Inainte, martie 1987 (Anul 44, nr. 13036-13058)

1987-03-26 / nr. 13057

Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român (Urmare din pag 1) Nicolae Constantin pentru a fi ales de Colegiul Central de partid ca președinte al co­legiului — eliberarea tovarășei Alexandrina Găinușe­ann funcția de membru al Co­mitetului Politic Executn In legătură cu trecerea sa în altă activitate­­ — eliberarea tovarășuiai Iosif Banc din funcția secretar al C.C. al P.C.R de­și de membru al Comitetului Politic Executiv, la cererea sa, ca urmare a stării de să­nătate ș­­irecerea la pens­e Tov­ar­șui Iosif Banc mulțumit cu căldură Comi­­­tetului Central, Comitetului Politic Executiv și în mod deosebit secretarului­ general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru Încrederea și sprijinul nemij­locit de care s-a bucurat în munca sa de activist al partidului, în îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost încre­dințate, mulțumiri Plenara a adresat tovarășului Iosif Pane pentru activitatea des­fășurată în diferite sectoare, ca membru al conducerii martiriului pentru contribu­ția adusă la înfăptuirea po­rticii partidului și statului nostru și i-a urat multă să­nătate, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cu­­vîntul tovarășul NICOLAE CEAU­ȘESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, amplă și profundă analiză a direcții­lor principale de acțiune pentru îmbunătățirea in con­tinuare a muncii in toate domeniile de activitate, pen­tru înfăptuirea în cele mai bune condiții a prevederilor planului pe 1987, a obiecti­velor actualului cincinal, a­­ stărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R., a fost ur­mărită cu viu interes, cu de­plină aprobare și satisfacție, fiind subliniată în repetate­­ rînduri, cu îndelungi aplauze. Desfășurată sub semnul unității depline a întregului partid în jurul conducerii sale, al secretarului general al partidului, plenara a dat glas voinței unanime a co­muniștilor, a tuturor oame­nilor muncii, a întregului popor de a acționa cu dă­ruire și abnegație, un spirit revoluționar, pentru tran­spunerea exemplară în via­ță a hotărîrilor adoptate, a orientărilor și indicațiilor to­varășului Nicolae Ceaușescu, pentru realizarea integrală a planului pe acest an, prevederilor actualului cri­n­cinal, Pentru înfăptuirea ne­abătută a programului de edificare a societății socia­liste multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre comunism. Juristul va răspunde a Tabâran Lunca, Cio­­roia și Biroul executiv consiliului de conducere re­al­zolvă problemele sociale și de muncă ale cooperatorilor și asigură întocmirea dosa­relor de pensionare a aces­tora (ar­t. 38 din „Statutul cooperativelor agricole de producție"­. La Cușereanu Aurel, Craio­va. Art 10 din Legea nr. 5/1973 prevede : „personalu­lui muncitor din unitățile so­cialiste de stat î se va În­chiria locuințe pe baza Pro­punerilor colectivelor de muncă în care-și desfășoară activitatea, aprobate de con­siliile oamenilor muncii și de organele sindicale“.­­ Firnica Marin, Leu. Po­trivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 4/1977, persoanele care primesc pensie din sec­torul asigurărilor sociale de stat sau din alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de pensionare vor putea primi și pensia cuvenită pentru vechimea în muncă în unitatea agricolă coope­ratistă. Pentru a beneficia de pensie, membrii coope­rativelor agricole de produc­ție trebuie să fi lucrat cel puțin cinci ani în unitatea agricolă cooperatistă. In unitatea agricolă cooperatis­tă, prin vechime în muncă se înțelege realizarea volu­mului de muncă planificat în fiecare an din cei cinci ani. Prevederile Legii nr. 4/1977 se aplică începînd cu­ data de 1 ianuarie 1978. ■ Manaiu Stana, Bechet. Art. 19 (1) din Decretul nr. 410/1985 prevede: „In cazul în care, pe lîngă copiii pe care i-a născut, mama are in îngrijire și copii ai soțu­lui, proveniți dintr-o căsă­torie anterioară sau afara căsătoriei, se iau din considerare și aceștia“. Pen­Sn­tru alte relații privind pen­siile și alte drepturi de asi­gurări