Inainte, februarie 1984 (Anul 41, nr. 12083-12107)

1984-02-01 / nr. 12083

Continuarea convorbirilor dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu și delegația de partid și guvernamentală a U.R.S.S., condusă de tovarășul A. A. Gromiko Marți, la sediul Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, au con­tinuat convorbirile dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socia­liste România, și delegația de partid și guvernament în cursul dimineții de marți, delegația de partid și guvernamentală a Uniunii Sovietice, condusă de tova­rășul A. A. Gromiko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniștri și ministrul aface­rilor externe al Uniunii So­vietice, a vizitat întreprin­derea „23 August“ din Ca­pitală, puternică unitate rală a Uniunii Sovietice, condusă de tovarășul A. A. Gromiko, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședin­­te al Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S. Au luat parte membrii ce­lor două delegații. In cadrul convorbirilor s-a efectuat un larg schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situației in­ternaționale actuale, ale întăririi conlucrării româ­no-sovietice pe arena mon­dială în lupta pentru redu­cerea confruntării dintre state, pentru oprirea cursei Vizitarea întreprinderii „23 August“ constructoare de mașini din țara noastră. La sosire, membrii dele­gației și persoanele oficiale române care o însoțesc, au fost salutate de tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal Bucu­rești al P.C.R., Ioan Avram, membru al C.C. al P.C.R., ministrul industriei strucțiilor de mașini, con­tre reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Consiliului oamenilor muncii din întreprindere. In fața unor grafice și machete, gazdele au pre­înarmărilor și trecerea la dezarmare, în primul rând la dezarmare nucleară, pen­tru rezolvarea pe cale poli­tică a stărilor de conflict și război, pentru reluarea și consolidarea cursului poli­ticii de destindere, colabo­rare, securitate și pace în Europa și în lume. tentat evoluția întreprin­derii, profilul de producție, direcțiile dezvoltării viitoa­re a unității. In continuare, oaspeții au avut o întîlnire cu­­ membrii Consiliului oa­menilor muncii. A fost pre­zentat, de asemenea, modul în care sunt transpuse în viață hotărîrile Congresului al XII-lea și Conferinței Naționale ale partidului, in­(Continuare în pag. a IV-a) Un imperativ cu statut de permanență Reducerea accentuată a consumurilor energetice încă de la finele anului trecut, conducerea superioa­ră de partid și de stat, date fiind dificultățile în produ­cerea energiei electrice în hidro și termocentralele țării, a stabilit un riguros program de diminuare ac­centuată a energetice­i a consumurilor toate dome­niile de activitate. Incon­testabil, măsurile inițiate au determinat conducerile unităților economico-sociale, pe consumatorii individuali să folosească mai eficient, cu mai multă grijă energia electrică, să închidă toate canalele risipei, pentru reuși să se încadreze în mi­a velurile repartițiilor alo­cate. La vremea respectivă, s-a explicat că neajunsurile în producerea și furnizarea energiei electrice în canti­tățile necesare se datorau funcționării sub capacitate a unor centrale electrice, precum și nefuncționării unor hidrocentrale din cauza debitului de apă inferior al rîurilor, ca urmare a lipsei precipitațiilor. Vizita de lu­cru a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, intr-o serie de unități producătoa­re de energie electrică, prin­tre care și cele două de la Craiova, a redresat activi­tatea termocentralelor, care și-au sporit producția de la o zi la alta. Ne-am fi așteptat, însă, ca în această iarnă, abundența precipita­țiilor să nu ne mai provoace îngrijorări. Lucrurile nu s-au petrecut așa, volumul precipitațiilor a fost și este încă destul de scăzut, se­ceta actuală fiind parcă o continuare a celei de pe parcursul întregului an tre­cut. Din acest motiv, pro­ducția de energie electrică pe care o furnizează hidro­centralele este tot mică, termocentralele neputînd suplini deficitul ce se creează zilnic. Iată de ce apare ca o ne­cesitate de prim ordin eco­nomisirea severă a energiei electrice, eliminarea tuturor formelor de risipă, a consu­murilor nejustificate și exa­gerate în fiecare gospodă­rie, la fiecare loc de muncă. Reducerea fermă a consu­murilor de energie electri­că reprezintă, practic, pen­tru noi toți, o îndatorire patriotică, fiind chemați să ne aducem întreaga contri­buție la materializarea sar­cinilor ce ne stau în față. Trebuie să spunem însă că oamenii muncii, cetățenii