Inainte, iunie 1984 (Anul 41, nr. 12186-12211)
1984-06-01 / nr. 12186
ANUL XL NR 12186 VINERI 1 IUNIE 1984 4 PAGINI 50 BANI m In întîmpinarea marilor evenimente politice ale anului 60 de unități economice cu planul pe cinci luni îndeplinit înainte de termen Desfășurad pe un front larg, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an, colectivele muncitorești din 60 de unități economice cu ativitate industrială au îndeplinit, pînă la 30 mai, sarcinile la producția marfă revenite pe primele cinci luni. Succesul, datorat materializării unor importante măsuri politice, tehnice și organizatorice, a permis realizarea, în plus față de prevederile planului pe perioada de referință, a unei valori de circa 200 milioane lei la producția marfă industrială. Printre colectivele cu cea mai importantă contribuție la dobîndirea amintitului rezultat se numără cele ale întreprinderilor de prefabricate din beton, mecanică de material rulant, de reparații auto, „Independența“ Craiova, Centralei electrotermice Ișalnița, întreprinderilor de celule electrice prefabricate și mecanică din Băilești, de utilaje și piese de schimb Ii I Iași. (M. O.). Transporturile - un domeniu în continuă prefacere (II) Ființează, din anul 1976, în municipiul nostru, o autobază cu profil aparte de transporturi internaționale auto, însăși denumirea unității vorbește de menirea lucrătorilor de aici, aceea de a efectua transportul diverselor mărfuri din România peste hotare și de a aduce de la producătorii externi o serie de produse, în funcție de planul de export-import al statului nostru. Pentru satisfacerea necesităților, ne spunea șeful autobazei, tovarășul Gheorghe Dinu, noi dispunem de un parc de 200 autovehicule, fiecare cu capacități de 15—20 tone. Numai pe parcursul anului trecut, autovehiculele noastre au transportat peste hotarele țării mai mult de 50 000 tone de mărfuri, în țările Europei și Asiei. Avem 300 de șoferi, dintre care doresc să-i evidențiez în mod deosebit pe Nicolae Ghiță, Gheorghe Croitoru și Gheorghe Neagoe, care au străbătut de nenumărate ori șoselele și autostrăzile lumii, ajungând în Finlanda, Marea Britanie, Suedia, Kuweit, în state ale Orientului Apropiat și Mijlociu. In total, unitatea noastră dispune de 500 lucrători, circa 140 fiind angajați în activitatea de reparație întreținerea autovehiculeșilor, sub îndrumarea ing. Ion Briac, noi efectuînd aici toate genurile de revizii și reparații, inclusiv reparațiile capitale. Intr-adevăr, Autobaza de transporturi internaționale auto de la Craiova are o importanță deosebită nu numai în peisajul economic al județului nostru, ci în al întregii țări, iar oamenilor unității le revin o foarte mare responsabilitate, ei reprezentând, acolo unde se duc, nu numai sfera transporturilor, ci și pe constructorii români de autovehicule, fiindcă toate transporturile se efectuează numai și numai cu mașini de fabricație românească. Iar atunci cînd intri în competiție, pe șoselele lumii, cu firme ca „Fiat“ sau „Mercedes", ca să amintim numai două, cunoscute și arhicunoscute pe plan mondial, ești obligat, efectiv ca patriot să prezinți în bună stare autovehiculele românești, pentru a menține și spori prestigiul dobindit de industria noastră constructoare de mașini. In fiecare zi de luni, dimineața, preciza interlocutorul, noi avem o întîlnire cu conducătorii auto întorși de peste hotare, pentru a discuta modul cum au decurs cursele, cum s-au comportat mașinile astea de patru vagoane — pentru că un autovehicul de-al nostru NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag ada) JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE C.U.A.S.C. Plenița Cu toate forțele, întreaga zi-lumină, la întreținerea costurilor prășitoare „Pentru lucrătorii ogoarelor din comuna Unirea, orice zi din săptămînă, fie ea și duminica, este folosită din zori și pînă în seară în vederea efectuării la timp și în cele mai bune condiții a tuturor lucrărilor sezonului“ — ne spune tovarășul Dan Petre, inginerul șef al cooperativei agricole de aici, pe care îl găsim în punctul „Dig“ din perimetrul fermei nr. 1, unde circa 150 de oameni, în frunte cu comuniștii, urgentează finalizarea primei prașile manuale la porumbul pentru boabe, luciind un acord global, fiecare om în parte se străduiește, făcînd tot ce depinde de el, pentru ca plantele să rămînă perfect curate de buruieni și, mai ales, să asigure densitatea optimă la unitatea de suprafață, așa cum este prevăzut în tehnologia culturii. „Avînd în vedere că am încheiat deja operația de rărire la