adevăr, Coțofenii din Față, ca dealtfel ■ toate sa­tele noastre, are astăzi altă înfățișare, a cunoscut trans­formări profunde, structu­rale, încerc să mă întîlnesc cu Nicolae Ciuh­an, Nicolae Gruia,Constantin Genunche Ion Stingă, Elena Olaru Alexandru Gh. Trancă care s-au numărat printre primii care s-au înscris în coope­rativa agricolă. Pornesc un lung și-n lat pe ulițele satu­lui. Peste­­ tot te întîmpină case mari, multe dintre ele cu etaj, curțile bine gospo­dărite, cultivate de lingă gard și pînă sub streașină. Dacă odinioară, cînd trecea un automobil prin sat, fe­meile mai în vîrstă se as­cundeau după copaci de frica „bolidului", acum la Coțo­­fenii din Față, la 3—4 gos­podării zărești o Dacie-1300 sau un „Arc“. Casele sunt mobilate mai ceva ca la oraș. Oamenii se întrec să-și ame­najeze băi, să-și instaleze boilere electrice, semn că satul se apropie tot mai mult de oraș. Dar oamenii, cum au evoluat oamenii ? După ACI­EL FRIGIOIlI (Continuare in pag. a lil-a) ale uhulSifiinlisteR« Cooperativa agricolă „înainte" merge de peste trei deceniii A*)**--

Next