Inainte, decembrie 1982 (Anul 39, nr. 11721-11747)

1982-12-01 / nr. 11721

ANUL XXXIX NR 11 721 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1982 | 4 PAGINI .30 IÎAM | muwmwsmwm wmmmmrmmmmmvmw n v in wtin-irw^nwaiiniriwiifliHiiii'ii ni i iun memmsmumJ In întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului OAMENII MUNCII DOLJENI OBȚIN IMPORTANTE SUCCESE Proiecte eficiente, cu mari economii de valută și materiale deficitare La Institutul de cercetări, inginerie tehnologică și pro­iectare minieră pentru lignit Craiova au fost elaborate un număr de 33 proiecte tip pentru lucrări miniere sub­terane, instalații electro­mecanice și construcții de suprafață specifice unităților miniere. In lucrările elaborate s-a urmărit aplicarea tehnolo­­lor, tipizate, cu consumuri ,foi,­duse de­­ materiale, com­bustibili și energie, reduce­rea importurilor, reușindu-se să se realizeze o economie de 210 tone ciment, 240 tone metal, 6 tone bitum, precum și reducerea importurilor de utilaje cu un milion dolari, ca urmare a proiectării cu tehnologie românească a in­stalațiilor de prestărimare și eliminare a corpurilor străine la carierele Gîrla și Tismana II. Indici calitativi superiori La întreprinderea textilă „Independența“ Craiova, ca­litatea­ produselor, în perioa­da care a trecut din acest an, a fost realizată cu o depășire de 5,5 la sută față de indicele stabilit prin plan. Acest succes a fost posibil ca urmare a unui control mai amănunțit pe faze de fabricație și la faza finală, precum și prin aplicarea unui complex de măsuri ur­mărite de organul colectiv de conducere. O eficiență deosebită au avut-o și ana­lizele ce se fac la fața locu­lui, atunci cind se produce o defecțiune, și măsurile operative luate de muncitori și specialiști. Eforturi exemplare pentru o calitate înaltă a produse­lor depun textiliste precum : Ioana Purece, Maria Tudo­­rașcu, Iuliana Șerban, Ște­­fania Dicu, Victoria Bera, muncitorii Constantin Al­­beanu, Gheorghe Dudică și alții. Să privim gospodărește utilizarea, cu maximă chibzuință, a energiei electrice să propunem să discu­tăm... gospodărește cîteva probleme privind utilizarea cu maximă chibzuință a e­­nergiei electrice în dome­niul casnic, acum cînd hi­drocentralele și termocen­tralele cu greu fac față ne­cesarului de kilowați-oră în locuințele noastre. De fapt, oricum discuția trebuia să aibă loc (însă actualele di­ficultăți energetice o impun acum) pentru a ști ce per­spective avem, ce trebuie să facem in continuare. Dacă în anul 1979 consumul mediu anual de energie electrică în­tr-o familie a fost de 800 kWh, în prezent el se apropie de 1100 kWh, iar în 1985 se eva­luează a ajunge la cel puțin 1400 kWh. Re­zultă, deci, un ritm me­diu anual de creștere a consumului gospodăresc de aproximativ 12 sută. Numai că produc­ța­ția de energie electrică a țării crește în acest cincinal intr-un ritm anual de 2,5 ori mai mic. Concluzia care rezultă e limpede și ea trebuie să ne determine să gîn­­dim cit se poate de gospo­dărește cind e vorba de uti­lizarea energiei electrice. Compensarea defici­tului de energie se poa­te face — cel puțin în perioada în care ne aflăm — prin economi­sirea ei, aceasta fiind o cale sigură de „produ­cere” a curentului elec­tric. Și, dacă evaluăm corect practicile noastre cotidiene, dacă ne uităm mai bine la becuri, la aparatele electronice și electro­­casnice din gospodăria noastră, vom vedea, poate unii cu surprindere, că așa stau lucrurile, că putem, to­tuși, consuma mai puțin cu­rent. S-ar putea intîmpla ca unii dintre noi să nu cu­noască încă pe deplin moda­litățile concrete de econo­misire, fapt pentru care ne propunem să vi le înfățișăm într-un număr viitor al zia­rului. Pînă atunci, însă, este nevoie să facem două precizări. Mai întîi să înțelegem că trebuie să ne adaptăm la cerințele anului 1982 și că nu are rost, în cazul ener­giei electrice, să mai­ com­parăm cu ce a fost odată. Este adevărat, a existat o vreme, pînă acum cîțiva ani, cind cu cit consumat mai multă energie electrică ION DIACONU (Continuare în pag. a H-a) In satul Puțuri, din comuna Castranova, s-a construit, din fonduri de investiții și cu contribuția în muncă a cetățenilor, un modern punct sanitar. (în ). Foto : P. Aurel la întreprinderea de confecții Craiova Continuitatea unei bune tradiții în relațiile cu partenerii comerciali externi întreprinderea craioveană de confecții, unitate repre­zentativă a centralei indus­triale de profil, a devenit o firmă cunoscută pe piața in­ternațională prin calitatea produselor exe­cutate și, tot­odată, prin res­pectarea cu strictețe a ter­menelor pre­văzute în contractele înche­iate cu beneficiarii de peste hotare. „Acestea sînt con­diții esențiale pentru dez­voltarea continuă a activi­tății de export — ne-a spus cu cîteva zile în urmă pre­ședintele consiliului oameni­lor muncii din unitate, Eu­genia Albu. De aceea, orga­nul colectiv de conducere a analizat de mai multe ori în cursul anului 1982 modul în care întreprinderea de con­fecții Craiova își onorează obligațiile față de parte­nerii