județului nostru au înțeles necesitatea reducerii conti­nue a consumului de ener­gie electrică, aplicînd cele mai adecvate măsuri în a­­cest sens. O situație recen­tă, pe care ne-a pus-o la dispoziție Inspecția terito­rială energetică, relevă fap­tul că, în perioada 1—27 ia­nuarie a.c., consumatorii de energie electrică din jude­țul nostru au realizat I economie, față de nivelul o repartiției alocate, de 322 000 kWh. Remarcabil este fap­tul că în industrie, dome­niu care deține ponderea in totalul consumului, au fost economisiți, in amintita pe­rioadă, 425 000 kWh energie, în rîndul adevăraților gos­podari aflîndu-se colective- P. NICOLAE (Continuare în pag. a II a) La nivelul acestui penul­tim an al cincinalului cu­rent, lucrătorii întreprinde­rii de prefabricate din be­ton Craiova se prezintă ca un colectiv a cărui omoge­nitate nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării, po­sesor, în același timp, al unei veritabi­le competențe profesionale. In perimetrul a­­cesta, din par­tea de vest a Craiovei, a­­colo unde, în urmă cu doar două decenii și ceva zbu­rau auirea ciu­linii, s-a consolidat, de-a lungul timpului, această în­treprindere producătoare de case pe scară industrială. Apartamente, tot m­ai multe apartamente­ a fost deviza politicii partidului nostru la un moment dat, deviză care nici în prezent nu și-a pierdut din valabili­tate. Ei bine, acestui impe­rativ, colectivele întreprin­derii i-au răspuns și-i răs­pund cu profundă angajare, cu dăruire, într-adevăr, pa­triotică. Dacă Doljul are la ora actuală in jur de 65 000 de apartamente, principal în execuția meritul lor, eliminînd partea de montaj din șantierele constructori­lor, revine muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor întreprinderii de prefabri­cate care au livrat majori­tatea covîrșitoare a panouri­lor mari, a „elementelor spațiale“, a altor elemente și structuri din beton ar­mat sau autoclavizat. A da forme betonului, a-1 turna în tiparele dorite de bene­ficiari, a respecta diversele rețete, a verifica strict pa­rametrii calitativi, de re­zistență, a munci uneori în frig, alteori în căldură to­ridă, este, orice s-ar spune, dacă au o activitate prea grea, cel puțin nici una prea ușoară. Iar oamenii a­­ceștia, de profesii dintre cele mai diferite, fac front comun pentru a onora cu succes sarcinile și angaja­mentele asumate, de fapt pentru a satisface necesa­rul de locuințe. Inginerul George Sollossy a preluat, ca director, con­ducerea acestei întreprin­deri în condiții în care nu prea mulți alții ar fi fost tentați s-o preia , în pe­rioada aceea, de care toți ne amintim cu imensă tris­tețe, a cutre­murului din martie 77. Greu de știut cine ar fi dorit să fie atunci în postura di­rectorului, care doar singur poate să reme­moreze amarul prin care a trecut, nopțile de zbatere și nesomn, atunci cînd dărî­­măturile orașului trebuiau înlăturate, urmînd ca pe locurile lor să se înalțe locuințe noi, durabile. A găsit aici, își amintește directorul, un colectiv de­votat meseriei și muncii în sine. Cu acest colectiv, că­ruia, de la o lună la alta, i se solicitau tot mai multe apartamente, a reușit, prin eforturi greu măsurabile, să facă față sarcinilor în­credințate, să răspundă co­rt. PETULESCU (Continuare In­pag­a II-a) Reportaj din actualitatea socialistă Acasă, la producătorii de case în vasta activitate teoretică și practică a tovarășului Nicolae Ceaușescu O concepție profund științifică privind dezvoltarea gîndirii istorice românești Vasta activitate teoretică și practică pe care o des­fășoară de aproape două decenii, în fruntea țării,­­t tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretând general al parti­dului nostru, încorporează și magistrala sa contribuție la dezvoltarea gîndirii is­torice românești. Marele făuritor de istorie națio­nală, președintele țării noastre s-a impus și se im­pune și ca interpret magis­tral al valorilor ei funda­mentale. Activitatea sa se plasează, astfel, pe filonul uneia dintre cele mai fru­moase și mai bogate tradi­ții românești pe care o ilustrează și o potențează în chipul cel mai strălucit. Nu există moment definito­riu al istoriei noastre na­ționale asupra căruia secre­tarul general al partidului să nu-și fi spus cuvîntul său realist, cugetat și auto­rizat. Cu strălucita sa vizi­une asupra cursului vremu­rilor, semnificînd dezvolta­rea creatoare a tezaurului materialismului dialectic și istoric, tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a aplecat asu­pra istoriei noastre națio­nale, i-a deslușit permanen­țele, i-a studiat drepturile, i-a detașat