Inainte, iulie 1983 (Anul 40, nr. 11902-11927)

1983-07-02 / nr. 11902

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIX NR 11902 I SIMBATA 2 IULIE 1983 4 PAGINI 50 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNARI NAȚIONALE In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, vineri, 1 iulie, s-au reluat lucrările în plen ale sesiunii a șaptea a celei de-a 8-a legislaturi a Marii Adu­nări Naționale, întrunit în această pe­rioadă, caracterizată prin puternicul avînt și deose­bita abnegație cu care oa­menii muncii de la orașe și sate acționează pentru în­făptuirea obiectivelor sta­bilite de Congresul al XII- lea și Conferința Națională ale partidului, a indicațiilor și orientărilor date de to­varășul Nicolae Ceaușescu, marele forum legislativ al țării a analizat probleme economico-sociale de însem­nătate majoră, de stringentă actualitate, dezbătînd pro­iectele unor programe ce "cuprind măsuri menite să "asigure perfecționarea orga­nizării și optimizarea acti­vității productive în indus­trie și agricultură, în în­treaga economie națională. Dînd glas și cu acest pri­lej sentimentelor de pro­fundă dragoste, de aleasă stimă și prețuire față de conducătorul iubit al parti­dului și statului nostru, ca­re și-a consacrat întreaga viață și activitate înfăptuirii aspirațiilor de pace, inde­pendență, progres și bună­stare ale poporului român, deputații și invitații au in­­timpinat pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, la sosirea în rotonda Palatului Marii Adunări Na­ționale cu puternice și înde­lungi aplauze. împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în lojile oficiale au luat loc tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășul Constantin Dăscălescu, alți tovarăși din conducerea de partid și de stat. Lucrările au fost deschise de tovarășul Nicolae Gio­­san, președintele Marii Adu­nări Naționale. A fost prezentată pro­punerea Biroului M.A.N. ca Proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii și Proiectul de lege pentru modificarea Legii retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, înscrise pe ordinea de zi a primei părți a actualei sesiuni, să fie supuse dezbaterilor Marii Adunări Naționale în­­tr-o altă sesiune. Deputații au adoptat apoi în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Validarea alegerii unor deputați în Marea Adunare Națională. 2. Programul privind apli­carea fermă autoconducerii a principiilor muncitorești și autogessiunii, perfecționa­rea mecanismului economi­co-financiar, a sistemului de retribuire a muncii și creșterea retribuției în acest cincinal. 3. Proiectul de lege cu privire la principiile de ba­ză ale perfecționării siste­mului de retribuire a muncii și de repartiție a venituri­lor oamenilor muncii. 4. Proiectul de lege cu privire la contractul-anga­­jament. 5. Programul național pen­tru asigurarea unor pro­ducții agricole sigure și sta­bile prin creșterea potenția­lului productiv al pămîntu­­lui, mai buna organizare și folosire în mod unitar a terenurilor agricole, a în­tregii suprafețe a țării, rea­lizarea irigațiilor pe circa 55—60 la sută din suprafața arabilă, a lucrărilor de de­secări și combaterea ero­ziunii solului. 6. Proiectele de legi pen­tru aprobarea decretelor cuprinzînd norme cu putere de lege emise de Consiliul de Stat după sesiunea a VI-a a Marii Adunări Na­ționale. La primul­ punct de pe ordinea de zi, tovarășul Ion Sîrbu, președintele Comi­siei de validare, a prezentat raportul acestei comisii, pri­vind validarea alegerii unor deputați în M.A.N. Marea Adunare Națională a validat apoi, în unanimi­tate, alegerea tovarășului Ilie Cîșu, ca deputat în cir­cumscripția electorală nr. 1 Tg. Jiu, județul Gorj, și a tovarășului Radu Bălan, ca deputat în circumscripția electorală nr. 6 Petroșani, județul Hunedoara. In continuare, cei doi de­putați