Inainte, martie 1987 (Anul 44, nr. 13036-13058)
1987-03-26 / nr. 13057
Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român (Urmare din pag 1) Nicolae Constantin pentru a fi ales de Colegiul Central de partid ca președinte al colegiului — eliberarea tovarășei Alexandrina Găinușeann funcția de membru al Comitetului Politic Executn In legătură cu trecerea sa în altă activitate — eliberarea tovarășuiai Iosif Banc din funcția secretar al C.C. al P.C.R deși de membru al Comitetului Politic Executiv, la cererea sa, ca urmare a stării de sănătate șirecerea la pense Tovarșui Iosif Banc mulțumit cu căldură Comitetului Central, Comitetului Politic Executiv și în mod deosebit secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru Încrederea și sprijinul nemijlocit de care s-a bucurat în munca sa de activist al partidului, în îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost încredințate, mulțumiri Plenara a adresat tovarășului Iosif Pane pentru activitatea desfășurată în diferite sectoare, ca membru al conducerii martiriului pentru contribuția adusă la înfăptuirea porticii partidului și statului nostru și i-a urat multă sănătate, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, amplă și profundă analiză a direcțiilor principale de acțiune pentru îmbunătățirea in continuare a muncii in toate domeniile de activitate, pentru înfăptuirea în cele mai bune condiții a prevederilor planului pe 1987, a obiectivelor actualului cincinal, a stărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R., a fost urmărită cu viu interes, cu deplină aprobare și satisfacție, fiind subliniată în repetate rînduri, cu îndelungi aplauze. Desfășurată sub semnul unității depline a întregului partid în jurul conducerii sale, al secretarului general al partidului, plenara a dat glas voinței unanime a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor de a acționa cu dăruire și abnegație, un spirit revoluționar, pentru transpunerea exemplară în viață a hotărîrilor adoptate, a orientărilor și indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru realizarea integrală a planului pe acest an, prevederilor actualului crincinal, Pentru înfăptuirea neabătută a programului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. Juristul va răspunde a Tabâran Lunca, Cioroia și Biroul executiv consiliului de conducere realzolvă problemele sociale și de muncă ale cooperatorilor și asigură întocmirea dosarelor de pensionare a acestora (art. 38 din „Statutul cooperativelor agricole de producție". La Cușereanu Aurel, Craiova. Art 10 din Legea nr. 5/1973 prevede : „personalului muncitor din unitățile socialiste de stat î se va Închiria locuințe pe baza Propunerilor colectivelor de muncă în care-și desfășoară activitatea, aprobate de consiliile oamenilor muncii și de organele sindicale“. Firnica Marin, Leu. Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 4/1977, persoanele care primesc pensie din sectorul asigurărilor sociale de stat sau din alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de pensionare vor putea primi și pensia cuvenită pentru vechimea în muncă în unitatea agricolă cooperatistă. Pentru a beneficia de pensie, membrii cooperativelor agricole de producție trebuie să fi lucrat cel puțin cinci ani în unitatea agricolă cooperatistă. In unitatea agricolă cooperatistă, prin vechime în muncă se înțelege realizarea volumului de muncă planificat în fiecare an din cei cinci ani. Prevederile Legii nr. 4/1977 se aplică începînd cu data de 1 ianuarie 1978. ■ Manaiu Stana, Bechet. Art. 19 (1) din Decretul nr. 410/1985 prevede: „In cazul în care, pe lîngă copiii pe care i-a născut, mama are in îngrijire și copii ai soțului, proveniți dintr-o căsătorie anterioară sau afara căsătoriei, se iau din considerare și aceștia“. PenSntru alte relații privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, precum și ajutoarele acordate mamelor cu mai mulți copii, adresați-vă Direcției pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale. C. BOGHEANU consilier juridic 1 VINTE Liceul agroindustrial Calafat. In laboratorul de chimie, elevi ai clasei a XH-a , determină practic umiditatea și aciditatea solurilor. De multă vreme este cunoscut faptul că între instituțiile cu rol cultural-educativ cinematografia a căpătat o importanță preponderentă, datorită deopotrivă calităților și facilităților pe care le întrunește proiecția de film. Un alt aspect, cu multiple semnificații, este, în țara noastră, cel al atenției acordate de conducerea partidului și statului acestui sector, în contextul larg al creării unor condiții optime pentru ridicarea nivelului spiritual al întregului popor, formarea și afirmarea deplină a personalității umane. Numai în județul nostru, de exemplu, funcționează la ora actuală aproape 150 de cinematografe, nemaiexistînd nici o comună fără dotările necesare din acest punct de vedere, iar în aproape 30 de comune se află chiar alte două cinematografe. Acestora li se adaugă și trei autocaravane cinematografice, astfel Incit filmul să poată ajunge rapid in orice sat, în șantiere, in ferme agricole și in alte locuri mai îndepărtate de cinematografe. Și, pentru a sublinia puterea de penetrație a filmului în rîndul maselor largi de oameni ai muncii, să mai menționăm că în anul 1986 numărul de spectatori în județul nostru s-a ridicat la peste 5 825 000, ceea ce înseamnă că, teoretic, fiecare locuitor al Doljului a vizionat 7—8 filme. Vorbindu-ne despre aceste lucruri, tovarășa Constantina Nicolaescu, directorul întreprinderii cinematografice Dolj, a accentuat faptul că între preocupările colectivului instituției respective s-a aflat ca obiectiv important creșterea numărului de spectatori, ceea ce, pe anul trecut, a condus la depășirea sarcinilor economice cu 12 la sută, dar, mai ales, au fost urmărite valențele educative ale muncii cu filmul, începînd cu programarea și continuînd cu o bogată paletă de acțiuni, permanente sau organizate cu anumite prilejuri, toate avînd ca scop atragerea spectatorilor și creșterea efectului educativ al vizionării spectacolului de film. La o sumară analiză a activității din ultimul an, sunt de remarcat, în primul rând, acțiunile organizate în cinstea marelui jubileu al împlinirii a șase decenii și jumătate de la făurirea Valențele educative ale muncii cu filmul Partidului Comunist Român, a 50 de ani de la Procesul luptătorilor comuniști și antifasciști de la Brașov și a 65 de ani de la crearea U.T.C., prilejuri cu care au fost prezentate filme artistice și documentare precum „File de epopee", „Facerea lumii“, „Clipa“, „Cei mai frumoși 20 de ani“, „Tinerețea patriei, tinerețea noastră“ și altele. In cadrul unor cicluri pe teme ca : „Personalitatea comunistului și revoluționarului Nicolae Ceaușescu“, „Activitatea revoluționară a tineretului comunist în lupta împotriva fascismului“, „Rolul istoric al P.C.R. în mobilizarea maselor la lupta împotriva fascismului“. De un real interes și o bună primire din partea spectatorilor s-au bucurat acțiuni ca „Zilele filmului la sate“, „Zilele filmului științific“, „Zilele filmului de animație pentru copii“, „Zilele filmului de circulație pentru elevi“ și altele. O notă bună se cuvine acordată întreprinderii cinematografice județene și pentru faptul că în 1986 a ocupat locul II în cadrul „Concursului pentru intensificarea difuzării valorilor culturii naționale prin filmul românesc". Este rezultatul unor preocupări pentru valorificarea deosebite filmului artistic și documentar din producția națională, care au ocupat un loc prioritar în activitatea fiecărei unități cinematografice. Ar mai fi încă multe alte lucruri bune de spus la adresa muncii cu filmul în județul nostru, dar se cer menționate și unele minusurile manifestate. dintre ultimul an, de exemplu, s- a căzut numărul de spectaatori la filmele prezentate în cadrul învățămîntului agrozootehnic. Este de neînțeles de ce unele unități agricole n-au mai încheiat convenții