Inainte, martie 1985 (Anul 42, nr. 12417-12443)

1985-03-01 / nr. 12417

Proletari din toate țările uniți-vS! ■»ll­li MIIu­l II MtlMialinte [AN DOLJ AL P.C.B. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL, XII NR 12 417 VINERI 1 MARTIE 19S5 Colectivul întreprinderii de confecții Craiova, de unde prezentăm această secvență, desfășoară susținută întrecere pen« o­tru ce­ mai bune rezul­tate economice In intim» pinarea alegerilor de la 17 martie. Foto : Liviu Sabău La întreprinderea de ce­lule electrice prefabricate Băilești, ponderea produse­lor noi și reproiectate re­prezenta, în 1981, 43,5 la su­ta, în 1984 — 76 la sută, iar în acest an — hotărîtor și ultim din actualul cincinal — se estimează că aceasta va fi de 78 la sută. Iată citeva cifre care ilustrează ritmul intens de introducere a pro­gresului tehnic. Desigur ci pentru atingerea acestuia — colectivul întreprinderii ■ trecut la o profundă și te­a­meinică analiză asupra po­tențialului tehnic și um­a a existent. De aceea, s-a ac­ționat în direcția creării unor noi capacități de pro­ducție, iar activitatea de in­vestiții a cunoscut noi di­mensiuni. „Am luat încă de pe acum măsuri de realizare a unei noi linii tehnologice pentru execuția panourilor necesare seriilor noi de ce­­lule electrice, pe care o vom pune în funcțiune în luna mai a acestui an. Vom fina­liza lucrările la o instalație specială de turnat rășini sub presiune pentru fabricația unor piese electroizolante din rășini epoxidice, fapt care va conduce la o crește­re considerabilă a producti­vității muncii“, — ne-a de­clarat tovarășul Gheorghe Dincă, secretarul comitetu­lui de partid pe întreprin­dere. „Tuturor produselor din nomenclatorul nostru de fa­bricație — a ținut să ne precizeze inginerul Dumitru Marinescu, directorul între­prinderii — ne străduim să le asigurăm parametri teh­­nico-funcționali superiori și să optimizăm, în același timp, condițiile de muncă atît în sectorul construcții metalice, cit și în celelalte compartimente. Aș vrea să menționez doar un singur exemplu în acest sens : re­alizarea unei instalații de vopsire în cîmp electrosta­tic. Considerăm că, la sfîrși­­tul lui ‘85, vom produce cu 10 la sută mai mult decît in ’84. Printre cei care și-au adus o contribuție însemnată asimilări și proiectări se nu­ma­mără inginerul Constantin Rusoiu, care s-a ocupat de asimilarea instalațiilor de compensare pentru foraj, și inginerul Mugurel Răceanu, care a proiectat un lot de celule speciale destinate ex­portului. Pentru acest tip de produse s-au constituit for­mații specializate care nu au Înregistrat nici un refuz sau reproș din partea con­trolului tehnic de calitate. Ne-am notat și numele ce­lor care performanțe au obținut aceste ia competiția muncii. Ei se numesc : Vio­rel Chiurtu, Constantin Bis­­triceanu, Victor Dobre, Con­stantin Popescu, Iulian Lascu și Ștefan Huțanu. In încheiere, ne rămine să adăugăm doar faptul că tînărul colectiv de la între­prinderea de celule electrice prefabricate Băilești, pe lingă eforturile susținute pentru introducerea progre­sului tehnic, va obține, și în acest an, prin noi și mo­bilizatoare fapte de muncă, succese deosebite în produc­ție care îl vor situa pe unul dintre locurile fruntașe pe județ. COSTICA PĂDUREANU AIn întâmpinarea alegerilor de deputați, pretutindeni muncă spornică, eficientă ! La I.C.P. Băilești Ritm intens de înnoire și diversificare a producției Realizări meritorii Printre colectivele de muncă ale întreprinderii „Electroputere“ Craiova, care au înscris în perioada par­cursă de la începutul anului și pînă in prezent însem­nate succese in întrecerea socialistă, se numără și cele ale atelierelor pregătitoare de cure mari și repere pen­tru centrale nucleare elec­trice din cadrul fabricii de