au depus jurămîntul de credință și devotament față de Republica Socialistă România. (Continuare în pag. a IV-a) Acum, cînd vremea s-a ameliorat Secerișul griului trebuie reluat, răgaz, cu toate forțele Mobilizator program de măsuri privind realizarea unei producții agricole sigure și stabile in orice condiții de climă Este cunoscută preocuparea stăruitoare a conducerii partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru dezvoltarea și modernizarea agricul­turii noastre socialiste, pentru sporirea producției agri­cole în vederea satisfacerii nevoilor de consum ale popu­lației, a cerințelor economiei naționale. Problemele de stringentă actualitate privind realizarea unor producții agricole la nivelul disponibilităților, a bazei tehnico-ma­­teriale și-au găsit din nou o puternică reflectare la ple­narele C.C. al P.C.R. și Consiliului Național al Frontu­lui Democrației și Unității Socialiste, pe a căror ordine de zi a figurat și dezbaterea și aprobarea Programului național pentru asigurarea unor producții sigure și sta­bile prin creșterea potențialului productiv al pămîntului, mai buna organizare și folosire in mod unitar a terenu­rilor agricole, a întregii suprafețe a țării, realizarea irigațiilor pe circa 55—60 la sută din suprafața arabilă, a lucrărilor de desecări și combaterea eroziunii solului. Elaborarea în mod distinct a unui astfel de program menit să permită realizarea unei agriculturi moderne, intensive, de mare productivitate, în condițiile pedocli­matice din țara noastră prin inițierea unor acțiuni de mare amploare vizînd conservarea, ameliorarea și folo­sirea completă a fondului funciar, marchează momentul profundei reconsiderări în fapt a agriculturii, atribuin­­du-se acesteia dimensiuni capabile să-i asigure dezvol­­­ tasta­ z". *tTrT plan superior: sporirea substanțială a con­tribuției ei la dezvoltarea generală a țării, la bunăstarea întregului popor. S-a evidențiat încă o dată în mod strălucit rolul esențial, determinant al tovarășului Nicolae Ceaușescu în definirea strategiei înfăptuirii noii revoluții agrare, preocuparea statornică a tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru adoptarea de noi soluții care să asigure înscrierea și mai fermă a agriculturii noastre pe coordonatele de largă perspectivă trasate de Congre­sul al XII-lea și Conferința Națională ale partidului, precum și de consfătuirile care au avut loc pe probleme de acest fel Prevederile acestui program de mare om­(Continuare in pag­a III-a) La zi în agricultură: ■ RECOLTAT GAIU — 39 LA SUTA ■ ELIBERAT TEREN — 30 LA SUTA ■ INSAMINȚAT PORUMB BOABE — II LA SUTA ■ INSAMINȚAT LEGUME — 40 LA SUTA ■ INSAMINȚAT FASOLE BOABE — 20 LA SUTA ■ EXECUTAT COASA A DOUA LA LUCER­NA — 3 500 HA DIN 8 000 HA (43 LA SUTA). Pe terenurile cooperativei agricole din Perișor se acționează stăruitor la însămînțatul porumbului pentru boabe în cultură dublă, acțiune deosebit de importantă pentru asigurarea unor producții la ha cât mai mari, fără Recuperarea resurselor materiale refolosibile (II) „Așa cum am menționat și la plenara din martie, pre­cum și cu alte prilejuri, la multe materii prime, pe ca­lea recuperării și refolosirii, trebuie să asigurăm 50 la sută și chiar peste 50 la sută din necesarul economiei naționale. Aceasta subliniază cu toată puterea ce mare importanță reprezintă înfăptuirea neabătută a măsurilor și programelor stabilite în această direcție". NICOLAE CEAUȘESCU (Din cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 29 și 30 iunie a.c.) Dotarea materială a industriei reciclării — un domeniu nevralgic, în care potențialul tehnic remarcabil al între­prinderilor doljene poate interveni salutar, grăbind înzes­trarea unităților cu mijloacele specifice necesare. Analizînd stadiul înfăp­tuirii sarcinilor de recupe­rare a materialelor refolo­sibile la jumătatea anului 