sociale ale membri­lor cooperativelor agricole de producție, precum și aju­toarele acordate mamelor cu mai mulți copii, adresa­­ți-vă Direcției pentru pro­bleme de mun­că și ocrotiri sociale. C. BOGHEANU consilier juridic 1 V­­­I­N­T­E Liceul agroindustrial Calafat. In laboratorul de chimie, elevi ai clasei a XH-a , determină practic umiditatea și aciditatea solurilor. De multă vreme este cu­noscut faptul că între insti­tuțiile cu rol cultural-edu­­cativ cinematografia a căpă­tat o importanță preponde­rentă, datorită deopotrivă calităților și facilităților pe care le întrunește proiecția de film. Un alt aspect, cu multiple semnificații, este, în țara noastră, cel al aten­ției acordate de conducerea partidului și statului acestui sector, în contextul larg al creării unor condiții optime pentru ridicarea nivelului spiritual al întregului popor, formarea și afirmarea de­plină a personalității umane. Numai în județul nostru, de exemplu, funcționează la ora actuală aproape 150 de cinematografe, nemaiexis­­tînd nici o comună fără do­tările necesare din acest punct de vedere, iar în aproape 30 de comune se află chiar alte două cinema­tografe. Acestora li se adaugă și trei autocaravane cinema­tografice, astfel Incit fil­mul să poată ajunge rapid in orice sat, în șantiere, in ferme agricole și in alte locuri mai îndepărtate de cinematografe. Și, pentru a sublinia puterea de penetra­ție a filmului în rîndul maselor largi de oameni ai muncii, să mai menționăm că în anul 1986 numărul de spectatori în județul nostru s-a ridicat la peste 5 825 000, ceea ce înseamnă că, teoretic, fiecare locuitor al Doljului a vizionat 7—8 filme. Vorbindu-ne despre aceste lucruri, tovarășa Constanti­na Nicolaescu, directorul întreprinderii cinematogra­fice Dolj, a accentuat faptul că între preocupările colec­tivului instituției respective s-a aflat ca obiectiv impor­tant creșterea numărului de spectatori, ceea ce, pe anul trecut, a condus la depăși­rea sarcinilor economice cu 12 la sută, dar, mai ales, au fost urmărite valențele edu­cative ale muncii cu filmul, începînd cu programarea și continuînd cu o bogată pale­tă de acțiuni, permanente sau organizate cu anumite prilejuri, toate avînd ca scop atragerea spectatorilor și creșterea efectului educa­tiv al vizionării spectacolu­lui de film. La o sumară analiză a ac­tivității din ultimul an, sunt de remarcat, în primul rând, acțiunile organizate în cin­stea marelui jubileu al îm­plinirii a șase decenii și jumătate de la făurirea Valențele educative ale muncii cu filmul Partidului Comunist Român, a 50 de ani de la Procesul luptătorilor comuniști și antifasciști de la Brașov și a 65 de ani de la crearea U.T.C., prilejuri cu care au fost prezentate filme artis­tice și documentare precum „File de epopee", „Facerea lumii“, „Clipa“, „Cei mai frumoși 20 de ani“, „Tinere­țea patriei, tinerețea noas­tră“ și altele. In cadrul unor cicluri pe teme ca : „Perso­nalitatea comunistului și re­voluționarului Nicolae Ceaușescu“, „Activitatea re­voluționară a tineretului co­munist în lupta împotriva fascismului“, „Rolul istoric al P.C.R. în mobilizarea maselor la lupta împotriva fascismului“. De un real interes și o bună primire din partea spectatorilor s-au bucurat acțiuni ca „Zilele filmului la sate“, „Zilele filmului științific“, „Zilele filmului de animație pentru copii“, „Zilele filmului de circula­ție pentru elevi“ și altele. O notă bună se cuvine acordată întreprinderii cine­matografice județene și pen­tru faptul că în 1986 a ocu­pat locul II în cadrul „Con­­cursului pentru intensifica­rea difuzării valorilor cul­turii naționale prin filmul românesc". Este rezultatul unor preocupări pentru valorificarea deosebite filmu­lui artistic și documentar din producția națională, care au ocupat un loc priori­tar în activitatea fiecărei unități cinematografice. Ar mai fi încă multe alte lucruri bune de spus la adresa muncii cu filmul în județul nostru, dar se cer menționate și unele minusurile manifestate. dintre ultimul an, de exemplu, s- a căzut numărul de specta­a­tori la filmele prezentate în cadrul învățămîntului