Inainte, aprilie 1985 (Anul 42, nr. 12444-12468)

1985-04-02 / nr. 12444

Proletari din toate țările anitl-vă < ANUL XLI NR 12 444 MARȚI 2 APRILIE 1985 4 PAGINI 50 BANI La pregătirea terenului și la semănat, la celelalte lucrări de sezon Zile și ore decisive, de maxim efort, de puternică angajare în toate unitățile agricole, la fiecare loc de muncă! ■ Vitezele zilnice programate — peste tot realizate și depășite, cu grijă neslăbită pentru respectarea riguroasă a tuturor indicilor de ca­litate prevăzuți în tehnologii ! 18 Toate semințele culturilor din epoca intîi, cit mai grabnic cu putință în brazdă! Ü Timpul înaintat în care ne aflăm obligă la trecerea pe un front larg la pregătirea terenu­­ lui pentru însămînțarea porumbului, diind prio­ritate absolută calității patului germinativ pe suprafețele destinate culturilor intensive­­ ffi O atenție cu totul aparte, producerii între­gului necesar de răsaduri, realizării programu­lui de însămînțare și plantare a legumelor in cîmp și în solarii ! Fe ogoarele băileștene Ogoarele unităților agri­cole din Băilești au oferit, ieri, imaginea unei autentice „bătălii“ a campaniei de pri­măvară, susținută cu toate forțele. In trei tarlale ale C.A.P. Băilești (președinte Marin Tupangiu) se lucra intens pentru pregătirea 50 ha ce urmau să fie cul­­­tivate cu sfeclă de zahăr, dintre care 10 ha au și fost semănate până la lăsarea serii. Alte forțe mecanice și umane au acționat pentru pregătirea altor 175 ha pe care vor fi cultivate floarea­­soarelui, lucernă (ieri s-au semănat deja 40 ha), cartofi timpurii, unde a început plantatul manual, între mecanizatorii frun­tași se numără : Ion Anghel, Marin Colan și Ioniță Pădu- Au încheiat însamîntatul mazărei In ultimele zile, in multe ferme și întreprinderi agri­cole de stat, nu numai din zon­­­, nisipurilor, ci și din zona­ culinară, s-a imprimat un ritm alert ,pregătirii te­renului și încheierii însă­­mințărilor din urgența intîi. Pi mi duminică seara, mază­rea fusese pusă în brazdă pe toate cele 95 ha progra­­­m­e­te la I.A.S. Sadova , 60 ha la I.A.S. Giubega, 45 ha la I.A.S. Dunăreni și 100 ha la I.A.S. Leu. In fermele cultivatoare de porumb ale I.A.S. Sadova s-a trecut deja cu agregatele complexe la pregătirea terenului des­tinat acestei culturi. Se are­­ o vedere pregătirea peste tot a unui bun pat germina­tiv pentru ca sămînța de po­rumb să fie perfect încor­porată la adincimea prevă­zută și să se asigure încă de la semănat densitatea pre­văzută în normele tehnice legale. în Ü.U.A.S.C. Poiana Mare în unitățile agricole din C.U.A.S.C. Poiana Mare s-a reușit, pină aseară, să fie pregătite, in cele mai bune condiții, peste 1­000 ha te­ren ce vor fi însămînțate cu culturi din epoca intîi. De altfel, din amintita supra­față au și fost semănate cir­ca 150 ha cu sfeclă de za­hăr, 300 ha cu mazăre pen- I.A.S. Dăbuleni Suprafețe pe care sămînța ar trebui să fie în brazdă, întcă n-au fost eliberate Situată ir. zona nisipoasă a județului nostru, I.A.S. Dăbuleni a avut condiții să­­ înceapă mult mai devreme decit alte unități similare din județ pregătirea terenu­lui și însămînțarea culturi­­lor ci și epoca intîi. De alt­fel, pică ieri, în perimetrul întreprinderii respective au fost însămînțate 57 ha cu borceag, 30 ha cu pajiști, 200 ha cu mazăre, 10 ha cu usturoi și 10 ha cu ceapă butași. Dacă de miine ar trebui să se treacă la însă­mînțarea pe un front larg a celor 555 ha cu porumb in cultură intensivă și 1­100 ha cu soia, practic n-ar fi po­sibil. Nu pentru că terenul nu ar permite sau ar fi prea umed. Dimpotrivă. Cauza este cu totul alta. Pare de domeniul incredibilului, dar suprafețele care urmează a se însămânța — rețineți, chiar cu culturi intensive, de pe care urmează a­­ se ob­ține 20 tone știuleți la ha, — nu pot fi pregătite de­oarece la această oră n-au fost încă eliberate de resturi vegetale. Și nu este vorba de 10- -20 ha, ci de aproape 800 ha. Conducerile unități­lor agricole — evident și cea a I.A.S. Dăbuleni — șefii de ferme, cadrele cu munci de răspundere de la nivelul consiliilor unice agroindus­triale și comunelor știu cit de mult au insistat în toam­­­na precedentă biroul și se­ 1­iriatul Comitetului ju­­­ de partid asupra exe­­nor arături adinei ai bună calitate, -lu­i.paul Dăbuleni, însă, a­­­ aaja­ iosprin indicații ex­­■îrd acest