1983 și a cincinalului, — în precedentul articol d­at acestui subiect — consa­ne refeream și la principalele neajunsuri manifestate, sub­liniind, în principal, inadec­vata dotare a unităților cu mijloacele specifice de co­lectare și prelucrare. In chip firesc, avîndu-se vedere deosebita însemnă­ii­tate a funcționării optime a industriei reciclării, condu­cerea partidului a conferit un caracter prioritar lucră­rilor de cercetare, proiec­tare și investiții în acest domeniu. Numai în 1983 sînt prevăzute a se finaliza, în țară, peste 100 obiec­tive. Din păcate, nu peste tot a fost înțeleasă necesi­tatea dezvoltării accelerate a tinerei industrii a reci­clării. Se acționează încă lent atât în cercetare proiectare cit și în organi­si­zarea activităților propriu­­zise, contractarea și execu­tarea utilajelor tehnologice, derularea investițiilor. Prac­tic, in Dolj, un progres cert avem doar în crearea bazei materiale — pînă mai ieri aproape inexistentă —, unității specializate de co­n­­ectare a materialelor refo­losibile. Astfel, în momen­tul de față, în platforma Cernele a S.J.R.V.M.R. se află în funcțiune o bază complexă de colectare prelucrare a metalelor ie­și­noase și neferoase, cărămi­zilor refractare, pietrelor de polizor, hîrtiei și cartoa­nelor, urmînd să se mai realizeze aici și o platformă a maselor plastice. Ultima capacitate — finalizată chiar săptămîna aceasta — cuprinde o suprafață de 1­080 mp dotată cu presă de balotaj, linie de garaj și rampă de încărcare destinate colectării și prelucrării ma­terialelor refolosibile din hîrtii și cartoane, sortării, ambalării și livrării pe ca­tegorii și scopuri de utili­zare pentru 5 fabrici din țară. Dotarea va fi întregită și cu o instalație pentru tăiat și mârunțit cartoane. ADRIAN FULG­A (Continuare în pag. a III-a) La I.P.I.L.F. Calafat Pe agenda activității comuniștilor, la export, numai produse competitive ...Este necesar să fie luate toate măsurile — în fiecare unitate, pe fiecare minister, pe fiecare județ — pentru rea­lizarea în întregime a producției de export, la calitatea corespunzătoare. NICOLAE CEAUȘESCU Calafatul s-a înscris — și nu oricum — în ultimii ani în circuitul schimburilor economice externe prin pro­dusele ce poartă marca în­treprinderii pentru produ­cerea și industrializarea legumelor și fructelor din o localitate. Este o realitate, certitudine că astăzi I.P.I.S.F. Calafat exportă un mare volum de produse într-o serie de state euro­pene printre care Uniunea Sovietică, Polonia, Ceho­slovacia, R.D. Germană, dar și de pe alte meridiane ale globului — în Irak, Alge­ria, Canada, Statele Unite ale Americii etc. Ce poate fi mai edificator, din punct de vedere al aprecierii ca­lității produselor întreprin­derii calafetene, decit fap­tul că livrările destinate exportului au fost depășite, pe primele cinci luni ale anului, valoric, cu 9 mili­oane lei. Și încă un argu­ment în plus , nu s-a în­registrat nici un caz de re­fuz de la partenerii străini. De fapt, la această unitate exigența pentru o calitate superioară a producției ST. ARDELEANU (Continuare Id pag a lll­a) ---------­ J Pe Șantierul național Drobeta-Turnu Severin ( ) ,Brigadierii doljeni—hotărîți să cucerească un trofeu în aceste zile, cînd­­ aniversăm 35 de ani de­­ la înființarea primelor șantiere naționale de muncă patriotică Bum­­bești — Livezeni, Agnita — Botorga, Ceanul Mare 1 — Cluj, la chemarea bi­­­­roului Comitetului jude­­­­țean Dolj al U.T.C. au ținut să fie prezenți pe­­ Șantierul național de la­­ Centrala­­ Drobeta-Tr. termoelectrică Severi­n, peste 60 de elevi de la Școala profesională din cadrul Liceului indus­trial nr. 1 și de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova. Reuniți la Casa de cul­tură a tineretului din municipii, elevii s-au constituit într-o brigadă M. PACURARU ■ balîn turc în pag. a IV-a) *

Next