Inainte, martie 1984 (Anul 41, nr. 12108-12134)
1984-03-01 / nr. 12108
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XL NR 12 108 JOI 1 MARTIE 1981 I 4 PAGINI 50 RĂNI Analiză exigentă, responsabilă, angajare unanimă pentru obținerea de producții la nivelul cerințelor și posibilităților Consfătuirea lucrătorilor din horticultura județulist Ieri. In prezența membrilor biroului Comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al Consiliului popular județean, a celorlalți activiști care răspund de buna desfășurare a activității în consiliile unice agroindustriale — a avut loc consfătuirea lucrătorilor din horticultura județului. La lucrările acestei reprezentative reuniuni au participat organizatorii de partid și inginerii șefi ai consiliilor unice agroindustriale, președinții, inginerii șefi, secretarii organizațiilor și comitetelor de partid din cooperativele agricole, șefii fermelor legumicole, pomicole, viticole, directorii și inginerii șefi din unitățile pendinte de Direcția generală economică a horticulturii, directorii, inginerii șefi, inginerii principali și șefii de secții de la C.L.F., I.P.I.L.F., I.V.V., asociațiile economice de stat și cooperatiste, directorii întreprinderilor agricole de stat și stațiunilor de cercetări de profil, cadre și specialiști cu munci de răspundere din organele și unitățile agricole județene. Au luat, de asemenea, parte tovarășii Gheorghe Catană, instructor al C.C. al P.C.R., precum și Ilie Otobîcu, din Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarășul Ion Radu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., care a subliniat că actuala reuniune se înscrie în complexul de măsuri inițiat de biroul Comitetului județean de partid pentru transpunerea în viață a sarcinilor, indicațiilor și orientărilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu de a obține în acest an producții record la toate culturile. Cei aproape o mie de participanți la lucrările consfătuirii au luat cunoștință de faptul că planul în horticultura județului n-a fost realizat aproape la nici un indicator, de gravele deficiențe și factorii care le-au generat, înfățișate pe larg intr-un pronunțat spirit critic și riguros argumentate în raportul prezentat de tovarășul Marcel Mogoșiu, secretar al Comitetului județean de partid. Din raport a rezultat, între altele, că în anul precedent Doljul a rămas dator economiei naționale cu numai puțin de 227 995 tone legume, 1823 tone fasole boabe, 67 245 tone cartofi timpurii, de vară și de toamnă, 34 196 tone struguri, 28 051 tone fructe proaspete și alte produse. Pe marginea problemelor deosebit de complexe care au făcut obiectul analizei aprofundate, la obiect, înfățișate în raportul amintit, au participat la dezbateri tovarășii : Stan Ciuguli, Gheorghe Troacă, Alexandru Bobolicu, Marin Suliță, Marin Rădulescu, Lucia Benga, Tudor Iacob, Vasile Toma, Dumitru Dițu, Nelică Cotöcu, Constantin Glăvan, Constantin Magherescu, Dinel Ștefănescu, Ion Dobrescu, Ecbert Herman. Făcându-și autocritica pentru rezultatele nesatisfăcătoare în legumicultura, pomicultură, viticultură, înregistrate în anul precedent, mulți participanți la dezbateri au subliniat că la baza producțiilor incredibil de mici, care pun într-o lumină nefavorabilă agricultura Doljului, stau nu atit condițiile climatice neprielnice, cu lipsa de responsabilitate, de ordine și disciplină în aplicarea tehnologiilor, în asigurarea densității prevăzute în normele tehnice legale, în executarea la timp a lucrărilor de întreținere a culturilor și în primul rând a udărilor, precum și a preluării produselor. Multor participanți la consfătuire date fiind producțiile cu totul nesatisfăcătoare obținute de unitățile în care lucrează — între care Dumitru Sîrbu, președintele C.A.P. Dobridor, Emil Duda, președintele C.A.P. Viață nouă“ — Poiana Mare, Constantin Combei, inginer șef, și Agripina Bălăci, șefă de fermă la (Continuare in pag. a 11-a) In spiritul orientărilor și sarcinilor trasate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele industriei și investițiilor, precum și la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Reducerea mai accentuată a consumurilor Este îndeobște cunoscut că proiectarea normelor de consum a pornit de la nivelul tehnic ridicat al instalațiilor, mașinilor și utilajelor de care dispunem în industrie, din care circa 80 la sută au o vechime de sub 10 ani. Sunt, așadar, norme stabilite în concordanță cu prevederile capacităților din proiectele de producție, din documentațiile investițiilor, existind, deci, rezerve de reducere a consumurilor specifice chiar sub normele de consum stabilite, în timp ce multe dintre unitățile noastre — așa cum arătam în prima parte a articolului, publicată în numărul din 20 februarie al ziarului — ["• Procentaje la prima vedere infime ascund înapoia Tor rezerve prețioase nepuse în stare activă, la unele unități traducîndu-se în risipă, chiar — și aceasta nu numai acolo unde un procent echivalează cu zeci și sute de tone de metal ce nu se mai regăsește in produ materiale (II) continuă să înregistreze depășiri însemnate la metal, energie electrică, combustibili. Cauzelor pe care le-am relevat li se adaugă și altele, nu mai puțin importante. Este vorba de neajunsurile existente în activitatea de modernizare unor procese de fabricație, a in gospodărirea resurselor, în respectarea disciplinei tehnologice. Examinînd, astfel, raportul dintre consumul net și cantitatea de material consumat — altfel spus, realizarea