cuvînt de or­­efine de la care nimeni nu avea dreptul să se abată, nu au fost respectate, dîn­­du-se dovadă de iresponsa­bilitate față de soarta re­coltei din 1985. Totala lipsă de exigență la executarea arăturilor actinei este pusă în evidență de faptul că s-a lucrat cu pluguri nereglate, din care cauză nu s-­a res­pectat adincimea prevăzută, iar brazdele, unele au fost întoarse, altele nu. Deose­bit de grav este faptul că arătura s-a executat pe aproape toate suprafețele neeliberate de resturi vege­tale. După recoltarea meca­nizată a culturilor de toam­nă nu s-a intrat peste tot cu CSU-urile și celelalte utilaje la strângerea tuturor resturi­lor vegetale. In prezent, pe întreaga suprafață destinată porumbului și soiei, arătura este denivelată și cu foarte multe resturi vegetale (în foto, la pagina a doua), în­deosebi în fermele conduse tru boabe, 100 ha cu mazăre pentru păstăi, în timp ce suprafața de pajiști supraîn­­sămînțată se ridică și ea la peste 100 ha. Este demn de reținut faptul că mecani­zatorii și cooperatorii de aici, în frunte cu comuniștii, s-au angajat ca pină sîmbătă să încheie însămînțatul cul­turilor din epoca Intîi, de Tudor Călin, Frusina Badi, Staicu Ștefan. Pentru a se putea trece la pregăti­rea terenului, s-a recurs acum — cînd sămînța ar trebui să se afle în brazdă — la angajarea zilnică a peste 250 de lucrători care eliberează manual resturile vegetale — în volum de zeci de tone — de pe cele 800 ha. După cum recunoștea tova­rășul Gheorghe Costea, di­rectorul întreprinderii, eli­berarea de resturi vegetale a suprafeței destinate cultu­rii porumbului și soiei nece­sită nu mai puțin de 8 000 norme, cheltuieli ceea ce antrenează suplimentare și duce la întîrzierea pregătirii terenului și însămînțărilor cu cel puțin zece zile. Vina este dată pe seama fostului director, Ștefan Măcărău, a fostului inginer șef, Ion Mihăilică, a șefilor de fer­mă, dintre care Mircea Să­răcin, nu se știe pentru care merite, a fost trimis să lu­creze în străinătate. Proba­bil s-a avut în vedere că tot in ferma lui Mircea Sărăcin, pe lingă, arături de cea mai proastă calitate, există și 200 ha cu grîu cu densitatea de sub 200 plante la metru pa­ AUBEL. FRIGIOIU (Continuare m pag. a II-a) Un eveniment de mare însemnătate în viața politică și socială a tuturor localităților Constituirea consiliilor populare In perioada 2—9 aprilie a.c., în viața județelor, ora­șelor și comunelor are loc un important eveniment : desfășurarea sesiunilor de constituire a noilor consilii populare. Practic, consiliile populare se declară constituite odată cu validarea mandatelor deputaților aleși la 17 mar­tie 1985. Un moment de ex­cepție are loc imediat după aceasta : depunerea de către deputați, în cadrul sesiuni­lor, a jurămîntului de cre­dință și devotament față de Republica Socialistă Româ­nia. Jurămîntul constituie angajamentul solemn, față de stat și popor, al celor care îl depun, de a înfăptui politica partidului și statu­lui, de a îndeplini, cu în­treaga răspundere, atribu­țiile încredințate, de a apăra orînduirea socialistă, de a asigura legalitatea și înfăp­tuirea ordinii de drept so­cialiste. Astfel, deputații aleși în consiliile populare au obligația de a faca tot ce le stă în putință pentru­­ a justifica, prin activitatea de zi cu zi, încrederea alegăto­rilor. A fi deputat consti­tuie o­­ înaltă prețuire, mare cinste, înseamnă im­­­­licit asumarea unei înalte răspunderi care presupune pasiune revoluționară, ab­negație, dăruire în rezolva­rea problemelor obștii din care faci parte, in a onora exemplar mandatul alegăto­rilor. Tot în prima sesiune, fie­care consiliu popular proce­dează la alegerea, dintre deputați, a comitetului exe­cutiv sau, după caz, a bi­roului executiv, precum și a comisiilor permanente și a delegaților sătești. Comisiile permanente — organe cu caracter intern ale consiliilor populare, con­stituite în scopul de a le sprijini în activitatea ce o desfășoară — sunt organiza­te pentru diverse sectoare de activitate, la nivelul con­siliilor populare. In ceea ce privește dele­gații sătești, potrivit art. 48 din Legea , nr. 57/1968, de organizare și funcționare a consiliilor populare, se aleg cite unul la fiecare sat cu excepția satului de reședin­ță (la orașe pentru satele aparținătoare), ei urmâ­­nd să asigure o legătură