Inainte, aprilie 1985 (Anul 42, nr. 12444-12468)
1985-04-02 / nr. 12444
Proletari din toate țările anitl-vă < ANUL XLI NR 12 444 MARȚI 2 APRILIE 1985 4 PAGINI 50 BANI La pregătirea terenului și la semănat, la celelalte lucrări de sezon Zile și ore decisive, de maxim efort, de puternică angajare în toate unitățile agricole, la fiecare loc de muncă! ■ Vitezele zilnice programate — peste tot realizate și depășite, cu grijă neslăbită pentru respectarea riguroasă a tuturor indicilor de calitate prevăzuți în tehnologii ! 18 Toate semințele culturilor din epoca intîi, cit mai grabnic cu putință în brazdă! Ü Timpul înaintat în care ne aflăm obligă la trecerea pe un front larg la pregătirea terenu lui pentru însămînțarea porumbului, diind prioritate absolută calității patului germinativ pe suprafețele destinate culturilor intensive ffi O atenție cu totul aparte, producerii întregului necesar de răsaduri, realizării programului de însămînțare și plantare a legumelor in cîmp și în solarii ! Fe ogoarele băileștene Ogoarele unităților agricole din Băilești au oferit, ieri, imaginea unei autentice „bătălii“ a campaniei de primăvară, susținută cu toate forțele. In trei tarlale ale C.A.P. Băilești (președinte Marin Tupangiu) se lucra intens pentru pregătirea 50 ha ce urmau să fie cultivate cu sfeclă de zahăr, dintre care 10 ha au și fost semănate până la lăsarea serii. Alte forțe mecanice și umane au acționat pentru pregătirea altor 175 ha pe care vor fi cultivate floareasoarelui, lucernă (ieri s-au semănat deja 40 ha), cartofi timpurii, unde a început plantatul manual, între mecanizatorii fruntași se numără : Ion Anghel, Marin Colan și Ioniță Pădu- Au încheiat însamîntatul mazărei In ultimele zile, in multe ferme și întreprinderi agricole de stat, nu numai din zon, nisipurilor, ci și din zona culinară, s-a imprimat un ritm alert ,pregătirii terenului și încheierii însămințărilor din urgența intîi. Pi mi duminică seara, mazărea fusese pusă în brazdă pe toate cele 95 ha programete la I.A.S. Sadova , 60 ha la I.A.S. Giubega, 45 ha la I.A.S. Dunăreni și 100 ha la I.A.S. Leu. In fermele cultivatoare de porumb ale I.A.S. Sadova s-a trecut deja cu agregatele complexe la pregătirea terenului destinat acestei culturi. Se are o vedere pregătirea peste tot a unui bun pat germinativ pentru ca sămînța de porumb să fie perfect încorporată la adincimea prevăzută și să se asigure încă de la semănat densitatea prevăzută în normele tehnice legale. în Ü.U.A.S.C. Poiana Mare în unitățile agricole din C.U.A.S.C. Poiana Mare s-a reușit, pină aseară, să fie pregătite, in cele mai bune condiții, peste 1000 ha teren ce vor fi însămînțate cu culturi din epoca intîi. De altfel, din amintita suprafață au și fost semănate circa 150 ha cu sfeclă de zahăr, 300 ha cu mazăre pen- I.A.S. Dăbuleni Suprafețe pe care sămînța ar trebui să fie în brazdă, întcă n-au fost eliberate Situată ir. zona nisipoasă a județului nostru, I.A.S. Dăbuleni a avut condiții să înceapă mult mai devreme decit alte unități similare din județ pregătirea terenului și însămînțarea culturilor ci și epoca intîi. De altfel, pică ieri, în perimetrul întreprinderii respective au fost însămînțate 57 ha cu borceag, 30 ha cu pajiști, 200 ha cu mazăre, 10 ha cu usturoi și 10 ha cu ceapă butași. Dacă de miine ar trebui să se treacă la însămînțarea pe un front larg a celor 555 ha cu porumb in cultură intensivă și 1100 ha cu soia, practic n-ar fi posibil. Nu pentru că terenul nu ar permite sau ar fi prea umed. Dimpotrivă. Cauza este cu totul alta. Pare de domeniul incredibilului, dar suprafețele care urmează a se însămânța — rețineți, chiar cu culturi intensive, de pe care urmează a se obține 20 tone știuleți la ha, — nu pot fi pregătite deoarece la această oră n-au fost încă eliberate de resturi vegetale. Și nu este vorba de 10- -20 ha, ci de aproape 800 ha. Conducerile unităților agricole — evident și cea a I.A.S. Dăbuleni — șefii de ferme, cadrele cu munci de răspundere de la nivelul consiliilor unice agroindustriale și comunelor știu cit de mult au insistat în toamna precedentă biroul și se 1iriatul Comitetului ju de partid asupra exenor arături adinei ai bună calitate, -lui.paul Dăbuleni, însă, a aaja iosprin indicații ex■îrd acest