Inainte, iunie 1984 (Anul 41, nr. 12186-12211)

1984-06-01 / nr. 12186

ANUL XL NR 12186 VINERI 1 IUNIE 1984 4 PAGINI 50 BANI m In întîmpinarea marilor evenimente politice ale anului 60 de unități economice cu planul pe cinci luni îndeplinit înainte de termen Desfășurad pe un front larg, sub conducerea or­ganelor și organizațiilor de partid, întrecerea so­cialistă pentru îndeplini­rea exemplară a planului pe acest an, colectivele muncitorești din 60 de unități economice cu a­­­tivitate industrială au îndeplinit, pînă la 30 mai, sarcinile la producția marfă revenite pe pri­mele cinci luni. Succesul, datorat materializării u­­nor importante măsuri politice, tehnice și orga­nizatorice, a permis realizarea, în plus față de prevederile planului pe perioada de refe­rință, a unei valori de circa 200 milioane lei la producția marfă in­­dustrială. Printre colec­tivele cu cea mai impor­­tantă contribuție la do­­bîndirea amintitului re­zultat se numără cele ale întreprinderilor de pre­fabricate din beton, me­canică de material ru­lant, de reparații auto, „Independența“ Craiova, Centralei electrotermice Ișalnița, întreprinderilor de celule electrice prefa­bricate și mecanică din Băilești, de utilaje și piese de schimb I­i I Iași. (M. O.). Transporturile - un domeniu în continuă prefacere (II­) Ființează, din anul 1976, în municipiul nostru, o au­tobază cu profil aparte­­ de transporturi internaționale auto, însăși denumirea uni­tății vorbește de menirea lucrătorilor de aici, aceea de a efectua transportul di­verselor mărfuri din Româ­nia peste hotare și de a aduce de la producătorii externi o serie de produse, în funcție de planul de ex­port-import al statului nos­tru.­­ Pentru satisfacerea ne­cesităților, ne spunea șeful autobazei, tovarășul Gheor­­ghe Dinu, noi dispunem de un parc de 200 autovehicule, fiecare cu capacități de 15—20 tone. Numai pe par­cursul anului trecut, auto­vehiculele noastre au tran­sportat peste hotarele țării mai mult de 50 000 tone de mărfuri, în țările Europei și Asiei. Avem 300 de șo­feri, dintre care doresc să-i evidențiez în mod deosebit pe Nicolae Ghiță, Gheorghe Croitoru și Gheorghe Nea­­goe, care au străbătut de nenumărate ori șoselele și autostrăzile lumii, ajungând în Finlanda, Marea Britanie, Suedia, Kuweit, în state ale Orientului Apropiat și Mij­lociu. In total, unitatea noas­tră dispune de 500 lucrători, circa 140 fiind angajați în activitatea de reparație întreținere­a autovehicule­și­lor, sub îndrumarea ing. Ion Briac, noi efectuînd aici toa­te genurile de revizii și re­parații, inclusiv reparațiile capitale. Intr-adevăr, Autobaza de transporturi internaționale auto de la Craiova are o im­portanță deosebită nu nu­mai în peisajul economic al județului nostru, ci în al în­tregii țări, iar oamenilor unității le revin o foarte mare responsabilitate, ei re­­prezentând, acolo unde se duc, nu numai sfera tran­sporturilor, ci și pe con­structorii români de auto­vehicule, fiindcă toate tran­sporturile se efectuează nu­mai și numai cu mașini de fabricație românească. Iar atunci cînd intri în compe­tiție, pe șoselele lumii, cu firme ca „Fiat“ sau „Mer­cedes", ca să amintim nu­mai două, cunoscute și arhi­cunoscute pe plan mondial, ești obligat, efectiv ca pa­triot să prezinți în bună stare autovehiculele româ­nești, pentru a menține și spori prestigiul dobindit de industria noastră construc­toare de mașini.