și i-a valorificat marile sensuri conferind noi dimensiuni relației dia­lectice de nedespărțit, trecut-prezent-viitor. „Cu­­noscînd istoria glorioasă a poporului nostru și sacrifi­ciile înaintașilor noștri, strădaniile lor în perfecțio­narea creației materiale și spirituale — sublinia tova­rășul Nicolae Ceaușescu­­, învățăm să prețuim și să iubim mai mult, mai profund cuceririle prezen­tului, să facem totul pen­tru a le dezvolta, pentru a făuri istoria nouă a pa­triei noastre, istoria socia­lismului". Expresia cea mai înaltă a prețuirii istoriei poporului nostru de către tovarășul Nicolae Ceaușescu o consti­tuie și faptul de a fi re­­pus-o în drepturile ei legi­time, de a fi așezat-o la baza întregii activități de educare a maselor. „Stabili­rea locului in istorie a ori­ginii și continuității în ba­zinul carpato-dunărean al poporului român — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­ 2 iunie 1932 — constituie fundamentul oricărei activități ideolo­gice, teoretice și politico­­educative. Nu se poate vorbi de educația patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, muncii și luptei înaintașilor a noștri“. Gândirea sa isto­rică, componentă esențială a contribuției sale la dez­voltarea filozofiei revolu­ționare contemporane, con­ține un bogat tezaur de idei, Conf. univ. dr. ION PATROIU, directorul Centrului de științe sociale Craiova (Continuare în pag. a 11-a) Azi, începe recensămîntul animalelor domestice, acțiune de larg interes național Este o înaltă datorie cetățenească a deținătorilor de ani­male de a contribui efectiv la buna desfășurare a recensă­­mîntului, care are scopul de a se cunoaște efectivele de animale pe specii, numeric, calitativ și pe grupe de vîrstă în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri de spriji­nire a crescătorilor pentru înmulțirea animalelor, îmbună­tățirea raselor și obținerea, în acest fel, a unor producții și venituri cit mai mari. Zilele „I. ” ediția a §g teri, au debutat, Craiova, manifestările cu­l­­prinse in cadrul celei de-a VIII-a ediții a Zilelor „I.L. Caragiale“, organizate de Comitetul județean de cultură și educație socia­listă, A.T.M. și Teatrul Na­țional din municipiu. In Sala „T. 94“, dimineață, a avut loc lansarea volumu­lui, recent apărut, sub sem­nătura reputatului critic li­terar Florin Manolescu, cu titlul „Caragiale și Caragia­le“, despre care au vorbit prof. univ. dr. Ștefan Cazi­­mir, conf. univ. dr. Marin Beșteliu și criticul Romulus Diaconescu. Igg în conti­nuare, au fost prezentate, tot în sala mică a Naționa­lului craiovean, două spec­tacole studențești , cu piesa Caragiale", VII­I-a într-un act a marelui scri­itor „Conu Leonida față cu reacțiunea“, în interpreta­rea secției maghiare a In­stitutului de teatru din Tîrgu Mureș, precum și colajul, în interpretarea studenților craioveni de la Facultatea de filologie, in­titulat „Secția corecțională“. Ambele spectacole s-au bucurat de un deosebit suc­ces din partea publicului și a criticilor prezenți, a in­vitaților actualei ediții. I A seară, în sala mare a Teatrului Național, a avut loc premiera craioveană cu piesa „D’ale Carnavalului“, în regia excelentului Mir­­cea Cornișteanu și sreno- GEORGE POPESCU (Continuare în pag. a II-a) Ce îndatoriri revin organelor care efectuează recensămîntul 1g| Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare răspund de în­treaga activitate de recen­zare a animalelor din uni­tatea administrativ-terito­­rială în care funcționează. Ele sînt obligate să asigure aplicarea întocmai a măsu­rilor stabilite în acest scop și să controleze respectarea strictă a dispozițiilor legale privind desfășurarea recen­­sămîntului. 9­ Personalul care luează recensămîntul efec­este obligat să înregistreze ani­malele din gospodăriile popu­lației pe baza declarației proprietarului și a verifi­cării numărului de animale existent, prin vizitarea fie­cărei gospodării.­­ Comisiile pentru re­censământul animalelor do­mestice iau măsuri pentru înregistrarea corectă a ani­malelor aflate în drum sau la iernat în alte localități decît cele în care își au se­diul sau domiciliul dețină­torii lor. lui . Ministerul Transportu­și Telecomunicațiilor asigură înregistrarea maselor aflate în curs ani­de transport în perioada recen­­sămîntului, potrivit norme­lor metodologice specifice, aprobate de Comisia cen­trală. Hg Controlul operațiilor de înregistrare se efectuea­ză pe măsura încheierii în­registrărilor­­ de către echipe de verificare, stabi­lite pentru fiecare unitate, comună, oraș și municipiu pe baza normelor metodo­logice aprobate de Comisia centrală.

Next