sfecla de zahăr — conchide inginerul șef — ne-am concentrat toate forțele la prășit, astfel nicit să putem finaliza, în cel mai scurt timp,această importantă lucrare pe întreaga suprafață de 1100 ha cultivată cu porumb pentru boabe“. La C.A.P. Cetate, mecanizatorii Ion Grăsoi, Marin Nadu și Ion Sîrbu, pe care îi găsim în punctul „Fintîna lui Preda“ din perimetrul fermei nr. 1, condusă de inginera Ani Lican, zoresc efectuarea primei prasile mecanice la soia. Ceea ce urmăresc oamenii, peste tot, este efectuarea lucrării la un nivel calitativ corespunzător, aceasta fiind condiția de bază, hotărîtoare, de care va depinde obținerea producției de 2 800 kg soia la ha, atît cit este prevăzut în plan pentru anul în curs. „Pentru a spori zilnic viteza de lucru — ne spune mecanizatorul Marin Nadu — noi căutăm, în fiecare dimineață, să înlocuim organele active la cultivatoare, acestea fiind ascuțite, ori de cîte ori este nevoie în atelierul de fierărie al cooperativei. Procedînd astfel, reușim, deopotrivă, nu numai să facem muncă de calitate și să sporim viteza zilnică la prășit, dar să și utilizăm rațional, cu maximum de eficiență, combustibilul pe care îl avem la dispoziție. După ce vom încheia cu soia, așa cum s-a stabilit la nivelul conducerii cooperativei agricole, vom declanșa cea de-a doua prașilă mecanică la porumb, îndeosebi pe sosele ce prezintă un grad mai mare de îmburuienare". La rîndul lor, cooperatorii din ferma nr. 3, condusă de inginera Geta Caramaliu, executau răritul sfeclei de zahăr pe ultimele 10—15 ha, în pune- EMIL LAZARESCU (Continuare în pag. a Il-aj Doi ani de la istorica Plenară lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982 SPIRITUL REVOLUȚIONAR -Temei pentru triumful noului, emblemă a unei epoci de muncă și luptă eroică Au trecut doi ani de la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie, eveniment de importanță istorică în viața politico-ideologică a partidului și poporului nostru. Restrins, deocamdată, răstimpul acesta, de numai doi ani — dar atît de tumultuos, bogat in noi izbinzi înregistrate în vastul proces de edificare a socialismului pe meleagurile patriei — a validat întru totul tezele și orientările cuprinse în magistrala Expunere tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului nostru, care a definit, cu recunoscuta-i forță vizionară, etapele parcurse de societatea românească, stabilind direcții de acțiune și sarcini de viitor. Urmîndu-și cu încredere și hotărîre conducătorul, partidul și țara și-au sporit eforturile, asigurîndu-le adesea amplitudini epopeice — Canalul Dunăre—Marea Neagră, a cărui inaugurare oficială a avut loc zilele trecute, este numai una dintre dovezi —, demonstrînd prin puterea de netăgăduit a faptelor că și-au însușit pe deplin tezaurul de idei înglobat, ca într-un autentic concentrat aurifer, în Expunerea din iunie ’82, însușită de Conferința Națională a P.C.R. ca document programatic. Expunerea s-a constituit și a fost adoptată de întreaga noastră națiune ca platformă revoluționară de inestimabilă valoare teoretică și practică pentru activitatea comuniștilor,a tuturor cetățenilor țării, menită să asigure un nou impuls înfăptuirii mărețului țel înscris în Programul partidului, în hotărîrile Congresului al XII- lea — făurirea socialismului și comunismului pe pămîntul României. Se cuvine să reliefăm o dată în plus spiritul novator, dialectic, întrutotul străin închistării și dogmelor, spiritul realist, profund științific în care secretarul general al partidului a analizat goată problemele de strinactualitate, propunînd soluții de o covîrșitoare originalitate, îmbogățind zestrea teoretică, ideologică și politică a partidului nostru, patrimoniul de idei al comunismului științific, deschizînd noi și luminoase perspective făuririi cu succes a orînduirii socialiste în România. Insistînd asupra necesității de a promova în permanență, cu curaj, spiritul revoluționar — imperativ asupra căruia cîrmuitorul partidului și statului avea să se oprească pe larg și în Cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice tive de la și politico-educaMangalia, din august 1983 —, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit, prin însăși Expunerea la Plenara din iunie 1982, o irevocabilă mostră de spirit novator, revoluționar. Ne referim la strălucitele analize și la contribuții fundamentale privind rolul dialectic a partidului comuninist, definit ca centru vital al societății, ca forță dinamizatoare a energiilor creatoare ale întregului popor pe calea socialismului și