cuvînt de orefine de la care nimeni nu avea dreptul să se abată, nu au fost respectate, dîndu-se dovadă de iresponsabilitate față de soarta recoltei din 1985. Totala lipsă de exigență la executarea arăturilor actinei este pusă în evidență de faptul că s-a lucrat cu pluguri nereglate, din care cauză nu s-a respectat adincimea prevăzută, iar brazdele, unele au fost întoarse, altele nu. Deosebit de grav este faptul că arătura s-a executat pe aproape toate suprafețele neeliberate de resturi vegetale. După recoltarea mecanizată a culturilor de toamnă nu s-a intrat peste tot cu CSU-urile și celelalte utilaje la strângerea tuturor resturilor vegetale. In prezent, pe întreaga suprafață destinată porumbului și soiei, arătura este denivelată și cu foarte multe resturi vegetale (în foto, la pagina a doua), îndeosebi în fermele conduse tru boabe, 100 ha cu mazăre pentru păstăi, în timp ce suprafața de pajiști supraînsămînțată se ridică și ea la peste 100 ha. Este demn de reținut faptul că mecanizatorii și cooperatorii de aici, în frunte cu comuniștii, s-au angajat ca pină sîmbătă să încheie însămînțatul culturilor din epoca Intîi, de Tudor Călin, Frusina Badi, Staicu Ștefan. Pentru a se putea trece la pregătirea terenului, s-a recurs acum — cînd sămînța ar trebui să se afle în brazdă — la angajarea zilnică a peste 250 de lucrători care eliberează manual resturile vegetale — în volum de zeci de tone — de pe cele 800 ha. După cum recunoștea tovarășul Gheorghe Costea, directorul întreprinderii, eliberarea de resturi vegetale a suprafeței destinate culturii porumbului și soiei necesită nu mai puțin de 8 000 norme, cheltuieli ceea ce antrenează suplimentare și duce la întîrzierea pregătirii terenului și însămînțărilor cu cel puțin zece zile. Vina este dată pe seama fostului director, Ștefan Măcărău, a fostului inginer șef, Ion Mihăilică, a șefilor de fermă, dintre care Mircea Sărăcin, nu se știe pentru care merite, a fost trimis să lucreze în străinătate. Probabil s-a avut în vedere că tot in ferma lui Mircea Sărăcin, pe lingă, arături de cea mai proastă calitate, există și 200 ha cu grîu cu densitatea de sub 200 plante la metru pa AUBEL. FRIGIOIU (Continuare m pag. a II-a) Un eveniment de mare însemnătate în viața politică și socială a tuturor localităților Constituirea consiliilor populare In perioada 2—9 aprilie a.c., în viața județelor, orașelor și comunelor are loc un important eveniment : desfășurarea sesiunilor de constituire a noilor consilii populare. Practic, consiliile populare se declară constituite odată cu validarea mandatelor deputaților aleși la 17 martie 1985. Un moment de excepție are loc imediat după aceasta : depunerea de către deputați, în cadrul sesiunilor, a jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă România. Jurămîntul constituie angajamentul solemn, față de stat și popor, al celor care îl depun, de a înfăptui politica partidului și statului, de a îndeplini, cu întreaga răspundere, atribuțiile încredințate, de a apăra orînduirea socialistă, de a asigura legalitatea și înfăptuirea ordinii de drept socialiste. Astfel, deputații aleși în consiliile populare au obligația de a faca tot ce le stă în putință pentru a justifica, prin activitatea de zi cu zi, încrederea alegătorilor. A fi deputat constituie o înaltă prețuire, mare cinste, înseamnă imlicit asumarea unei înalte răspunderi care presupune pasiune revoluționară, abnegație, dăruire în rezolvarea problemelor obștii din care faci parte, in a onora exemplar mandatul alegătorilor. Tot în prima sesiune, fiecare consiliu popular procedează la alegerea, dintre deputați, a comitetului executiv sau, după caz, a biroului executiv, precum și a comisiilor permanente și a delegaților sătești. Comisiile permanente — organe cu caracter intern ale consiliilor populare, constituite în scopul de a le sprijini în activitatea ce o desfășoară — sunt organizate pentru diverse sectoare de activitate, la nivelul consiliilor populare. In ceea ce privește delegații sătești, potrivit art. 48 din Legea , nr. 57/1968, de organizare și funcționare a consiliilor populare, se aleg cite unul la fiecare sat cu excepția satului de reședință (la orașe pentru satele aparținătoare), ei urmând să asigure o legătură