pentru prezentarea unor spectacole speciale cu filme de propagandă agricolă, în condițiile în care sarcinile pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională al oamenilor muncii din acest domeniu, în vederea înfăptuirii noii revoluții agrare, sunt deosebit de complexe și implică responsabilități precise. De asemenea, este greu să ne explicăm diferența mare în ceea ce privește numărul de acțiuni organizate la diferite unități cinematografice — în ultimul an 370 la cinema „Craiovița“, 300 la „Modern“, 89 la Filiași, 83 la Maglavit, 38 la „Patria“, 25 la „Central“, 12 la Dăbuleni — altfel decît prin diferența de preocupare a responsabililor unităților respective. Tovarășa directoare Constantina Nicolaescu ne-a înfățișat câteva dintre preocupările pentru îmbunătățirea în continuare a activității — stăruind asupra acțiunilor organizate în întimpinarea împlinirii a 25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii, a 110 ani de la cucerirea Independentei și în cinstea Conferinței Naționale a partidului — hotărîrea colectivului fiind de a da noi valențe filmul, astfel incît muncii cu acesta să-și dovedească și mai mult utilitatea în activitatea cultural-educativă. MIRCEA POSPAI „Zilele cărții pentru tineret“ Tradiționalele manifestări de prezentare și popularizare a cărții în rîndurile tineretului s-au încheiat in județul Dolj, La mijlocul studenților și profesorilor de la Facultatea de filologie a Universității din Craiova, prilej cu care au fost prezentate două cărți nou apărute la Editura „Scrisul românesc“ : „Scriitori romantici români la început de drum“ de Constantin Popescu și „Poetica minulesciană“ de Sima Dănciulescu. Manifestarea, desfășurată sub egida Comitetului județean de cultură și educație socialistă, a prilejuit dezbaterea unor momente importante din istoria literaturii române, a fenomenului cultural actual, care cuprinde o masă largă a publicului cititor. Și-au dat concursul Ilarie Hinoveanu, Eugen Neghiei, Marin Beșteliu, George Sorescu, Romeo Magherescu, Cornelia Cristea, Victor Sandu și studenți filologi. „Prietenii muzicii“ In cadrul manifestărilor politico-educative ce vizează educația multilaterală a elevilor, la Școala nr. 12 din Craiova a avut loc o întilnire a membrilor cercului „Prietenii muzicii“, recent înființat, cu reprezentanți ai Filarmonicii de stat „Oltenia“. Cu acest prilej, Gheorghe Fabian, secretarul muzical al prestigioasei instituții artistice craiovene, a vorbit despre rolul muzicii ca suport spiritual al existenței, iar Florin Leonoaia și Alexandru Cioacă au interpretat, la oboi respectiv vioară, pagini muzicale de mare popularitate. (Prof. LIVIU EPUREANU). „Chipul copilului in literatură și arta plastică“ Sub acest generic s-a desfășurat la Secția de artă a Complexului muzeal județean o interesantă acțiune organizată de Școala nr. 11 din Craiova și Instituția gazdă. Și-au dat concursul muzeografii George Crăciunoiu, Cătălin Davidescu și profesoara Margareta Sencu. O sesiune de comunicări ale pionierilor și școlarilor dedicată marelui scriitor român Ion Creangă, precum și un frumos recital de pian susținut de pioniera—Lelia Stănescu, au conturat o manifestare culturală de un bun nivel educativ. Vernisaj plastic tn sala Cenaclului craiovean „Constantin Brâncuși” a avut loc vernisajul expoziției de pictură a artistului amator Ion Catrina, lăcătuș mecanic la Schela de producție petrolieră Craiova. Cele 17 lucrări expuse, reprezentînd peisaje și naturi statice, dovedesc sensibilitate și simț al culorii. (LIVIU NIȚA, coresp.) AGENDĂ CULTURALĂ Un scurt bilanț al activității desfășurate în anul 1986 de Centrul de medicină naturistă din Craiova evidențiază o serie întreagă de aspecte pozitive, dar totodată scoate în relief și probleme ce se cer rezolvate, prioritar sau în perspectivă. O problemă cheie pentru medicina naturistă este cea a „materiei prime", adică a plantelor medicinale, în primul rând a celor din flora spontană. La acest