coeficientului de utilizare a materialelor metalice feroase — pe anul 1983, la principalii consumatori din județ, reținem următoarele : sul finit: Nu mai puțin revelatoare este evoluția realizării normativelor de valorificare a metalului, cu deosebire a laminatelor, unde procentaje situate între 36 la sută și 89,1 la sută (I.M. Băilești, I.T.M.E. FI ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a II-a) întreprinderea plan realizat la — l.U.G. Craiova l— l.T.M.A. Craiova l— ,,Klpctropulere" A- j._- I.C.P. Băilești I— I.T.M.E. Filiași I — I.U.P.S. Filiași I — I.M. Băilești 0,91 0,80 , 87,9 0,80 0,77 96,3 0,92 0,89 96,7 0,92 0,92 100,9 0,92 0,90 97,9 0,91 0,91 100,0 0,87 0,88 101,1 De azi Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuțiilor Conform prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 325/1983, începând de azi, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuțiilor. Cei ce se vor bucura de azi de venituri mai mari sunt lucrătorii din agricultură (inclusiv direcțiile agricole județene și întreprinderile pentru legume și fructe) și din unități cu profil industrial subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. După cum este știut, agricultura, sectoarele subordonate acestei ramuri de bază a economiei naționale au cunoscut un puternic avînt, o puternică dezvoltare îndeosebi după Congresul al IX-lea al P.C.R., legate indisolubil de gindirea și activitatea novatoare, profund revoluționară a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. In Dolj ele au cunoscut prefaceri înnoitoare, datorate mecanizării, chimizării, folosirii unor mari sisteme de irigații, care au imprimat un ritm tot mai înalt creșterii producțiilor vegetale și animaliere și, pe această bază, sporirii oamenilor muncii, veniturilor Acestea explică și grija pe care partidul, chiar secretarul său general o manifestă față de creșterea bunăstării celor ce muncesc pe ogoare ori în unități de industrializare a produselor agricole și animaliere. In acest context, măsurile de majorare a retribuțiilor pornesc de la ideea aplicării ferme și perfecționării, și in acest domeniu, a principiilor mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii și creșterea M. OLTEANU. (Continuare în pag. a IV-al In atelierul de reparații curente al S.M..A. Zănoaga, Alexandru L lip si montează pe banc o pompă de injecție in vederea reglării și verificării. Foto : S. Dan Succese în întrecerea socialistă Constructorii Șantierului nr. 1 al T.C. Dolj au realizat planul trimestrial în cele două luni care au trecut din acest al patrulea an al cincinalului actual, deși condițiile atmosferice nu au fost dintre cele mai favorabile, prin amplificarea eforturilor și printr-o mai bună organizare muncii, lucrătorii șantierului nr. 1, din cadrul Trustului de construcții Dolj, au desfășurat o activitate susținută, care s-a soldat cu punerea în funcțiune a unui număr de 153 apartamente în cartierele craiovene Lăpușului, „1 Mai“ și Brazda lui Novac.. Predarea la beneficiar a amintitelor locuințe a coincis, de fapt, cu realizarea planului de apartamente revenit acestui colectiv pe întreg trimestrul actual. După cum ne-a informat șeful șantierului, ing. Mircea Irimia, paralel, în perioada la care ne referim, constructorii au finalizat și structurile de rezistență la un număr de 10 blocuri, cu 250 apartamente, din cartierul Lăpușului, și au impulsionat ritmul de finisare a Casei tineretului din Craiova, obiectiv pe care s-au angajat să-l predea beneficiarilor în cinstea zilei de 23 August. Concomitent, au fost atacate lucrările celei de-a doua etape în ansamblul de locuințe Sărari- Obor, precum și la etapa a IV-a din cartierul Calea Severinului. La obținerea acestor rezultate, care asigură deja perspectiva realizării cu succes a planului pe anul în curs, o contribuție deosebită au avut-o lucrătorii brigăzilor de finisori și structuriști conduse de maiștrii Ion Dobrescu, Aurel Bălăci și Constantin Firănescu, precum și lucrătorii din lotul condus de ing. Nicolae Bălășoiu. In cadrul formației finisaj 11 a Tăbătariei Bucovăț, comunistul Marin Marica și utecista Lenuța Năstase executa, la instalația, T.T.N. pentru vopsit piei, numai produse de calitate. Foto : D. Stănescu I Mărfișor j g E iarnă, e încă iar v gjna plină, dar destule jg jj semne ademenitoare % jj de primăvară pin dese ■ jg de pretutindeni: curg jj gj hohotitoare streșinile, jg j§j iimplind străzile cu jg j jg rari cristaline, din Mi g coifuri de cetate ne sf U Jac cu ...ochiul buche jg și fele de ghiocei, mu §§ p guri fragezi cată, prin jj timpurii răchite, druji mut spre împlinire. jj jg Aidoma nouă, celor fg ›§ care, pășind in marjgrastie, simțlind prin jg H dem înnoitoare puteri P!j§ sub semnul renașterii gi ji sufletești și de cong jÜ știință S intem și de jj fà j venim mai veseli ; jji jg îngropăm anemiile jji, iernii, de această dată, g H generoasă, extrem de sl gi generoasă cu propriile jg Ip noastre dorinți, se jg jgj crete sau publice, B jg oferindu-ne zăpadă, jg §fà precipitații îndestulă jg g| toate, în general, cam pe toate darurile decora jgului pe care copilăria |g fg ni le-a săpat în megamonic. De acolo, ding fi spre copilărie, pri jji |g mim, de altfel, și jjj jg semnele cele mai jjjg pertinente și mai ro jg jjjmantice ale acestui jj jg moment sărbătoresc B gj al vieții , sosirea jj fg primăverii. Picioare- jg gjle, dezmorțite nițelej §j din „chingile" reuma g =g ti ce, prind dor de g jg GEORGE la OPRSC l jj fg (Continuare in p.g sj a 11-al