perma­nentă între consiliul popu­lar și satele aparținătoare. Odată constituite, noile consilii populare trebuie să-și afirme, încă din start, rolul lor în conducerea ac­tivității economico-sociale din localitatea respectivă, în rezolvarea problemelor pri­vind organizarea muncii și a­­ vieții tuturor locuitorilor, „în întreaga lor activitate privind gospodărirea și dez­voltarea economico-socială a fiecărei localități — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea al (Continuare in pag. a II-a) INDUSTRIE « INDUSTRIE • INDÚSTRÍE A In 37 întreprinderi doljene 31,5 milioane lei beneficii suplimentare Pe perioada care a trecut din acest an, în ciuda con­dițiilor complexe create de rigorile iernii, numeroase întreprinderi industriale au reușit să înregistreze rezul­tate meritorii la indicatorii de eficiență, printr-o urmă­rire riguroasă a reducerii costurilor, organizarea judi­cioasă a producției și muncii, gospodărirea exigentă a tu­turor resurselor materiale și ener­getice, promovarea sus­ținută a tehnologiilor per­fecționate, a noilor produse. Pe această bază, în 37 între­prinderi de la Craiova și din județ s-au realizat benefi­ciile prevăzute, obținînd­u-se, totodată, peste plan o va­loare de 31,5 milioane lei la acest indicator ce reflectă rodnicia, eficiența activității productive. ?13 - CCC întreprinderea metal-lemn acordă reperelor executate a exportului la un nivel caii lui Craiova. Formația condusă de atenție deosebită, realizzînd piese iv superior: maistrul Nicolai­ Gh­eorghiu lui de mobilier pliant destinate Foto : S. nan Realizarea exportului problemă prioritară Ne-am aflat, in aceste zile, pe platforma industrială a acestui autentic avanpost al tehnicii românești — în­treprinderea­­,E­l­e­c­t­r­o­­putere“ — pentru a con­semna un eveniment de ex­cepție. Este vorba despre expedierea la export a celei de-a 910-a locomotivă, de către fabrica de profil, de la începutul producției și până în prezent, dintre care 105­­ L.E. de 3 100 kW și 805 L.D.E. de diferite tipuri. Printre beneficiarii externi se numără Anglia, Bulgaria, China, Grecia, Iugoslavia, Iran și Polonia. De asemenea, sunt în con­strucție pe fluxul tehnologic încă 35 locomotive de dife­rite puteri, destinate expor­tului, în stadii avansate de execuție. In secția de mon­taj general, unde lucrează peste 600 muncitori, activi­tatea se desfășoară din plin. Aici este ultima „haltă“ de unde coloșii de oțel pornesc spre magistralele lumii. Am întîlnit aici oameni precum Florea Langa, Ion Firică, Constantin Pîrvulescu, Ște­fan Săpăceanu, Ion Chiriță și Ovidiu Merzescu, prezenți aici de la începutul fabrica­ției. Sudorul Nicolae Popa, care finaliza instalația ter­mică de la locomotiva de 5 100 kW, este unul dintre profesioniștii de înaltă clasă, fiind și autorul a patru ino­vații, a căror eficiență eco­nomică anuală se ridică la circa 100 000 Iei. „Locomoti- COSTICA PACUREANU (Continuare in pag. a 11-a) ■ In obiectiv Reducerea consumurilor energetice tru Condiție determinantă per­reducerea costurilor, pentru o înaltă eficiență a întregii activități economice, economisirea severă a ener­giei electrice și combustibi­lului se înscrie ca o preocu­pare permanentă, prioritară a majorității unităților noas­tre economice. Astfel, pe perioada care a trecut din acest an, la întreprinderea „Electrocentrale“ s-au eco­nomisit 6 831 tec față de cantitatea admisă prin nor­mele de consum, la „Electro­­putere“ — 523 tec și 945 MWh energie, electrică, la I.T.M.E. Fi Hasi — 265 MWh, la I.U.G. — 236 MWh, la în­treprinderea de motărit și panificație Dolj — 188 tec. S-au încadrat, de asemenea, în normele de consum, apro­bate la combustibil și ener­gie electrică, obținînd și economii față de aceste norme, colectivele muncito­rești de la întreprinderea mecanică, I.P.T. și întreprin­derea de celule electrice Băilești, întreprinderea chi­mică Craiova, T.A.G.C. Ind., I.P.B., U.F.E.T., Metal­ lemn Craiova, I.U.P.S. Finiași, Textila Calafat și Indepen­dența Craiova, I.M.M.R., Regionala C.F.R. și alte uni­tăți. .4111! !lll«lllllimilll!lllllllllllilllllllH!!i«l In cuprins : Jg Sport . Naționala Turciei a sosit ieri la Craiova. jjg Echipa de fotbal a țării noastre și-a continuat pregătirile. - Stadionul Tineretului : „U“ Craiova — Pandurii Tg. Jiu. ■<Bi|inilp^M^;^i^asBiawin­^bnianiJBy

Next