transformatoare. Astfel, s-au executat, printre altele, cu vele pentru­ patru trans­formatoare de 4 000 kVA, aflîndu-se, totodată, în sta­dii avansate construcția me­talică pentru încă 20 pro­duse de diferite puteri, în­tre care șapte vor fi finali­zate în aceste zile. Și-au adus o contribuție deose­bită la realizarea acestora lăcătușii Aristide Albu, Nicușor Mismaru, sudorii Victor Dorobanțu, Ion Bel­­ciu, șefii de echipă Constan­tin Luțan, Mihai Crețoiu, conduși de șeful de atelier Gheorghe Dunăreanu. famiumiuuiUHiiiiinfltRfiftninfmiiuiüiuuiiiiiiiiUiMHiiiHiiiuiiüiiHiiiiiiiiiiiiiiiífimiüiHiniiiimiiLiimifiiHHuumuiifiiiniíiiiHiiiiiniiiiimiiiiiiifitiiiiiiUfiiiinninHniniHiiiHiiiHutiiHnNHíiiiip TOVARĂȘI ȘI TOVARĂȘE ! CETĂȚENI ȘI CETĂȚENI ! Alegerile pentru Marea Aduna­­­­re Națională și consiliile populare să constituie o puternică manifes­­tare a unității întregului popor, în cadrul Frontului Democrației și a­ Unității Socialiste, sub conducerea­­­ Partidului Comunist Român — g forța politică conducătoare a vn­i­­tregii națiuni ! Votul dat pentru­­ candidații Frontului Democrației­­ și Unității Socialiste trebuie să constituie, totodată, o puternică­­ afirmare a voinței și hotărîrii în­­tr­tregului popor de a înfăptui , neabătut politica internă și ex­­­­ternă a partidului și statului nos­­­s­tru, care asigură progresul și­­­ bunăstarea întregii națiuni, înde­­se­pendența și suveranitatea Româ­­­­niei­­ R șș Din Manifestul Frontului Democrației §g și Unității Socialiste gMlBUnillUlllittllllilltilllilUl!lillilllllUlllUilli8!yi!lldiiiiiliăliillliiililtkiiiilllijBli<îiillltBtilliH!liilillHUtlHIHIHHIiyitlllllllllitilllllBtliltillliiiilillillllillHi<ttllfliiiiiiillltllHilHi‘lltlUtltliiltlHHtlIUt^ Cu planul lunar îndeplinit și depășit în întîmpinarea importan­tului eveniment politic de la 17 martie — alegerile de deputați pentru Marea Adu­nare Națională și consiliile populare —, muncitorii, teh­nicienii și inginerii din ca­drul întreprinderii de pre­fabricate din beton Craiova își amplifică eforturile în scopul obținerii unor rezul­tate cît mai bune la între­cerea socialistă. Ca urmare a aplicării unor măsuri teh­nice ce au vizat creșterea accentuată a productivității muncii, lucrătorii unității au realizat și depășit prevede­rile planului revenit pe luna februarie, bilanțul consem­­nînd, între altele, un spor la producția marfă de 500 000 lei. Acesta s-a concretizat în obținerea, peste sarcinile revenite, a 1500 mc panouri mari pentru locuințe, 100 mc stîlpi pentru liniile electrice aeriene, 200 mc diverse pre­fabricate — sporuri care re­prezintă, în același timp, cantități recuperate din res­tanțele înregistrate pe par­­cursul lunii ianuarie. Pentru eforturile depuse, s-au evidențiat lucrătorii din sectoarele conduse de tehnicianul Mihai Dinicică și maistrul N. Toms Din materiale refolosibile Colectivul de lucrătoare din atelierul marochinărie al Secției a IV-a a I.P.S.P. Craiova acordă o maximă atenție recuperării și valori­ficării materialelor refolosi­bile. Astfel, în ultimele 14 luni, din materialele rezul­tate de la sala de croit s-au confecționat sacoșe de piață și papuci de casă în valoare de peste 100 000 lei. Un rol deosebit în materializarea acestei importante acțiuni l-a avut tehniciană I­enuta Chioralia Cooperatorii din Castranova așteaptă, bine pregătiți, primăvara Pentru an­ul ac­esta, coope­ratorii din Castranova și-au propus recent, în adunarea generală, creșterea produc­țiilor agricole la toate cul­turile și o cît mai ridicată eficiență economică în în­treaga activitate. Noul pre­ședinte al cooperativei agri­cole, ing. Ilie Măceșeanu, ne spunea deunăzi că, în acest sens, s-a trecut cu hotărîre la treabă, fertilizindu-se deja întreaga suprafață de grîu, 950 ha, administrin­­du-se