Inainte, decembrie 1982 (Anul 39, nr. 11721-11747)
1982-12-01 / nr. 11721
ANUL XXXIX NR 11 721 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1982 | 4 PAGINI .30 IÎAM | muwmwsmwm wmmmmrmmmmmvmw n v in wtin-irw^nwaiiniriwiifliHiiii'ii ni i iun memmsmumJ In întîmpinarea Conferinței Naționale a partidului OAMENII MUNCII DOLJENI OBȚIN IMPORTANTE SUCCESE Proiecte eficiente, cu mari economii de valută și materiale deficitare La Institutul de cercetări, inginerie tehnologică și proiectare minieră pentru lignit Craiova au fost elaborate un număr de 33 proiecte tip pentru lucrări miniere subterane, instalații electromecanice și construcții de suprafață specifice unităților miniere. In lucrările elaborate s-a urmărit aplicarea tehnololor, tipizate, cu consumuri ,foi,duse de materiale, combustibili și energie, reducerea importurilor, reușindu-se să se realizeze o economie de 210 tone ciment, 240 tone metal, 6 tone bitum, precum și reducerea importurilor de utilaje cu un milion dolari, ca urmare a proiectării cu tehnologie românească a instalațiilor de prestărimare și eliminare a corpurilor străine la carierele Gîrla și Tismana II. Indici calitativi superiori La întreprinderea textilă „Independența“ Craiova, calitatea produselor, în perioada care a trecut din acest an, a fost realizată cu o depășire de 5,5 la sută față de indicele stabilit prin plan. Acest succes a fost posibil ca urmare a unui control mai amănunțit pe faze de fabricație și la faza finală, precum și prin aplicarea unui complex de măsuri urmărite de organul colectiv de conducere. O eficiență deosebită au avut-o și analizele ce se fac la fața locului, atunci cind se produce o defecțiune, și măsurile operative luate de muncitori și specialiști. Eforturi exemplare pentru o calitate înaltă a produselor depun textiliste precum : Ioana Purece, Maria Tudorașcu, Iuliana Șerban, Ștefania Dicu, Victoria Bera, muncitorii Constantin Albeanu, Gheorghe Dudică și alții. Să privim gospodărește utilizarea, cu maximă chibzuință, a energiei electrice să propunem să discutăm... gospodărește cîteva probleme privind utilizarea cu maximă chibzuință a energiei electrice în domeniul casnic, acum cînd hidrocentralele și termocentralele cu greu fac față necesarului de kilowați-oră în locuințele noastre. De fapt, oricum discuția trebuia să aibă loc (însă actualele dificultăți energetice o impun acum) pentru a ști ce perspective avem, ce trebuie să facem in continuare. Dacă în anul 1979 consumul mediu anual de energie electrică într-o familie a fost de 800 kWh, în prezent el se apropie de 1100 kWh, iar în 1985 se evaluează a ajunge la cel puțin 1400 kWh. Rezultă, deci, un ritm mediu anual de creștere a consumului gospodăresc de aproximativ 12 sută. Numai că producțația de energie electrică a țării crește în acest cincinal intr-un ritm anual de 2,5 ori mai mic. Concluzia care rezultă e limpede și ea trebuie să ne determine să gîndim cit se poate de gospodărește cind e vorba de utilizarea energiei electrice. Compensarea deficitului de energie se poate face — cel puțin în perioada în care ne aflăm — prin economisirea ei, aceasta fiind o cale sigură de „producere” a curentului electric. Și, dacă evaluăm corect practicile noastre cotidiene, dacă ne uităm mai bine la becuri, la aparatele electronice și electrocasnice din gospodăria noastră, vom vedea, poate unii cu surprindere, că așa stau lucrurile, că putem, totuși, consuma mai puțin curent. S-ar putea intîmpla ca unii dintre noi să nu cunoască încă pe deplin modalitățile concrete de economisire, fapt pentru care ne propunem să vi le înfățișăm într-un număr viitor al ziarului. Pînă atunci, însă, este nevoie să facem două precizări. Mai întîi să înțelegem că trebuie să ne adaptăm la cerințele anului 1982 și că nu are rost, în cazul energiei electrice, să mai comparăm cu ce a fost odată. Este adevărat, a existat o vreme, pînă acum cîțiva ani, cind cu cit consumat mai multă energie electrică ION DIACONU (Continuare în pag. a H-a) In satul Puțuri, din comuna Castranova, s-a construit, din fonduri de investiții și cu contribuția în muncă a cetățenilor, un modern punct sanitar. (în ). Foto : P. Aurel la întreprinderea de confecții Craiova Continuitatea unei bune tradiții în relațiile cu partenerii comerciali externi întreprinderea craioveană de confecții, unitate reprezentativă a centralei industriale de profil, a devenit o firmă cunoscută pe piața internațională prin calitatea produselor executate și, totodată, prin respectarea cu strictețe a termenelor prevăzute în contractele încheiate cu beneficiarii de peste hotare. „Acestea sînt condiții esențiale pentru dezvoltarea continuă a activității de export — ne-a spus cu cîteva zile în urmă președintele consiliului oamenilor muncii din unitate, Eugenia Albu. De aceea, organul colectiv de conducere a analizat de mai multe ori în cursul anului 1982 modul în care întreprinderea de confecții Craiova își onorează obligațiile față de partenerii externi, stabilind