Inainte, iunie 1986 (Anul 43, nr. 12804-12828)

1986-06-01 / nr. 12804

ANUL XLII NR 12 801 DUMINICA 1 IUNIE 1986 4 PAGINI 50 BANI­­ Sub semnul hotărîrii ferme de a înfăptui sarcinile și indicațiile cuprinse în magistrala cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, ieri, în Capitală au luat sfîrșit Lucrările celui de-al II lea Congres al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor Sîmbătă, 31 mai, s-au în­cheiat lucrările Congresu­lui al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al între­gii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din in­dustria alimentară, silvi­cultură și gospodărirea ape­lor, care, prin importanța problemelor dezbătute și a hotărîrilor adoptate, avlnd la bază magistrala cuvîntare a secretarului general partidului,, președintele Re­al publicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se înscrie ca un eveniment de seamă în via­ța social-politică a țării, în dezvoltarea democrației noastre muncitorești-revolu­­ționare. In ultima zi, congresul și-a desfășurat lucrările in plen. In ședința de dimineață, condusă­ de tovarășul Ștefan Tök­er, directorul Trustului S.M.A. al județului Mureș, participanții la dezbateri au relevat valoarea excep­țională, teoretică și prac­tică, a cuvîntării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la deschiderea lucrărilor congresului, care orientează întreaga activitate consa­crată înfăptuirii noii revo­luții agrare în țara noastră, creșterii susținute a produc­ției și asigurării unei efi­­ciențe sporite în aceste ramuri și sectoare ale eco­nomiei naționale, corespun­zător prevederilor actualu­lui plan cincinal, hotăriri­­lor stabilite de Congresul al Xlll-lea al P.C.R. In cuvîntul lor, vorbitorii au reafirmat dragoste, stimă nețărmurita și recu­noștință față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui contribuție determinantă la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului con­­stitu­ e chezășia progresului m­ultilateral al patriei noas­tre, socialiste, binelui și tericirii poporului, afirmă­rii puternice a României în lume. In același timp, s-a dat expresie sentimentelor de profund respect și aleasă prețuire față de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu pentru aportul însemnat la realiza­rea planurilor și programe­lor de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei, înflorirea continuă a știin­ța­ței, învățământului și cul­turii românești. In spiritul orientărilor, sarcinilor și indicațiilor cu­prinse în cuvîntarea secre­tarului general al partidu­lui, au fost examinate, în timpul dezbaterilor, cu exi­gență și răspundere, rezul­tatele obținute, precum și neajunsurile manifestate, stabilindu-se măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea întregii activități, pentru îndeplinirea exemplară sarcinilor de plan pe acest­a­­n și pe întregul cincinal. In acest sens, vorbitorii au subliniat că în fiecare uni­tate, la fiecare loc de mun­că se acționează cu toată energia pentru întărirea or­dinii și disciplinei, genera­lizarea experienței înain­tate, valorificarea pe un plan superior a resurselor materiale și umane, aplica­rea unor tehnologii de lu­cru avansate, astfel incit, încă din acest prim an al cincinalului, să se înregis­treze recolte și producții tot mai mari, în condiții sporite de calitate și efi­ciență. In cadrul lucrărilor, a fost exprimată adeziunea deplină față de politica ex­ternă, de activitatea desfă­șurată pe plan internațional de partidul și statul nostru, față de acțiunile și inițiati­vele secretarului general al partidului, președintele Re­(Continuare in pag. a IV-a)., Congresul al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al con­siliilor oamenilor muncii „ din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor acordă cea mai înaltă apreciere tezelor, orientă­rilor și sarcinilor de excep­țională însemnătate cuprin­se în magistrala cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, rostită la deschiderea lucrărilor congresului. In unanimitate, cei X1000 de participanți la congres hotărăsc adoptarea Cuvîntă­rii, document de excepțio­nală importanță pentru devenirea agriculturii noas­tre socialiste, drept Pro­gram de acțiune și muncă pentru organele și organi­zațiile de partid, pentru organele de stat și econo­mice, pentru organizațiile de masă și obștești, pentru toți oamenii muncii din agricultură, industria ali­mentară, silvicultură gospodărirea apelor în ve­și­derea înfăptuirii noii re­voluții agrare în țara noas­tră, creșterii accentuate a producției și productivității muncii, sporirii eficienței economice în aceste impor­tante ramuri și sectoare, corespunzător sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Manifestîndu-și cu entu­ziasm adeziunea deplină față de acest amplu și în­­suflețitor document progra­matic, dragostea și admira­ția nețărmurită față de conducătorul iubit și stimat al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, participanții la congres se angajează solemn, în spirit revoluționar, să dea deplina dovadă a capa­cității lor de muncă, să mobilizeze puternic toate forțele umane și materiale la înfăptuirea neabătută a planului de producție pe a­­cest an și pe întregul cinci­nal, a sarcinilor mărețe ce revin agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor in ca­drul amplului program ini­țiat de partid de edificare a societății socialiste multi­lateral