­­ In fiecare zi de luni, dimineața, preciza interlo­cutorul, noi avem o întîl­­nire cu conducătorii auto întorși de peste hotare, pen­tru a discuta modul cum au decurs cursele, cum s-au comportat mașinile astea de patru vagoane — pentru că un autovehicul de-al nostru NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag a­d­­a) JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE C.U.A.S.C. Plenița Cu toate forțele, întreaga zi-lumină, la întreținerea costurilor prășitoare „Pentru lucrătorii ogoare­lor din comuna Unirea, orice zi din săptămînă, fie ea și duminica, este folosită din zori și pînă în seară în ve­derea efectuării la timp și în cele mai bune condiții a tuturor lucrărilor sezonului“ — ne spune tovarășul Dan Petre, inginerul șef al coo­perativei agricole de aici, pe care îl găsim în punctul „Dig“ din perimetrul fer­mei nr. 1, unde circa 150 de oameni, în frunte cu comu­niștii, urgentează finaliza­rea primei prașile manuale la porumbul pentru boabe, l­uciind un acord global, fie­care om în parte se stră­duiește, făcînd tot ce de­pinde de el, pentru ca plan­tele să rămînă perfect cu­rate de buruieni și, mai ales, să asigure densitatea optimă la unitatea de su­prafață, așa cum este pre­văzut în tehnologia culturii. „Avînd în vedere că am încheiat deja operația de rărire la sfecla de zahăr — conchide inginerul șef — ne-am concentrat toate for­țele la prășit, astfel nicit să putem finaliza, în cel mai scurt timp,această importan­tă lucrare pe întreaga su­prafață de 1­100 ha cultivată cu porumb pentru boabe“. La C.A.P. Cetate, meca­nizatorii Ion Grăsoi, Marin Nadu și Ion Sîrbu, pe care îi găsim în punctul „Fintîna lui Preda“ din perimetrul fermei nr. 1, condusă de inginera Ani Lican, zoresc efectuarea primei prasile mecanice la soia. Ceea ce urmăresc oamenii, peste tot, este efectuarea lucrării la un nivel calitativ corespun­zător, aceasta fiind condiția de bază, hotărîtoare, de care va depinde obținerea pro­ducției de 2 800 kg soia la ha, atît cit este prevăzut în plan pentru anul în curs. „Pentru a spori zilnic vi­teza de lucru — ne spune mecanizatorul Marin Nadu — noi căutăm, în fiecare dimineață, să înlocuim or­ganele active la cultivatoa­re, acestea fiind ascuțite, ori de cîte ori este nevoie în atelierul de fierărie al cooperativei. Procedînd ast­fel, reușim, deopotrivă, nu numai să facem muncă de calitate și să sporim viteza zilnică la prășit, dar să și utilizăm rațional, cu maxi­mum de eficiență, combusti­bilul pe care îl avem la dispoziție. După ce vom în­cheia cu soia, așa cum s-a stabilit la nivelul conducerii cooperativei agricole, vom declanșa cea de-a doua pra­­șilă mecanică la porumb, îndeosebi pe sosele ce pre­zintă un grad mai mare de îmburuienare". La rîndul lor, cooperatorii din ferma nr. 3, condusă de inginera Geta Caramaliu, executau răritul sfeclei de zahăr pe ultimele 10—15 ha, în pune- EMIL LAZARESCU (Continuare în pag. a Il-aj Doi ani de la istorica Plenară lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982 SPIRITUL REVOLUȚIONAR -Temei pentru triumful noului, emblemă a unei epoci de muncă și luptă eroică Au trecut doi ani de la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie, eve­niment de importanță isto­rică în viața politico-ideolo­­gică a partidului și poporu­lui nostru. Restrins, deo­camdată, răstimpul acesta, de numai doi ani — dar atît de tumultuos, bogat in noi izbinzi înregistrate în vastul proces de edificare a socia­lismului pe meleagurile pa­triei — a validat întru to­tul tezele și orientările cuprin­­­se în magistrala Expunere tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­ral al partidului nostru, ca­re a definit, cu recunoscu­­ta-i forță vizionară, etapele parcurse de societatea ro­mânească, stabilind direcții de acțiune și sarcini de viitor. Urmîndu-și cu încre­dere și hotărîre conducăto­rul, partidul și țara și-au sporit eforturile, asigurîn­­du-le adesea amplitudini epopeice — Canalul Dună­re—Marea Neagră, a cărui inaugurare oficială a avut loc zilele trecute, este nu­mai una dintre dovezi —, demonstrînd prin puterea de netăgăduit a faptelor că și-au însușit pe deplin te­zaurul de idei înglobat, ca într-un autentic concentrat aurifer, în Expunerea din iunie ’82, însușită de Con­ferința Națională a P.C.R. ca document programatic. Expu­nerea s-a constituit și a fost adoptată de întreaga noastră națiune ca platformă revo­luționară de inestimabilă valoare teoretică și practică pentru activitatea comu­niștilor,­­a tuturor cetățeni­lor țării, menită să asigure un nou impuls înfăptuirii mărețului țel înscris în Pro­gramul partidului, în hotă­­rîrile Congresului al XII- lea — făurirea socialismului și comunismului pe pămîn­­tul României. Se­ cuvine să reliefăm o dată în plus spiritul nova­tor, dialectic, întrutotul străin închistării și dogme­lor, spiritul realist, profund științific în care secretarul general al partidului a ana­lizat goată problemele de strin­actualitate, propu­­nînd soluții de o covîrșitoa­­re originalitate, îmbogățind zestrea teoretică, ideologică și politică a partidului nos­tru, patrimoniul de idei al comunismului științific, des­­chizînd noi și luminoase perspective făuririi cu suc­ces a orînduirii socialiste în România. Insistînd asu­pra necesității de a promo­va în permanență, cu curaj, spiritul revoluționar — im­perativ asupra căruia cîr­­muitorul partidului și statu­lui avea să se oprească pe larg și în Cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organi­zatorice tive de la și politico-educa­Mangalia, din august 1983 —, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit, prin însăși Expunerea la Plenara din iunie 1982, o irevocabilă mostră de spirit novator, revoluționar. Ne referim la strălucitele ana­lize și la contribuții funda­mentale privind rolul dialectic a partidului comu­ni­nist, definit ca centru vital al societății, ca forță dina­mizatoare a energiilor crea­toare ale întregului popor pe calea socialismului și comunismului ; problemele fundamentale ale organi­zării și conducerii științifice a societății noastre socia­liste, raportul dialectic din­tre partidul comunist și statul socialist — analiză redimensionată în Raportul la Conferința Națională, în care tovarășul Nicolae Ceaușescu a propus renun­țarea cu desăvârșire la teza dictaturii proletariatului, ca necorespunzătoare pentru etapa actuală pe care o par­curge România, și adopta­rea tezei statului democra­ției muncitorești, revoluțio­nare. Reliefînd complexita­tea procesului de modelare DAN LUPESC­U (Continuare în pag. a IV-a) De Ziua internațională a Copiii și florile „Mămico, cine a făcut flo­rile ? Nu-i așa că florile au fost făcute ca să le dam mămicilor de ziua lor ? Auzi mămico, mămicuțe, cum ar fi fost fără flori ? Dar ce au oamenii cu florile de le rup ori dau cu bombe­ n­ele ? N-ai văzut la televi­zor, la filme, ce, ei n-au flori pe-acolo, sunt oameni răi, așa e ? !...“. ...