externi, stabilind mă­surile necesare pentru înde­plinirea în cele mai bune condiții a acestui obiectiv“. _ Es­te de remarcat faptul că, în comparație cu 1, cu anul tre­firmelor numărul inte­resate de pro­dusele româ­nești realizate la unitatea craioveană amintită a cres­cut cu încă trei, din Olanda, S.U.A. și Canada. In același timp, a fost cucerită o nouă piață, fiind livrate pentru prima dată confecții craio­­vene în Danemarca. Cind am stat de vorbă cu președin­tele consiliului oamenilor muncii, o situație statistică întocmită după zece luni de activitate arăta că, în cadrul relațiilor unității pe devize libere, față de perioada co­respunzătoare a anului tre­cut, au fost livrate în plus peste 60 000 de confecții di­ferite. Hărnicia confecțione­­relor întreprinderii și-a spus din nou cuvîntul : toate con­tractele au fost onorate în termen, unitatea lucrînd cu o mare parte din capacitate pentru export. Astfel, pon­derea exportului în total producție marfă fabricată a fost în trimestrul întîi de 70,5 la sută, în trimestrul al doilea de 63,1 la sută, ajun­­gînd în trimestrul al treilea la 95,2 la sută. „Au existat perioade — a subliniat in­terlocutoarea noastră — cind în activitatea de export pe devize libere a fost antre­nat aproape întreg colectivul întreprinderi. Ca exemplu voi da lunile iulie, august și EMIL CALOTA (Continuare­­a pag. a IlI-a) Exportul — obiectiv prioritar al industriei doljene In secția înaltă tensiune a întreprinderii „Electro­­putere“ Craiova se execută, pentru unități miniere din­­ ară, celulele antigrizutoase. In imagine : lăcătușii Con­stantin Teică și Toma Lupu­, montînd întrerupătorul la o celulă. Foto : D. Stănescu Eveniment de seamă în viața tuturor localităților Constituirea consiliilor populare In cadrul măsurilor de perfecționare a activi­tății organismelor democrației noastre socialiste este necesar, totodată, să se asigure ridicarea pe o treaptă superioară a muncii consiliilor popu­lare, a tuturor organelor puterii și administrației de stat, astfel incit acestea să capete un conținut tot mai profund, să fie tot mai strîns legate de mase, să acționeze cu eficiență sporită pentru soluționarea justă și operativă a problemelor dez­voltării economico-sociale în profil teritorial. NICOLAE CEAUȘESCU Cei 2­004 deputați doljeni aleși la 21 noiembrie a.c. în consiliile populare munici­pal, orășenești și comunale vor participa, începînd din aceste zile, la­ ședințele de constituire a consiliilor popu­lare — eveniment de seamă în viața localităților județu­lui. Cea mai democratică formă de participare a ma­selor la conducerea tuturor unităților administrativ-te­­ritoriale, cele mai largi or­ganizații de masă ale celor ce muncesc — consiliile populare, sînt alcătuite din cei mai buni cetățeni întru­­cît în numeroase circum­scripții electorale alegătorii au avut de ales, între doi­­trei candidați, pe cel mai apt, mai destoinic, recoman­dat de propria sa activitate gospodărească. Lor, celor care depun acum jurămîntul de credință și devotament față de Republica Socialistă România, le revin, prin mandatul care se inaugurea­ză, sarcini sporite, deosebite în mobilizarea maselor, prin forța de convingere a exem­plului lor personal, la înfăp­tuirea programelor de dez­voltare economico-socială pe care cetățenii le-au dezbătut și îmbogățit în campania electorală. Votul acordat deputaților incumbă ridicarea pe o treap­tă calitativ superioară a ac­tivității consiliilor populare, creșterea eficienței lor în îndeplinirea îndatoririi pri­mordiale de a rezolva multi­plele probleme de viață și de muncă ale cetățenilor. Lor le revin îndatoriri de maxi­mă importanță în conduce­(Continuare în pag. a IX-a) Vom face din ferma noastră o veritabilă „uzină“ de lapte Participînd la lucrările ple­narei Comitetului județean de partid cu activul de bază din zootehnie, mi-am dat seama de marile deficiențe care dăinuie în zootehnia noastră și, în același timp, de necesitatea de a interveni energic, responsabil, pentru depășirea acestei stări de lucruri, pentru a realiza pla­nul la toți indicatorii pe 1983 și pe întregul cincinal. Unitatea noastră dispune de un complex modern, de tip industrial, cu o capaci­tate de peste 4170 taurine, din care 564 vaci și juninci. Activitatea de producție se desfășoară in trei sectoare. Astfel, sectorul exploatare vaci de lapte este compus din trei grajduri modern utilate, a cite 200 capete fiecare. Sectorul maternitate și creșterea tineretului tau­rin este alcătuit din mater­nitate, creșă, grajd pentru tineret de 3—18 luni și grajd pentru tineret de reproduc­ție. In sfîrșit, cel de-al trei­lea sector este rezervat de­pozitării, conservării și pre­parării furajelor. Așa cum s-a stabilit prin planul de măsuri adoptat de Plenara Comitetului jude­țean de partid cu activul de bază din zootehnie, noi dăm o deosebită atenție asigu­rării unei bogate și echili­brate baze furajere, revi­zuirii și reparării tuturor capacităților în vederea unei OPREA SIMA, președintele C.A.P. „înainte* Poiana Mare (Continuare în pag. a III-a)

Next