Inainte, decembrie 1985 (Anul 42, nr. 12651-12676)

1985-12-01 / nr. 12651

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLII NR 12 651 DUMINICA 1 DECEMBRIE 1985I 4 PAGINI 50 BANI Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul științei și învățămîntului Cutezător program de muncă revoluționară Congresul științei și învă­­țămîntului — larg și repre­zentativ forum al unor do­menii de mare însemnătate în viața social-politică și c­ultural-științifică a patriei ale cărui lucrări s-au desfășurat săptămîna aceas­ta la București, a polarizat atenția întregului nostru popor, prin problematica de excepțională importanță pen­tru dezvoltarea prezentă și viitoare a țârii, în spiritul înfăptuirii neabătute a ho­­tărîrilor Congresului al X­­­IX-lea al partidului, pen­tru creșterea rolului științei și invățămîntului în socie­tatea noastră. Avînd loc la d­­n­fluența­­ a două cincinale, practic la începutul celui de­-al optulea cincinal, care marchează intrarea țării intr-un stadiu superior de dezvoltare, primul Congres al științei și învățămîntului a constituit cadrul cel mai adecvat pentru o analiza profundă a realizării planu­lui de cercetare științifică pe perioada 1981—1985, a sarcinilor de cercetare știin­țifică, dezvoltare tehnologică și introducere a progresului tehnic în viitorul cincinal, precum și a activității și sarcinilor din domeniul în­­vățământului, educării pregătirii tineretului, asigu­­­­rării forței de muncă, per­fecționării continue a cadre­lor în perioada 1986—1990. Organizat din inițiativa și cu contribuția determinantă a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, Congresul con­stituie o expresie elocventă a grijii pe care conducăto­rul partidului și țării o acordă contribuției științei și învățămîntului la dezvol­tarea societății. Prin adoptarea magistra­lei cuvîntări a tovarășului Nicolae Ceaușescu ca docu­ment al Congresului, ca program al întregii activi­tăți de cercetare și din în­­vățămînt, participanții la înaltul forum au dat o înal­tă apreciere analizei de deosebită profunzime făcută­­ de secretarul general al partidului. Sintetizînd strălucit suc­cesele obținute de poporul român și în cincinalul 1981— 1985 — succese care, dato­rită multor greutăți ce au trebuit învinse, demonstrea­ză superioritatea orînduirii noastre socialiste —, ca și mărețele sarcini ce stau în fața comuniștilor, a între­gului popor, în viitorul cin­cinal, cînd trebuie să se realizeze o nouă calitate în toate domeniile vieții eco­­nomico-sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subli­niat : „înfăptuirea obiecti­velor stabilite de Congresul al XIX-lea impune angaja­rea fermă pe calea noii re­voluții tehnico-științifice, de organizare a vieții econo­­mico-sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane în general". Pornind de la sarcinile multiple ale perioadei următoare, de la noile exigențe ce se impun activității din toate dome­niile, a fost relevată necesi­tatea orientării cercetării științifice către problemele principale ale economiei ro­mânești, astfel încit aceasta să determine dezvoltarea bazei de materii prime și materiale, realizarea unor noi materiale cu caracteris­tici superioare, reducerea consumurilor energetice și MIRCEA POSPAI (Continuare în pag. a IV-a) Acțiuni susținute pentru realizarea producției cu consumuri energetice reduse Una din cauzele depășirii cheltuielilor de producție, nerealizării integrale a vo­lumului de beneficii plani­ficat­e« I.T.M.A. Craiova a constituit-o și consumurile energetice încă mari, cu deosebire la cele două tur­nătorii, ale căror capacități absorb ponde­rea puterii zil­nice stabilite pe întreaga unitate. cultățile „Difi­­­e­rente sezonului rece, sarci­nile subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recen­ta plenară a C.C. al P.C.R. privind creșterea răspun­derii pentru reducerea con­sumurilor energetice, au de­terminat — după cum ne relata ing. Ion Anghel, se­cretarul comitetului de par­tid și președintele C.O.M., accentuarea preocupării comuniștilor, a oamenilor muncii din toate sectoarele