Inainte, iunie 1987 (Anul 44, nr. 13114-13138)

1987-06-30 / nr. 13138

ANUL XLIII NR 13 138 MARTI 30 IUNIE 1987 4 PAGINI 50 BANI Jurnal de campanie 9 Jurnal de campanie 9 Jurnal de campanie Fiecare lucrător apt de muncă al satelor—deplin angajat în marea ofensivă pentru pîinea țării! Sub semnul răspunderii pentru înfăptuirea noii re­voluții agrare, marea majo­ritate a lucrătorilor ogoare­lor dol­jene, în frunte cu comuniștii, se străduiesc, în aceste zile, să încheie, re­coltatul orzului, praștia a treia manuală la sfecla de zahăr, porumb, soia și alte culturi, să recolteze și să li­vreze legumele și fructele de sezon, să strîngă și să depoziteze furajele, să folo­sească zi și noapte sisteme­le de irigații. Ei au înțeles că sarcinile pe care parti­dul, secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, le pun în fața județului sînt deosebit de clar pe deplin mobilizatoare, realizabile. Rezultatele de pînă acum la unitățile care au realizat cea mai scurtă campanie de recoltare a orzului din ulti­mele două decenii de­monstrează hotărîrea meca­nizatorilor, a celorlalți lu­crători ai ogoarelor, a ca­drelor cu munci de răspun­dere de a obține producții mari și constante la nivelul obiectivelor noii revoluții agrare, al criteriilor ce stau la baza conferirii înaltului titlu de Erou al Noii Revo­luții Agrare. La Drănic, Galiciuica, Sadova, Ciuper­­cenii Vechi și în multe alte unități se afirmă o organi­zare mai bună decit în alți ani, o răspundere sporită pentru soarta recoltei. Este esențial de subliniat că la Amărăștii de Sus, Amă­­răștii de Jos, Praporu, Băi­­lești, Șimnlc noua revoluție agrară cucerește in această campanie noi cote, noi po­ziții, determinînd o puter­nică emulație pentru înfăp­tuirea prevederilor Înscrise in programele pentru agri­cultură. In consiliile unice agroindustriale Băilești, Se­­garcea, Amărăștii de Jos sint multe unități unde pro­ducțiile vor fi pe măsura angajamentelor asumate de cooperatori și mecaniza­tori. Acum, obiectivul pri­mordial al întregii campa­nii este ca strinsul și depo­zitarea recoltei să se facă intr-un timp cît mai scurt, spre a se evita orice pier­dere. In consens cu indica­ A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) Raspunzînd­ vibrantelor îndemnuri ce le-au fost adresate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, cu prilejul recentei vizite de lucru . Cu elan, din zori și pînă seara, la strinsul recoltei și întreținerea culturilor Recenta vizită de lucru efectuată la Drănic de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretarul­­ general al parti­dului, a determinat o puter­nică emulație în rîndul co­operatorilor, mecanizatori­lor, specialiștilor, al tuturor celor ce muncesc și trăiesc în cele 11 cooperative agri­cole din C.U.A.S.C. Segar­­cea, hotărîți să răspundă prin fapte concludente vi­brantului îndemn ce le-a fost adresat de conducătorul, partidului și statului, mare­le ctitor al României socia­liste. „In prezent, înfăp­tuirea indicațiilor și orien­tărilor formulate aici, la Drănic, de tovarășul Nicolae Ceaușescu — relata ing. Tu­dor Raicea, tehnologul șef al consiliului — constituie preocuparea noastră priori­tară. Pe baza unor progra­me judicios elaborate am amplificat mobilizarea tutu­ror forțelor și mijloacelor pe marele front al recoltă­rii orzului, al întreținerii culturilor, al celorlalte lu­crări de sezon“. Afirmațiile interlocutoru­lui nostru au deplină aco­perire în fapte. La C.A.P. Drănie — una dintre unită­țile care a declanșat prin­tre primele recoltatul orzu­lui — cele 10 combine, con­duse de harnici mecaniza­tori, din rîndul cărora se detașează Mihail Radu, Con­stantin Neacșu, Mihai Se­­gărceanu, au strîns în mai puțin de două zile boabele aurii de orz de pe 110 ha din tarlaua „Islaz“, aflată în perimetrul fermei nr. 1, condusă de ing. Ion Ilie, ing. GH. MITRICOF, D.G.A. Dolj (Continuare in pag. a III-a) CREAȚIA TEHNICO-ȘTIINȚ­IFICA IN ANGRENAJUL MODERNIZĂRII PRODUCȚIEI * Cum promovați ideile noi, creativitatea ca pîrghie majoră în înfăptuirea programului de modernizare și creștere a competitivității produselor ? ■ Care este eficiența și perspec­tiva acestor preocupări ? Azi ne răspunde Ing. GH­EORGHE ILEA, director tehnic al T.A.G.C. Ind. Craiova, președintele Comisiei de creație tehnico-științifică Faptul că trustul nostru s-a menținut în 1986 și pe perioada expirată din acest an pe podiumul fruntașilor întrecerii socialiste pe țară, realizind și depășind prin­cipalii indicatori