măsurile necesare pentru îndeplinirea în cele mai bune condiții a acestui obiectiv“. _ Este de remarcat faptul că, în comparație cu 1, cu anul trefirmelor numărul interesate de produsele românești realizate la unitatea craioveană amintită a crescut cu încă trei, din Olanda, S.U.A. și Canada. In același timp, a fost cucerită o nouă piață, fiind livrate pentru prima dată confecții craiovene în Danemarca. Cind am stat de vorbă cu președintele consiliului oamenilor muncii, o situație statistică întocmită după zece luni de activitate arăta că, în cadrul relațiilor unității pe devize libere, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, au fost livrate în plus peste 60 000 de confecții diferite. Hărnicia confecționerelor întreprinderii și-a spus din nou cuvîntul : toate contractele au fost onorate în termen, unitatea lucrînd cu o mare parte din capacitate pentru export. Astfel, ponderea exportului în total producție marfă fabricată a fost în trimestrul întîi de 70,5 la sută, în trimestrul al doilea de 63,1 la sută, ajungînd în trimestrul al treilea la 95,2 la sută. „Au existat perioade — a subliniat interlocutoarea noastră — cind în activitatea de export pe devize libere a fost antrenat aproape întreg colectivul întreprinderi. Ca exemplu voi da lunile iulie, august și EMIL CALOTA (Continuarea pag. a IlI-a) Exportul — obiectiv prioritar al industriei doljene In secția înaltă tensiune a întreprinderii „Electroputere“ Craiova se execută, pentru unități miniere din ară, celulele antigrizutoase. In imagine : lăcătușii Constantin Teică și Toma Lupu, montînd întrerupătorul la o celulă. Foto : D. Stănescu Eveniment de seamă în viața tuturor localităților Constituirea consiliilor populare In cadrul măsurilor de perfecționare a activității organismelor democrației noastre socialiste este necesar, totodată, să se asigure ridicarea pe o treaptă superioară a muncii consiliilor populare, a tuturor organelor puterii și administrației de stat, astfel incit acestea să capete un conținut tot mai profund, să fie tot mai strîns legate de mase, să acționeze cu eficiență sporită pentru soluționarea justă și operativă a problemelor dezvoltării economico-sociale în profil teritorial. NICOLAE CEAUȘESCU Cei 2004 deputați doljeni aleși la 21 noiembrie a.c. în consiliile populare municipal, orășenești și comunale vor participa, începînd din aceste zile, la ședințele de constituire a consiliilor populare — eveniment de seamă în viața localităților județului. Cea mai democratică formă de participare a maselor la conducerea tuturor unităților administrativ-teritoriale, cele mai largi organizații de masă ale celor ce muncesc — consiliile populare, sînt alcătuite din cei mai buni cetățeni întrucît în numeroase circumscripții electorale alegătorii au avut de ales, între doitrei candidați, pe cel mai apt, mai destoinic, recomandat de propria sa activitate gospodărească. Lor, celor care depun acum jurămîntul de credință și devotament față de Republica Socialistă România, le revin, prin mandatul care se inaugurează, sarcini sporite, deosebite în mobilizarea maselor, prin forța de convingere a exemplului lor personal, la înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială pe care cetățenii le-au dezbătut și îmbogățit în campania electorală. Votul acordat deputaților incumbă ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a activității consiliilor populare, creșterea eficienței lor în îndeplinirea îndatoririi primordiale de a rezolva multiplele probleme de viață și de muncă ale cetățenilor. Lor le revin îndatoriri de maximă importanță în conduce(Continuare în pag. a IX-a) Vom face din ferma noastră o veritabilă „uzină“ de lapte Participînd la lucrările plenarei Comitetului județean de partid cu activul de bază din zootehnie, mi-am dat seama de marile deficiențe care dăinuie în zootehnia noastră și, în același timp, de necesitatea de a interveni energic, responsabil, pentru depășirea acestei stări de lucruri, pentru a realiza planul la toți indicatorii pe 1983 și pe întregul cincinal. Unitatea noastră dispune de un complex modern, de tip industrial, cu o capacitate de peste 4170 taurine, din care 564 vaci și juninci. Activitatea de producție se desfășoară in trei sectoare. Astfel, sectorul exploatare vaci de lapte este compus din trei grajduri modern utilate, a cite 200 capete fiecare. Sectorul maternitate și creșterea tineretului taurin este alcătuit din maternitate, creșă, grajd pentru tineret de 3—18 luni și grajd pentru tineret de reproducție. In sfîrșit, cel de-al treilea sector este rezervat depozitării, conservării și preparării furajelor. Așa cum s-a stabilit prin planul de măsuri adoptat de Plenara Comitetului județean de partid cu activul de bază din zootehnie, noi dăm o deosebită atenție asigurării unei bogate și echilibrate baze furajere, revizuirii și reparării tuturor capacităților în vederea unei OPREA SIMA, președintele C.A.P. „înainte* Poiana Mare (Continuare în pag. a III-a)