permanentă între consiliul popular și satele aparținătoare. Odată constituite, noile consilii populare trebuie să-și afirme, încă din start, rolul lor în conducerea activității economico-sociale din localitatea respectivă, în rezolvarea problemelor privind organizarea muncii și a vieții tuturor locuitorilor, „în întreaga lor activitate privind gospodărirea și dezvoltarea economico-socială a fiecărei localități — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea al (Continuare in pag. a II-a) INDUSTRIE « INDUSTRIE • INDÚSTRÍE A In 37 întreprinderi doljene 31,5 milioane lei beneficii suplimentare Pe perioada care a trecut din acest an, în ciuda condițiilor complexe create de rigorile iernii, numeroase întreprinderi industriale au reușit să înregistreze rezultate meritorii la indicatorii de eficiență, printr-o urmărire riguroasă a reducerii costurilor, organizarea judicioasă a producției și muncii, gospodărirea exigentă a tuturor resurselor materiale și energetice, promovarea susținută a tehnologiilor perfecționate, a noilor produse. Pe această bază, în 37 întreprinderi de la Craiova și din județ s-au realizat beneficiile prevăzute, obținîndu-se, totodată, peste plan o valoare de 31,5 milioane lei la acest indicator ce reflectă rodnicia, eficiența activității productive. ?13 - CCC întreprinderea metal-lemn acordă reperelor executate a exportului la un nivel caii lui Craiova. Formația condusă de atenție deosebită, realizzînd piese iv superior: maistrul Nicolai Gheorghiu lui de mobilier pliant destinate Foto : S. nan Realizarea exportului problemă prioritară Ne-am aflat, in aceste zile, pe platforma industrială a acestui autentic avanpost al tehnicii românești — întreprinderea,Electroputere“ — pentru a consemna un eveniment de excepție. Este vorba despre expedierea la export a celei de-a 910-a locomotivă, de către fabrica de profil, de la începutul producției și până în prezent, dintre care 105 L.E. de 3 100 kW și 805 L.D.E. de diferite tipuri. Printre beneficiarii externi se numără Anglia, Bulgaria, China, Grecia, Iugoslavia, Iran și Polonia. De asemenea, sunt în construcție pe fluxul tehnologic încă 35 locomotive de diferite puteri, destinate exportului, în stadii avansate de execuție. In secția de montaj general, unde lucrează peste 600 muncitori, activitatea se desfășoară din plin. Aici este ultima „haltă“ de unde coloșii de oțel pornesc spre magistralele lumii. Am întîlnit aici oameni precum Florea Langa, Ion Firică, Constantin Pîrvulescu, Ștefan Săpăceanu, Ion Chiriță și Ovidiu Merzescu, prezenți aici de la începutul fabricației. Sudorul Nicolae Popa, care finaliza instalația termică de la locomotiva de 5 100 kW, este unul dintre profesioniștii de înaltă clasă, fiind și autorul a patru inovații, a căror eficiență economică anuală se ridică la circa 100 000 Iei. „Locomoti- COSTICA PACUREANU (Continuare in pag. a 11-a) ■ In obiectiv Reducerea consumurilor energetice tru Condiție determinantă perreducerea costurilor, pentru o înaltă eficiență a întregii activități economice, economisirea severă a energiei electrice și combustibilului se înscrie ca o preocupare permanentă, prioritară a majorității unităților noastre economice. Astfel, pe perioada care a trecut din acest an, la întreprinderea „Electrocentrale“ s-au economisit 6 831 tec față de cantitatea admisă prin normele de consum, la „Electroputere“ — 523 tec și 945 MWh energie, electrică, la I.T.M.E. Fi Hasi — 265 MWh, la I.U.G. — 236 MWh, la întreprinderea de motărit și panificație Dolj — 188 tec. S-au încadrat, de asemenea, în normele de consum, aprobate la combustibil și energie electrică, obținînd și economii față de aceste norme, colectivele muncitorești de la întreprinderea mecanică, I.P.T. și întreprinderea de celule electrice Băilești, întreprinderea chimică Craiova, T.A.G.C. Ind., I.P.B., U.F.E.T., Metal lemn Craiova, I.U.P.S. Finiași, Textila Calafat și Independența Craiova, I.M.M.R., Regionala C.F.R. și alte unități. .4111! !lll«lllllimilll!lllllllllllilllllllH!!i«l In cuprins : Jg Sport . Naționala Turciei a sosit ieri la Craiova. jjg Echipa de fotbal a țării noastre și-a continuat pregătirile. - Stadionul Tineretului : „U“ Craiova — Pandurii Tg. Jiu. ■<Bi|inilp^M^;^i^asBiawin^bnianiJBy