de plan, cît și angajamentele asu­mate, are la bază și acți­unile. activitatea desfășura­tă de cele peste 500 de ca­dre tehnico-inginerești de altă specialitate din ca­și­erul secției de proiectare, din centrala trustului, an­treprize și secții pe linia promovării creativității, per­fecționării organizării și modernizării proceselor de producție. Astfel, în această perioadă, in baza prevede­rilor programului de per­fecționare, organizare și modernizare a producției au fost rezolvate un număr de 390 obiective, la care au participat 4 800 oameni ai muncii, din care peste 500 sunt cadre tehnice și de altă specialitate. Obiectivele re­alizate au asigurat­ creșterea productivității muncii, pre­cum și o producție de con­strucții-montaj suplimentară de 116 milioane lei, un be­neficiu suplimentar de 12,9 milioane lei, asigurîndu-se, totodată, economisirea a 1 339 tcc, 1 391 MWh energie electrică, 2100. 1 ciment, 2541 metal. O idee valoroasă ma­terializată în ultima vreme are în vedere navea ritmică cu aprovizii­agregate pentru betoane și reducerea distanțelor de transport acestora. In acest sens, s-a a trecut la realizarea de ba­lastiere și stații de sortare proprii în toate zonele unde­ ne desfășurăm activitatea, astfel că în prezent peste 70 la sută din agregatele pen­tru betoane se aprovizio­nează din surse proprii, ur­mînd ca în 1988 să se asi­gure peste 90 la sută. De asemenea, s-a trecut la uti­lizarea cenușilor de termo­centrală pentru realizarea unor elemente din beton și la executarea umpluturilor prin hidromecanizare, la C.E.T. Turceni, evaluate la 300 mii mc. In prezent, s-a pus la punct tehnologia fa­bricării din cenușă de ter­mocentrală a elementelor de protecția hidroizolației, uti­lizarea acestora urmînd să fie generalizată pe trust. La obiectivele noi au fost adop­tate soluții care, prin inte­grarea organizării în cadrul lucrărilor de bază, reduc distanțele de transport, eli­mină o serie de operații de manipulare suplimentare, reduc substanțial cheltuieli­le cu lucrările de organi­zare. La toate obiectivele din plan au fost luate­ măsuri pentru realizarea unui grad ridicat de prefabricare. Au fost reproiectate hale in- Opinii consemnate de ADRIAN FULGA (Continuare in pag. a III-a) Felicitări fruntașilor­ în șase consilii unice agroindustriale s-a încheiat recoltatul orzului Măsurile deosebit de ener­gice și exigent urmărite de Comandamentul județean pentru coordonarea­ lucrări­lor agricole se reflectă în­­tr-o amplă mobilizare de forțe și mijloace, în îmbu­nătățirea organizării mun­cii, în folosirea în mai bune condiții a utilajelor și tim­pului bun de lucru în cîmp. Ca urmare, pînă aseară, re­coltatul orzului a fost în­cheiat în șase consilii unice agroindustriale — Calafat, Moțăței, Amărăști, Dăbu­­leni, Bechet, Catane, exis­­tînd reale posibilități ca astăzi lucrarea respectivă să ia sfîrșit în marea majori­tate a unităților din jude­țul nostru. Tot Ieri, înche­ierea recoltării orzului fost raportată de numeroa­a­se cooperative agricole, dintre care amintim pe cele din Șimnic, Bariera Vîlcii, Cernele, Livezi, Coșoveni, Malu Mare și altele. Pretu­tindeni se urmărește ca în­treaga producție să fie ur­gent transportată și cores­punzător depozitată, iar te­renul e eliberat, pregătit și însămînțat cu culturi du­ble. Tovarășul Nicolas Ceaușescu va efectua o vizită prietenească de lucru în Republica Populară Polonă Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, va efectua, la invitația tovarășului . Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone, o vizită prietenească de lucru în Republica Populară Polonă, în prima decadă a lunii iulie a.c. Bilanț de majore în și educarea împliniri instruirea comunistă a tinerei generații VICTORIA BISTRICEANU, secretar al Comitetului județean Dolj al F.C.R. Tradiționala sărbătorire a „Zilei­­ învățătorului“ se des­fășoară, în acest an, in at­mosfera de vibrantă mîn­­drie patriotică prilejuită de apropiata Conferință Na­țională a Partidului Comu­nist Român, în climatul de puternică efervescență crea­toare determinat de ampla mobilizare a întregului nos­tru popor pentru înfăp­tuirea cincinalului la sfîrși­­tul căruia România va trece la stadiul de țară mediu dezvoltată, urmînd ca, în orizontul anului 2000, să ajungă o țară multilateral dezvoltată. Gîndurile tuturor cadre­lor didactice și tineretului studios din Dolj se îndreap­tă, cu dragoste fierbinte și profundă stimă, cu nemăr­ginită recunoștință, ctitorul învățămîntului