întrebări la care, uneori, cu greu răspundem celor care ni le pun — copiilor noștri. Andreea, fetița mea, gingașă și neastîmpărată, și curioasă, n-a împlinit­ încă vârsta de patru­ ani, dar mă uimește cu întrebările. Ca mulți alți copii de vârsta ei, vrea să afle cu­ mai multe, să știe cine și pentru ce a făcut florile. Privesc în ochii ei senini ca cerul pri­măvara și văd o lume mai bună, mai înțeleaptă, con­­jugînd „altfel“ verbul „a fi“ la timpul „nu părtat“ prea-nde­­atunci cînd poveștile pentru copii vor poate începe așa: a fost odată ca niciodată, a fost o lume cu niște oameni mari și răi care dădeau cu bombe-, flori vrînd să le desființeze. Dar timpul a­­cela a trecut. Greu, dar a trecut. Copiii s-au făcut mari și prima lor grijă, atunci cînd au cres­cut mari, a fost să facă din bombe jucării pentru copii și sere pentru flori. Multe flori. Atît de multe că ajun­geau pentru fiecare copil, pentru fiecare mămică, pen­tru fiecare cuvânt și pentru copilului toate gîndurile bune... Ceea ce fac și eu acum dăruind cîte-o floare și­ un gînd bun tuturor copiilor de Ziua lor, de Ziua noastră, mare cu­ o veșnicie — Ziua internațio­nală a copilului. CRISTIANA CAMPEANU, procuror la Procuratura locală Craiova Concursul și festivalul interpreților cîntecului popular românesc „Maria Tănase””, ediția a VllI-a Al doilea concert-concurs Aseară, pe scena Naționa­lului,­ craiovean, veritabilă fereastră deschisă spre toate zonele folclorice ale țării, în cel de-al doilea concert­­concurs au evoluat 19 inter­preți vocali și instrumentali, mesageri autentici ai locu­rilor reprezentate. „Buche­tul“ de flori alese din ma­rea grădină a melosului popular românesc, prezentat de concurenți, a demonstrat cu fior nestins că, oriunde, pe acest plai străbun, fie că e vorba de Oltenia, Moldo­va, Transilvania, Muntenia, Dobrogea, Banat sau Buco­vina, cîntecul ne este părtaș la bucurie și alean, e rupt din sufletul nostru al fie­căruia și-l dăruim celor dragi. Am ascultat balade și doine de o inegalabilă vibrație emoțională prin linia melodică și textul lor curat, variate melodii de joc și cântec, fiecare o ne­stemată a folclorului, cîn­­tece de viață nouă, verita­bile ode ale bucuriei, tăl­măcite cu lirism sau viva­citate de majoritatea con­curenților, unii dintre ei foarte tineri, alții ajunși la veritabila vârstă a senectuții. Debutul concertului a re­venit Elenei Mimiș-Trancă, o mesageră sensibilă a cîn­tecului cu particularități in­confundabile din zona de interferență : Mehedinți — Caraș-Severin, de unde și-au luat zborul atîtea „păsări măiestre“ ale cîntecului popular. Tot din Oltenia, dar de pe plaiurile Măriei Lătărețu, Doina Smeu ne-a convins de frumusețea cîn­tecului gorjenesc. Cea mai tînără interpretă a serii, Cornelia Căprariu, 17 ani, confecționeză la Ineu, jude­țul Arad, de fel din comuna Șicula, cu o voce frumoasă, de perspectivă, ne-a încîn­­tat cu Balada șarpelui și în­­vîrtita „Sínt româncă din Ardeal“. Leontin Ciucur a adus de pe Crișuri, aici, pe malul Jiului, cîntece de o rară expresivitate. Intr-un costum deosebit prin sobrie- PUICA MONDOC (Continuare în pag. a II-a) Recitaluri în afară de concurs Spectacolul susținut in cea de a doua seară de in­­terpreții consacrați ai mu­zicii noastre populare s-au înscris și ei în seria mo­mentelor artistice de excep­ție. Deținătoare a unei voci frumoase, distinctă în zona Munteniei, Maria Cîrneci a lăsat o impresie bună, așa cum de fapt și-a dorit la prima ei participare la cel mai important eveniment cultural de primăvară din țară. Sentimentele celor ce trăiesc în Banatul de sub munte, pe Valea Bistriei, au EMIL CALOTA (Continuare în pag. a­ 11-a)

Next