agro­zootehnic. Este de neînțeles de ce unele unități agricole n-au mai încheiat convenții pentru prezentarea unor spectacole speciale cu filme de propagandă agricolă, în condițiile în care sarcinile pentru ridicarea nivelului de pregătire profesională al oamenilor muncii din acest domeniu, în vederea înfăp­tuirii noii revoluții agrare, sunt deosebit de complexe și implică responsabilități pre­cise. De asemenea, este greu să ne explicăm diferența mare în ceea ce privește numărul de acțiuni organi­zate la diferite unități cine­matografice — în ultimul an 370 la cinema „Craiovița“, 300 la „Modern“, 89 la Fi­­liași, 83 la Maglavit, 38 la „Patria“, 25 la „Central“, 12 la Dăbuleni — altfel decît prin diferența de preocupa­re a responsabililor unități­lor respective. Tovarășa directoare Con­stantina Nicolaescu ne-a în­fățișat câteva dintre preocu­pările pentru îmbunătățirea în continuare a activității — stăruind asupra acțiunilor organizate în întimpinarea împlinirii a 25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii, a 110 ani de la cucerirea Independentei și în cinstea Conferinței Națio­nale a partidului — hotărî­­rea colectivului fiind de a da noi valențe filmul, astfel incît muncii cu acesta să-și dovedească și mai mult utilitatea în activitatea cul­­tural-educativă. MIRCEA POSPAI „Zilele cărții pentru tineret“ Tradiționalele manifestări de prezentare și popularizare a cărții în rîndurile tinere­tului s-au încheiat in județul Dolj, La mijlocul studenților și profesorilor de la Facul­tatea de filologie a Univer­sității din Craiova, prilej cu care au fost prezentate două cărți nou apărute la Editura „Scrisul românesc“ : „Scrii­tori romantici români la în­ceput de drum“ de Constan­tin Popescu și „Poetica mi­­nulesciană“ de Sima Dănciu­­lescu. Manifestarea, desfășu­rată sub egida Comitetului județean de cultură și edu­cație socialistă, a prilejuit dezbaterea unor momente importante din istoria lite­raturii române, a fenomenu­lui cultural actual, care cu­prinde o masă largă a pu­blicului cititor. Și-au dat concursul Ilarie Hinoveanu, Eugen Neghiei, Marin Bește­­liu, George Sorescu, Romeo Magherescu, Cornelia Cri­­stea, Victor Sandu și stu­denți filologi. „Prietenii muzicii“ In cadrul manifestărilor politico-educative ce vizează educația multilaterală a ele­vilor, la Școala n­r. 12 din Craiova a avut loc o întil­­nire a membrilor cercului „Prietenii muzicii“, recent înființat, cu reprezentanți ai Filarmonicii de stat „Ol­tenia“. Cu acest prilej, Gheorghe Fabian, secretarul muzical al prestigioasei in­stituții artistice craiovene, a vorbit despre rolul muzicii ca suport spiritual al exis­tenței, iar Florin Leonoaia și Alexandru Cioacă au in­terpretat, la oboi respectiv vioară, pagini muzicale de mare popularitate. (Prof. LIVIU EPUREANU). „Chipul copilului in literatură și arta plastică“ Sub acest generic s-a des­fășurat la Secția de artă a Complexului muzeal jude­țean o interesantă acțiune organizată de Școala nr. 11 din Craiova și Instituția gaz­dă. Și-au dat concursul mu­zeografii George Crăciunoiu, Cătălin Davidescu și profe­soara Margareta Sencu. O sesiune de comunicări ale pionierilor și școlarilor de­dicată marelui scriitor ro­mân Ion Creangă, precum și un frumos recital de pian susținut de pioniera—Lelia Stănescu, au conturat o ma­nifestare culturală de un bun nivel educativ. Vernisaj plastic tn sala Cenaclului cra­­iovean „Constantin Brân­­cuși” a avut loc vernisajul expoziției de pictură a ar­tistului amator Ion Catrina, lăcătuș mecanic la Schela de producție petrolieră Craiova. Cele 17 lucrări expuse, re­­prezentînd peisaje și naturi statice, dovedesc sensibilita­te și simț al culorii. (LIVIU NIȚA, coresp.) AGENDĂ CULTURALĂ Un scurt bilanț al activi­tății desfășurate în anul 1986 de Centrul de medicină naturistă din Craiova evi­dențiază o serie întreagă de aspecte pozitive, dar tot­odată scoate în relief și pro­bleme ce se cer rezolvate, prioritar sau în perspectivă. O problemă cheie pentru medicina naturistă este cea a „materiei prime", adică a plantelor medicinale, în pri­mul rând a celor