către ro­mânesc modern, spre eroul ce dă nume și strălucire ce­lei mai rodnice epoci din mulțimilenara noastră isto­rie, spre conducătorul iubit al partidului și statului, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Beneficiind de orientările și indicațiile profund știin­țifice ale secretarului ge­neral al partidului, de în­drumarea nemijlocită, de înalta competență a tova­rășei Elena Ceaușescu, emi­nent om politic și ilustru savant, oamenii școlii și elevii doljeni, sub condu­cerea organelor și organiza­țiilor de partid, se prezin­tă la „Ziua învățătorului“ cu un rodnic bilanț de îm­pliniri pe toate planurile activității lor. Colectivele didactice, îm­preună cu organizațiile re­voluționare de copii și ti­­­neret, au asigurat transpu­nerea în viață a programu­lui forumului științei și în­vățămîntului, pregătind tî­­năra generație pentru mun­că și viață, sădind în inimi­le ei, de la cea mai fragedă vîrstă, virtuți care conferă ființei umane calități supe­rioare. Cu pasiune, măies­trie și răbdare, cadrele di­dactice au încorporat, zi de zi, în lecții, lucrări prac­tice și de laborator. In cele­lalte activități instructiv­­educative, cuceririle­ revolu­ției tehnico-științifice con­temporane, principiile inte­grării învățămîntului cu cercetarea, producția și practica social-politică. Strădaniile personalului didactic doljean orientate spre pregătirea profesiona­lă a tinerilor, spre creația științifică și tehnică, spre modernizarea metodologiei didactice au fost și sunt în­soțite de permanente pre­­ Continuare în pag. a II-a. Dublă sărbătoare a școlarilor Duminică dimineața, în școlile doljene, ca de altfel in cele din întreaga țară, sub faldurile tricolorului, ceremonialul pionieresc marcat deschiderea festivi­­­tăților prilejuite de aniver­sarea Zilei pionierilor și de tradiționalele serbări șco­lare de sfîrșit de an, două evenimente cu profunde semnificații pentru cadre didactice, părinți, elevi. A fost un veritabil moment de bilanț care încununează ac­tivitățile anului de învăță­­mint și, în același timp, un arc de perspectivă ce des­chide drumul spre noi culmi ale cunoașterii. Pretutin­deni, în Craiova, unde am poposit, atmosfera tonică, generată de rezultatele ob­ținute, a definit climatul dublei sărbători din viața școlii moderne românești, statuată pe concepțiile in­ primul an de școală. I prima coroniță pentru Andreea Gheorghiu, cla­sa I B, Liceul „Frații Buzești“, zionare ale secretarului­­ Mi­neral al partidului, tovist­­rășul Nicolae Ceaușescu. Impresiile culese la a­ceh/ ore fierbinți sunt încă proaspete și încercăm să le rememorăm prin însemnă­rile de mai jos. ■ Careul pionieresc din incinta Școlii nr. 32 a con­stituit cadrul optim de evi­dențiere a rezultatelor în­registrate de cei 3135 elevi și 105 cadre didactice de aici. Din marele buchet al împlinirilor am desprins : 456 premianți cu medii de 9 și 10 ; 79 premii și men­țiuni la olimpiade școlara (etapele județeană și națio­nală) ; 300 distincții pionie­­­rești; diploma de unitate fruntașă ; numeroase trofee la Festivalul național „Cîn­­tarea României“ și „Da­ciad­a“. 81 Prima coroniță de lauri, simbolul premianților I, putem spune că a fost su­­ PAICA MONDOC (Continuare în pag. a II-a) Activitatea a două dispensare medicale față In față Una e să stai în birou, să întocmești statistici­­ și alta să te deplasezi pe teren! Practic, ideea de a pune față în față activitatea dis­pensarelor medicale din co­munele Desa și Maglavit ne-a­ fost sugerată de statis­ticile Spitalului orășenesc Calafat, unitate care asi­gură ocrotirea sănătății unui număr de circa 76 000 locui­tori ai orașului de la Du­năre, precum și a opt co­mune din zonă. Astfel, în timp ce în comuna Desa ANCHETA ZIARUtu­f sporul natural al populației, in perioada expirată, este de peste opt la mie, în comuna Maglavit se înregistrează un... deficit de aproape 10 la mie. Comparînd indica­torii din anul curent cu cei din perioada corespunzătoare a anului trecut se observă o îmbunătățire a lor la Desa, iar la Maglavit, din contră. Așadar, doi „poli“ realmente opuși deși, in linii mari, con­dițiile nu sunt chiar așa diferite. Mai concret, în timp ce în comuna­­ Desa, localitate al cărei dispensar are cele mai bune rezultate dintre unită­țile­­ de ocrotire a sănătății arondate spitalului amintit, există doi medici pentru 5 156 cetățeni, la Maglavit — dis­pensarul cu indicatorii cei mai scăzuți din același pe­ ION DIACONI­ (Continuare în pag. a lil­ a) it

Next