comunismului ; problemele fundamentale ale organizării și conducerii științifice a societății noastre socialiste, raportul dialectic dintre partidul comunist și statul socialist — analiză redimensionată în Raportul la Conferința Națională, în care tovarășul Nicolae Ceaușescu a propus renunțarea cu desăvârșire la teza dictaturii proletariatului, ca necorespunzătoare pentru etapa actuală pe care o parcurge România, și adoptarea tezei statului democrației muncitorești, revoluționare. Reliefînd complexitatea procesului de modelare DAN LUPESCU (Continuare în pag. a IV-a) De Ziua internațională a Copiii și florile „Mămico, cine a făcut florile ? Nu-i așa că florile au fost făcute ca să le dam mămicilor de ziua lor ? Auzi mămico, mămicuțe, cum ar fi fost fără flori ? Dar ce au oamenii cu florile de le rup ori dau cu bombe nele ? N-ai văzut la televizor, la filme, ce, ei n-au flori pe-acolo, sunt oameni răi, așa e ? !...“. ...întrebări la care, uneori, cu greu răspundem celor care ni le pun — copiilor noștri. Andreea, fetița mea, gingașă și neastîmpărată, și curioasă, n-a împlinit încă vârsta de patru ani, dar mă uimește cu întrebările. Ca mulți alți copii de vârsta ei, vrea să afle cu mai multe, să știe cine și pentru ce a făcut florile. Privesc în ochii ei senini ca cerul primăvara și văd o lume mai bună, mai înțeleaptă, conjugînd „altfel“ verbul „a fi“ la timpul „nu părtat“ prea-ndeatunci cînd poveștile pentru copii vor poate începe așa: a fost odată ca niciodată, a fost o lume cu niște oameni mari și răi care dădeau cu bombe-, flori vrînd să le desființeze. Dar timpul acela a trecut. Greu, dar a trecut. Copiii s-au făcut mari și prima lor grijă, atunci cînd au crescut mari, a fost să facă din bombe jucării pentru copii și sere pentru flori. Multe flori. Atît de multe că ajungeau pentru fiecare copil, pentru fiecare mămică, pentru fiecare cuvânt și pentru copilului toate gîndurile bune... Ceea ce fac și eu acum dăruind cîte-o floare și un gînd bun tuturor copiilor de Ziua lor, de Ziua noastră, mare cu o veșnicie — Ziua internațională a copilului. CRISTIANA CAMPEANU, procuror la Procuratura locală Craiova Concursul și festivalul interpreților cîntecului popular românesc „Maria Tănase””, ediția a VllI-a Al doilea concert-concurs Aseară, pe scena Naționalului, craiovean, veritabilă fereastră deschisă spre toate zonele folclorice ale țării, în cel de-al doilea concertconcurs au evoluat 19 interpreți vocali și instrumentali, mesageri autentici ai locurilor reprezentate. „Buchetul“ de flori alese din marea grădină a melosului popular românesc, prezentat de concurenți, a demonstrat cu fior nestins că, oriunde, pe acest plai străbun, fie că e vorba de Oltenia, Moldova, Transilvania, Muntenia, Dobrogea, Banat sau Bucovina, cîntecul ne este părtaș la bucurie și alean, e rupt din sufletul nostru al fiecăruia și-l dăruim celor dragi. Am ascultat balade și doine de o inegalabilă vibrație emoțională prin linia melodică și textul lor curat, variate melodii de joc și cântec, fiecare o nestemată a folclorului, cîntece de viață nouă, veritabile ode ale bucuriei, tălmăcite cu lirism sau vivacitate de majoritatea concurenților, unii dintre ei foarte tineri, alții ajunși la veritabila vârstă a senectuții. Debutul concertului a revenit Elenei Mimiș-Trancă, o mesageră sensibilă a cîntecului cu particularități inconfundabile din zona de interferență : Mehedinți — Caraș-Severin, de unde și-au luat zborul atîtea „păsări măiestre“ ale cîntecului popular. Tot din Oltenia, dar de pe plaiurile Măriei Lătărețu, Doina Smeu ne-a convins de frumusețea cîntecului gorjenesc. Cea mai tînără interpretă a serii, Cornelia Căprariu, 17 ani, confecționeză la Ineu, județul Arad, de fel din comuna Șicula, cu o voce frumoasă, de perspectivă, ne-a încîntat cu Balada șarpelui și învîrtita „Sínt româncă din Ardeal“. Leontin Ciucur a adus de pe Crișuri, aici, pe malul Jiului, cîntece de o rară expresivitate. Intr-un costum deosebit prin sobrie- PUICA MONDOC (Continuare în pag. a II-a) Recitaluri în afară de concurs Spectacolul susținut in cea de a doua seară de interpreții consacrați ai muzicii noastre populare s-au înscris și ei în seria momentelor artistice de excepție. Deținătoare a unei voci frumoase, distinctă în zona Munteniei, Maria Cîrneci a lăsat o impresie bună, așa cum de fapt și-a dorit la prima ei participare la cel mai important eveniment cultural de primăvară din țară. Sentimentele celor ce trăiesc în Banatul de sub munte, pe Valea Bistriei, au EMIL CALOTA (Continuare în pag. a 11-a)