întreprinderii pentru gospo­dărirea severă a resurselor energetice, cu convingerea ca, mari sau mici, econo­miile de energie pe care le putem realiza au acum o importanță cu totul deose­bită pentru a asigura desfă­șurarea normală a activității productive, a vieții noastre economice și sociale în ge­nere. Deși în mare parte cunoscute, căile și direcțiile de acțiune în acest sens nu au fost peste tot aplicate cu toată fermitatea, existînd încă rezerve de perfecțio­nare a tehnologiilor de fa­bricație, de eliminare a pro­cedeelor energo-intensive de prelucrare, de reducere continuă a costurilor în toa­te secțiile, atelierele, cît și în sectoarele neproductive". Sunt, intr-adevăr, cerințe presante, cu atît mai mult cu cit întreprinderea evo­luează în condițiile creșterii producției cu 40 la sută față de 1980, la un grad de diver­sificare, tehnicitate și cali­tate superior, cu indicatori de eficiență substanțial spo­riți". Care sunt principalele mă­suri aplicate, rezultatele lor, ce se întreprinde în conti­nuare pentru gospodărirea riguroasă a energiei? Luăm cunoștință de aceste­ preo­cupări în prin­cipalele sec­toare produc­tive, cu spriji­nul unui specialist direct implicat­­ subinginerul Constantin Cercelaru, res­ponsabil cu consumurile e­­nergetice în cadrul serviciu­lui mecano-energetic. O pri­mă inițiativă aplicată cu succes, care ne reține aten­ția, este modificarea came­rei de ardere la cuptoarele de forjă, unde, practic, s-au lăsat în folosință unul, două ADRIAN MI. CIA . (Continuare în pag. a Il-a) ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI - O PERI­OADA A REZULTATELOR MAXIME ÎN ACTIVITATEA DE PRODUCȚIE ! ~ Cum pregătim noul an agricol pentru obținerea unor producții mari? O întrebare care trebuie să polarizeze atenția și să dinamizeze energiile tuturor lucrăto­rilor din agricultura județului, să direcționeze activitatea organelor și organizațiilor de partid, consiliilor populare, conducerilor unităților agricole spre a pune astfel temelii solide înfăptuirii sarcinilor ce le revin, angajamentelor asumate în agricultură în primul an al J 1« • « I « k­­ /.a­M­A a a« l­ s 1­ g Organizarea exemplară a transportului gunoiului de grajd pînă la ultima zonă din incinta sectoarelor zoo­tehnice ale unităților, în care scop se cer folosite absolut toate atelajele din teritoriu­, precum și utilaje­le cu carte sînt dotate for­sarcinile de covârșitoare însemnătate economică și politică subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al partidului, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., măsurile stabilite, pe baza acestor sarcini, indicații și orientări, de către Comitetul județean de partid se află, în prezent, la loc prioritar pe agenda de lucru a tuturor organelor și organizațiilor de partid de la sate, conducerilor unităților agricole, consiliilor popu­lațiile special constituite în cadrul tuturor consiliilor unice agroindustriale. 9| Transportarea în ritm susținut a amendamentelor calcaroase, urmărindu-se fo­losirea la întreaga capaci­tate a mijloacelor puse la dispoziția unităților, astfel lare, a cooperatorilor și mecanizatorilor, care au dato­ria să acționeze energic, cu toate forțele și mijloacele, pentru a pregăti exemplar recolta viitoare. Fără nici o pauză, la fel ca în toate campaniile agricole ale anului să se acționeze organizat, întreaga zi lumină, în clima­tul înaltei responsabilități, desăvârșitei ordini și disci­pline la lucrările ce se cer în m­od obligatoriu execu­tate în această perioadă, lată pe scurt principalele direc­ții de acțiune­­ . _______ incit programul stabilit pe consilii unice agroindus­triale, pe cooperative agri­cole și întreprinderi agri­cole de stat să fie riguros îndeplinit în perioada de timp prevăzută. Continuarea, cu toate forțele de care dispun uni­tățile agricole, a lucrărilor de scarificare și afînare adîncă a solului astfel, inclu — inclusiv pe suprafețele arate adînc din toamnă —* prevederile programului să (Continuare in pag. a II-a) 1 Decembrie 1918 Simbol prin vreme și peste vreme 1 DECEMBRIE 1918. Pentru totdeauna