capitol putem menționa un aspect deloc decalajul neglijabil și anume care se constată intre recoltarea acestor plante și înmulțirea lor. Primăvara, recoltarea plantelor medicinale ia caracter de campanie, în timp ce măsurile de regenerare a lor se află în întîrziere. Pentru a restabili echilibrul este necesar să se organizeze un sistem de microrezervații, care să constituie refugii de conservare și în același timp microcentre de expansiune a plantelor decimate prin pășunat abuziv și recoltare nerațională. Dar diferitele plante medicinale nu au același ritm biologic, iar fenofazele optime de acumulare a substanțelor active variază îa timp. Cum pentru medicina naturistă nu interesează cu precădere masa vegetală, ci prezența substanțelor active terapeutic, este necesar să se înceapă elaborarea unor hărți fenologice, care să permită organizarea valorificării plantelor medicinale pe criterii științifice. In același timp, menționăm și că asocierea diferitelor date din tradiția populară in ce privește recoltarea și utilizarea plantelor medicinale, trebuie considerată ca un prețios indiciu de orientare, bazat pe o îndelungată experiență. Avînd în vedere cererea crescîndă de materie primă vegetală cu Însușiri medicinale, putem afirma că a sosit momentul ca baza de producție, medicinală și meliferă, să fie extinsă pe seama terenurilor neproductive. Dar extinderea bazei medicinale nu trebuie gîndită și realizată ca o simplă sporire de exemplare. Este necesar să creștem totodată și numărul de specii, care să se finalizeze prin producție sporită de substanțe active ca : alcaloizi, vitamine, uleiuri eterice etc. In acest sens, se profilează și o altă problemă : aceea a introducerii de specii exotice în cultură, problemă nici simplă, nici ușoară. Dar, plantele medicinale sunt organisme vii, care evoluează, fie sub influența factorilor de mediu, fie a activității omului, fie combinat. Astăzi acest lucru nu e doar un prilej de simplă informație științifică, ci un factor de progres, de perfecționare a plantelor medicinale, în sensul producției de substanțe active noi, așa cum e demonstrează progresele realizate de selecție. Sunt de adus îmbunătățiri și în ce privește tehnologiile de cultură a plantelor medicinale, in sensul că dirijarea vegetației să fie orientată mai eficient spre biosinteze sporite, care interesează medicina naturistă. Și în anul 1987 va continua activitatea de valorificare datelor medicinii populare, pe bază de fișe de cercetare, care vor fi întocmite de studenți, în cadrul catedrei de istorie a medicinii și cercului de profil de pe lîngă Facultatea de medicină a Universității din Craiova. Din investigațiile făcute pe teren, în cursul anului 1986, rezultă că datele obținute nu sînt piese de muzeu inert, unele din ele avînd șansa de a sta la baza elaborării de proceduri eficiente în cadrul medicinii naturiste. Ing. NICOLAE ȘUSTER Orientări noi in activitatea Centrului de medicină naturistă din Craiova I ;! à II a Te ■ înal (A I ÎI 13677), [i la. ■ (telefon 11: M ■I ) (Vrăjite Tea !; Puși t J) ora 11,1 ■; tăflct. îj de stat ;■lefon l: í Concert î| Ciclul,, Ș m ;! i !; í í J. í .J Î" £ »" at „( 43850), jî ție la I orele: 15,30 ; „Centre 14029), i turile i tari, o talia di >le : 14 . í „30 Deci fon 33 1 . Ciuleamu J Copie lile : 9 ; S 19. B „1 ( Ion 12 2 Vandan, orele : 1 S „Crai” 1 84188), 1 Skell, serile : 10,35 „8 M 19286), I j filme, c > à îJ j> î J" à B Condeal J secțiile jonografie niei — luptător și petrol în iulie 193 intre Secția chilă ’0—17. !; I \ ■ ] ■ !■ ! fi Bibițeană, orele 8- tmiversi deschisă 8—20, gramul bibliotec JOI î 20,20 20,00 si depende C ■ î vme-com ! • aniversări de la ct ■pendenți I ■ Românii clpă re a î județelo: !r rași, Co leorman ![ din Ban ! I Telejurn BIA+1 Proga< Oltenia 26 marti martie, se va îi va fi vi va plou; a doua a ! ! Vîntul vii pînă la r. ■ Speraturile î fi cuprir ;! 8 și piu ;! izolat mari minimele jî și plus ( J ■ ceață dir 5 teorolog,ii că). jvWWWW!