din flora spontană. La acest capitol putem menționa un aspect deloc decalajul neglijabil și anume care se constată intre recoltarea acestor plan­te și înmulțirea lor. Primă­vara, recoltarea plantelor medicinale ia caracter de campanie, în timp ce măsu­rile de regenerare a lor se află în întîrziere. Pentru a restabili echilibrul este ne­cesar să se organizeze un sistem de microrezervații, care să constituie refugii de conservare și în același timp microcentre de expansiune a plantelor decimate prin pășunat abuziv și recoltare nerațională. Dar diferitele plante me­dicinale nu au același ritm biologic, iar fenofazele op­time de acumulare a sub­stanțelor active variază îa timp. Cum pentru medicina naturistă nu interesează cu precădere masa vegetală, ci prezența substanțelor active terapeutic, este necesar să se înceapă elaborarea unor hărți fenologice, care să permită organizarea valori­ficării plantelor medicinale pe criterii științifice. In același timp, menționăm și că asocierea diferitelor date din tradiția populară in ce privește recoltarea și utili­zarea plantelor medicinale, trebuie considerată ca un prețios indiciu de orientare, bazat pe o îndelungată ex­periență. Avînd în vedere cererea crescîndă de mate­rie primă vegetală cu Însu­șiri medicinale, putem afir­ma că a sosit momentul ca baza de producție, medici­nală și meliferă, să fie ex­tinsă pe seama terenurilor neproductive. Dar extinde­rea bazei medicinale nu trebuie gîndită și realizată ca o simplă sporire de exemplare. Este necesar să creștem totodată și numărul de specii, care să se finali­zeze prin producție sporită de substanțe active ca : al­caloizi, vitamine, uleiuri eterice etc. In acest sens, se profilează și o altă pro­blemă : aceea a introducerii de­­ specii exotice în cul­­tură, problemă nici simplă, nici ușoară. Dar, plantele medicinale sunt organisme vii, care evoluează, fie sub influența factorilor de mediu, fie a activității omului, fie com­binat. Astăzi acest lucru nu e doar un prilej de simplă informație științifică, ci un factor de progres, de per­fecționare a plantelor me­dicinale, în sensul produc­ției de substanțe active noi, așa cum e demonstrează progresele realizate de se­lecție. Sunt de adus îmbunătățiri și în ce privește tehnologiile de cultură a plantelor me­dicinale, in sensul că dirija­rea vegetației să fie orien­tată mai eficient spre bio­­sinteze sporite, care intere­sează medicina naturistă. Și în anul 1987 va continua ac­tivitatea de valorificare datelor medicinii populare,­­ pe bază de fișe de cercetare, care vor fi întocmite de stu­denți, în cadrul catedrei de is­tor­ie a medicinii și cercu­lui de profil de pe lîngă Facultatea de medicină a Universității din Craiova. Din investigațiile făcute pe teren, în cursul anului 1986, rezultă că datele obținute nu sînt piese de muzeu inert, unele din ele avînd șansa de a sta la baza ela­borării de proceduri efi­ciente în cadrul medicinii naturiste. Ing. NICOLAE ȘUSTER Orientări noi in activitatea Centrului de medicină naturistă din Craiova I ;! à II a Te ■ î­nal (A I ÎI 13677), [i l­a. ■ (telefon 11: M ■I ) (Vrăjite Tea !; Puși­­ t J) ora 11,1 ■; tăflct. îj de stat ;■­lefon l: í Concert î| Ciclul,, Ș m ;! i !; í í J. í .J Î" £ »" at „( 43850), jî ție la I orele: 15,30 ; „Centre 14029), i turile i tari, o talia di >­le : 14 . í „30 Dec­i fon 33 1 . Ciuleamu J Copie li­­­le : 9 ; S 19. B „1 ( Ion 12 2 Vandan, orele : 1 S „Crai” 1 84188), 1 S­kell, ser­i­­le : 10,3­5 „8 M 19286), I j filme, c > à î­J j> î J" à B Con­deal J secțiile j­o­­nografie niei — luptător și petrol în iulie 193 intre Secția­­ chilă ’0—17. !; I \ ■ ] ■ !■ ! fi Bibi­țeană, orele 8- tmiversi deschisă 8—20, gram­ul biblio­tec JOI î 20,20 20,00 si depende C ■ î vme-com ! • aniversă­ri de la ct ■­­­pendenți I ■ Românii clpă re a î județelo: !­r rași, Co leorman ![ din Ban ! I Telejurn BIA+1 Proga< Oltenia 26 marti martie,­­ se va î­i va fi vi va plou; a doua a ! ! Vîntul v­ii pînă la r. ■ S­peraturil­e î fi cuprir ;! 8 și piu ;! izolat ma­ri minimele jî și plus ( J ■ ceață dir 5 teorolog,­ii că). jvWWWW!

Next