dezvoltate și înain­tare fermă a patriei spre comunism. HOT­ĂRÎREA cu privire la adoptarea cuvîntării tovară­șului Nicolae Ceaușescu rostită la Congre­sul al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor, ca program de ac­țiune și muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, industria alimenta­ră, silvicultură și gospodărirea apelor Concursul interpreților cîntecului popular românesc Ultimul act al prestigioasei manifestări După săptămână în­­ care iubito­rii de fol­clor din Dolj au trăit clipe minunate în compania unor virtuoși me­sageri ai cîntecului și por­tului popular românesc din toate județele țării — con­curenți și invitați la presti­gioasa manifestare care este Concursul „Maria Tănase“ — aseară, în sala Teatrului Național, publicul craiovean și-a salutat cu generozitate oaspeții. A fost un salut călduros, emoționant expri­mat prin aplauze adresate concurenților, soliștilor pro­fesioniști invitați, juriului, și merituoaselor orchestre de acompaniament — „Ni­colae Bălcescu“ din Craiova (dirijor Paraschiv Oprea de la­ „Rapsodia română“ din Capitală) și „Maramureșul“ din Baia Mare (dirijor Alexandru Viman). La spectacolul laureaților actualei ediții, în sală au fost prezenți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tovarășa Constanța Lăzărescu, pre­ședinte al Comitetului ju­dețean de cultură și educa­ție socialistă, care a adre­sat mulțumiri organelor lo­cale de partid și de stat, forurilor centrale de resort pentru sprijinul acordat la organizarea și buna desfă­șurare a acestui concurs, veritabilă sărbătoare a fol­clorului românesc, și a feli­citat pe laureații actualei ediții. Apoi, com­­pozitorul Teodor Bratu, președintele juriului, a subliniat sem­nificația Concursului „Ma­ria Tănase“ în contextul manifestărilor cultural ar­tistice desfășurate în țară sub genericul Festivalului național „Cîntarea Româ­niei“. In continuare, actorii Leni Pințea-N­omeag și Va­­leriu Dogaru, prezentatorii concursului, au dat citire listei premiaților, acestora fiindu-le înmînate frumoase diplome. A urmat, apoi, gala laureaților, plăcut pri­lej de reîntâlnire cu vocile și cîntecele audiate în seri­le trecute ale concursului. ȘTEFAN TÎNSOIC In spiritul indicațiilor și orientărilor formulata de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, în cuvîntarea rostită la Congresul țărănimii Creșterea producției de cereale—obiectiv prioritar al agriculturii noastre socialiste In ansamblul măsurilor de largă perspectivă vizînd accentuarea proceselor de dezvoltare intensivă a agriculturii, în cuvîntarea secretarului general al partidului rostită în deschi­derea Congresului țărăni­mii se subliniază că planul cincinal importanță 1986—1990 are o deosebită pen­tru înfăptuirea noii revo­luții agrare, astfel incit, în perspectiva anilor 2000, a­­gricultura românească să realizeze pe deplin obiec­tivele stabilite în Progra­mul partidului, asigurînd satisfacerea în bune condi­ții atît a necesităților îm­bunătățirii aprovizionării întregului popor cît și ce­lorlalte cerințe ale econo­miei naționale. în acest scop se insistă asupra unor acțiuni energice, hotărî­te în vederea conservării și îmbunătățirii capacității productive a fondului fun­ciar, creșterii sensibile a­­ productivității sale pe ca­lea realizării programului de irigații și îmbunătățiri funciare, folosirii judicioa­se a fiecărui metru patrat de pămint. Va trebui să se facă totul — se subliniază în cuvîntare, pentru crește­rea cu încă 500 000 ha a su­prafeței arabile. „Produc­ția de cereale — accentu­ează secretarul general al partidului — va continua să reprezinte obiectivul fundamental în întreaga ac­tivitate din agricultură. In anii 1986—1990 va trebui să obținem o producție de cir­ca 30—33 milioane tone ce­reale. Aceasta impune să luăm toate măsurile pentru a generaliza experiența (Continuate în pag. a IV-a) Vis de pace Copii voioși, ca pacea o doresc, Sub cerul liber vor să crească mari, Vor spare-n jocul lor copilăresc, Și-ai lumii ei să fie făurari. Și mamele vor porumbei în zare S-aducă peste tot mesajul blind. Mesajul inimilor visătoare — Să fie numai PACS pe pămint! BONDELE MARIANA pionieră. Școala cu clasele I—VIII, Mihăița — Coțofenii din Dos „Maria Tănase“, ediția a IX-a Recitaluri în afara concursului In ultima seară a recita­lurilor susținute in afara concursului, tonul avea să-i dea popularul in­terpret al cîntecului teleor­­mănean, Liviu Vasilică, în­­tr-o evoluție încărcată de pitoresc, de vioiciune, de expresivitate, cu modul său particular, cu plusul de au­tenticitate și de prezentare, ispitind spectatorii pe că­rările curate ale folclorului din această nebănuită. In frumuseți, zonă a țării. La cea de-a doua sa întîl­­nire cu iubitorii cîntecului bihorean sub cupola Națio­nalului craiovean, Marica Ungur s-a dovedit aceeași mesageră rafinată, atentă, nuanțată și competentă folclorului din Țara Crișu­­a­rilor, impunînd tact și echi­libru, conferind temperament unor culoare și melodii recunoscute pentru frumu­sețea lor. Gheorghe Roșoga și-a inclus în­ program pie­se noi din repertoriul său circumscris locurilor natale — zona colinară a Gurii Motrului —, dîndu-le con­sistență deplină cu glasul său vibrant, bine timbrat, cu profunzimea știută, trecînd de la cadența ade­menitoare a horelor, pe fi­rul doinei șerpuitoare pînă la sîrbele vivace și repezi. GEORGE POPESCU) (Continuare în pag. a II-a)

Next