în­ cîmp Îngrășăminte chimice pe 560 ha. și amen­damente pe 100 ha De ase­menea, în ferma legumicolă a fost amenajat patul de răsadniță pe 100 mp și ur­mează ca în zilele urmă­toare, să se treacă la semă­natul culturilor timpurii. De altfel, în ferma legumicolă condusă de ing Cornel Ște­­fănescu lucrează susținut, zi de zi, peste 30 de coope­ratori și se cuvin amintite pentru strădaniile deosebite numele lui Gheorghe Co­­tora, Mircea Antonie, Maria Ciobanu, Ana Turcilă, Con­stantin Neacșu, Ion Ciopîr­­nea. De asemenea, coopera­torii din Castranova au în­cheiat de executat și lucră­rile de tăiere la pomi pe cele 84 ha și și-au asigurat necesarul de sămință pentru culturile ce urmează să fie însămințate în primăvară Drănicul este una dintre așezările rurale cochete ale Doljului, care îți dă senti­mentul unui copac cu rădă­cini acinc înfipte în câmpia doljeană, imensa tipsie în care sunt pregătite și așe­zate numeroasele bucate ce se vor coace la vară. Smal­­țul verde al griului, pornit la drum sub zăpadă, forfota mecanizatorilor și a coope­ratorilor cu inimă vrednică d­ovedesc un puternic simț gospodăresc. Fapt notabil pe harta agriculturii doljene, hartă pe care strălucesc atîtea și atîtea nume de adevărate cetăți agricole, cooperativele agricole din Drănic, Podea și Foișor în­cheie fiecare an cu rezul­tate constant mari la grîu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, legume, îm­pliniri ce determină bine­înțeles un grad ridicat de bunăstare colectivă și indi­viduală. Civilizația înaintea­ză cu pași siguri și repezi deopotrivă în plan edilitar cît și în plan gospodăresc individual (case noi, televi­zoare, garduri trainice, alte dotări, în consens cu epoca noastră etc.). Schițat astfel, succint, tabloul pămîntului și al oamenilor, al faptelor lor, devine deopotrivă im­presionant, rod al unei poli­tici temeinice și de mari perspective care are ca obiectiv esențial înfăptuirea noii revoluții agrare. Totul la Drănic, ca și în alte locuri, începe de la pă­­mînt Pămîntul cooperatori­lor este întins ca în palmă pînă în buza orizontului, mustind de vitalitatea și forța cu care, an după an, asociind binefacerea căldurii solare, a pînzelor de rouă și Drănic sau replica unei noi condiții umane Cum trăiesc și muncesc astăzi copiii și napota foștilor argați de odinioară a ploilor artificiale, slujește sâmînța recoltelor și vredni­cia oamenilor. I-am văzut pe oamenii locului, de-a lungul anotimpurilor, în ne­numărate ipostaze ale mun­cii lor avîntate, fără preget, de a smulge pămîntului roa­de îmbelșugate. O scenă re­văzută de atîtea și atîtea ori ne-a rămas sedimentată în minte : imaginea semnifica­tivă a țăranilor care iau primăvara un pumn de glie în palm­ă, angajînd pe tă­cute un dialog profund, pe cît de decisiv pentru faptele sale, pe atît de tulburător în sensuri omenești. Două tăceri în imensitatea cîm­­piei joacă rolul fierbinte al înțelegerii omului cu pă­mîntul. tai Drănic, totul în­cepe, așa cum zii cam, de la pămint, dar mai ales de la oameni. Și timpul nostru purifică necontenit •>­eastă legătură ancestrală redîn­­d­u-i adevăratul s­;­s, acela de a sluji izbinda vieții și de a rodi îmbelșugat pentru cei ce-i muncesc. Croind un nou destin agriculturii, par­tidul a eliberat deopotrivă, și în același timp și pămin­­tul, și omul, creind­ul, nou cadru adecvat propice pen­tm un alt tip de agricultură pe care, aici, la Drănic, îl descifrăm în cîteva repere esențiale : 4 500 kg grîu la ha, 5 000 kg orz la hectar, 7 000 kg porumb boabe la ha, 11 000 kg struguri/ha, mii de tone de legume li­vrate la fondul pieții. Apoi, o zestre edilitar gospodă­rească de invidiat care în actuala legislatură și-a adău­gat noi obiective, precum : MIRCEA CANTAR (Continuare in pag a SI! -al

Next