ziua aceasta a fost înscrisă cu litere mari, aurite în harnicul țării, marcînd, deopotrivă, încununarea, unei seculare lupte pentru împlinirea mărețului ideal al unității naționale și încheierea unui obiectiv și logic proces istoric, cu mul­timilenare rădăcini, ale cărui seve se află în comunita­tea de viață economică, politică, culturală, de neam și de limbă a poporului român. Marea Adunare Națională, care aducea la Alba Iulia, în vechea și simbolica cetate a lui Mihai-Vodă, unificatorul de la 1600, reprezentanții românilor din Transilvania și Banat, s-a constituit în­­tr-un imens act de voință al întregului popor român, iar hotărîrile ce au fost luate aici nu au făcut altceva decît să desființeze granițele artificiale prin care marile imperii ale timpului obligaseră neamul românesc să trăiască în trei provincii separate : Moldova, Muntenia și Transilvania. Ideea unității naționale și­ cea a independenței au fost stindardul sub care s-au desfășurat luptele îndreptățite din întreaga noastră istorie modernă. Iar sorgintea lor (Continuare în pag. a II-a) Scrisoare pentru eroi Din suflete, cu toții, vă scriem astăzi carte, Iubiți eroi ce-n vremuri ați,săvîrșit Unirea, Dar nu vă scriem, iată, cu vorbe ci cu fapte. Căci noi acum PRIN FAPTS ne împlinim menirea ! Scrisoarea e cu pagini de timp, cu ani de glorii, V-o scrie țara-ntreagă de-un veac, necontenit. Voi ați semnat prefața acestei noi istorii Unirea — pentru care altfia s-au jertfit! Acum vă scriem despre Unirea cea Supremă, Unirea sub un singur Partid conducător, Am dobindit, prin luptă, dorința noastră fermă de a-l avea in frunte, drept călăuzitor! Din suflete trimitem cu toții, asăzi, carte Despre eroul țării atît de mult iubit, El este Ceaușescu și ale sale fapte Ridică România spre luminos zenit! Unirea cea supremă el a desăvirșit-o. El ne conduce către un falnic viitor, Pe-un drum de împlinire prin muncă a pornit-o Și îl urmează-n cuget și-n fapte acest popor 1 ALIN MACOVEI, elev, clasa a IX-a D, Liceul de filologie-istorie Craiova .____....—.—— ......— ■ — ■ ■—kcsb Constantin Rădoi și l’ani Lohan , realizează conexiunile la un trans­formator de 4 MVA pro­dus de întreprinderea „Electroputere" din Cra­iova pentru industria minieră. Foto : S. Dan Profiluri contemporane „De fapt, eu cred că nu există muncă ce nu solicită răspundere" mărturisește maistrul Ion Giurcă De cita ori ajung la fa­brica de locomotive a în­treprinderii „Elec­tropul­ete" am sentimentul că intru in­tr-o lume a giganților, dar dominată hotărîtor de oa­meni obișnuiți. De aici au pornit „hergheliile de cai putere" care străbat magis­tralele de oțel ale patriei, ale Bulgariei și Iugoslaviei, ale Poloniei și Chinei, Gre­ciei și Angliei. Aici conti­nuă, la noi cote, fabricația de locomotive, prin puterea oamenilor de a modela me­talul, dar mai ales prin căutările lor de a introduce tehnica nouă, de a realiza produse competitive. Unul dintre ei este Ion Giurcă, maistru la atelierul pneuma­tic L.E. „înainte de a prelua func­ția de maistru la acest com­partiment erau probleme cu asigurarea la timp a sub­­ansamblelor pentru mon­tajul instalației de frînare pe locomotivă. De cînd a venit el, se lucrează și în avans. Este foarte bine pre­gătit profesional și știe el e nou pe plan mondial pri­vind instalația de care se ocupă". Așa ni l-a descris secretarul adjunct cu pro­bleme organizatorice al co­mitetului de partid de la fabrica de locomotive, Ni­colae Gugilă, continuînd : „Este un om foarte sociabil, stimat și apreciat de cei pe care ii conduce. Știe să dis­cute cu fiecare, de la om la om". Șeful de atelier de la montaj general locomotive, Năstasie Pufan, completează: „Dă și soluții tehnice. Un exemplu îl constituie insta­lația pneumatică de la lo­comotivele destinate expor­tului. Soluția tehnică gîndită de el a fost acceptată de proiectantul subansamblului. De altfel, creativitatea lui tehnică a fost dovedită și în alte situații. Se arată oa­menilor cu care lucrează ce­­ și cum trebuie făcut, execu­tând el anumite operații și emit calota (Continuare în pag. a II-a) *

Next