Inainte, august 1987 (Anul 44, nr. 13166-13191)

1987-08-01 / nr. 13166

• însemnate depășiri la ex­port. Insușindu-și cu inaltă răspundere prevederile De­cretului privind unele măsuri pentru creșterea cointeresă­rii materiale a oamenilor muncii, a întreprinderilor, în realizarea producției de export și a exportului și ac­­ționând stăruitor pentru în­deplinirea și depășirea prin­cipalilor indicatori de plan, colectivul Unității forestiere de exploatare și transport Craiova a înregistrat în cele șapte luni expirate din acest an prestigioase succese în muncă. Este vorba despre realizarea producției la ex­port in proporție de 145 la sută, dintre care planul la export pe eliring țări socia­liste a fost superior preve­derilor cu 20,7 la sută. Demn de subliniat este și faptul că |i la exportul pe devize convertibile s-au obținut în­semnate valori suplimenta­re. Unitatea amintită a li­vrat circa 8 tipuri de pro­duse în peste 15 țări ale lumii, dintre care amintim: Anglia, Austria, Egipt, Gre­cia, Italia, Olanda și U.R.S.S. Printre cei ca­re s-au re­marcat prin rezultate deose­bite la export se numără lucrătorii sectoarelor de in­dustrializarea lemnului M­­Uast, Cernele și de exploa­tare forestieră Sadova, con­duse de Dumitru Moiores­­cu, ing. Virgil Nedelcu și Dumitru Trifănescu. ■ Recuperarea restanțe­lor, realizarea planului, cu prioritate a exportului, con­stituie obiectivul nr. 1 al activității colectivelor dol­­jena din industria electro­tehnici. Astfel, la ultimele zile, la I.T.M.S. Fil­iași și „Electroputere“ Craiova s-a Înregistrat realizarea sarci­nilor zilnice de plan In pro­ducția de motoare și depă­șirea acestora cu 3 700 kW și, respectiv, 700 kW. Iar la transformatoare se înre­gistrează un plus de 95­­ KM KVA la „Electroputere*. ■ Bunuri de larg consum­ ii de dans. Intre unitățile industriale doljene care în­scriu exemplare evoluții ale activității productive dedi­cate zilei de 23 August și Conferinței Naționale partidului se află și „Inde­­­pendența“ Craiova. Astfel, harnicele țesătoare ale vechii întreprinderi craiovene, a­­flată acum în plin proces de dezvoltare și modernizare, au raportat o producție su­plimentară de 16,5 mii mp țesături din bumbac și tip bumbac, o însemnată canti­tate dintre acestea fiind destinată exportului.­­ Peste plan — 5,2 mili­oane lei aparataj electric. Harnicul colectiv al între­prinderii de celule electrice din Bălțești — unitate si­tuată constant între frunta­șii Întrecerii socialiste pe județ și pe țară — a realizat și depășit producția fizică de aparataj electric de înal­tă tensiune, cu o valoare în­­sumînd, cumulat, de la în­ceputul anului, 5,2 milioane le. O evoluție pozitivă în­scrie, în iulie, și fabrica de profil de la „Electroputere“ Craiova, care a obținut pes­te plan aparataj electric de inalti tensiune în valoare de aproape 2 milioane lei, diminuînd din restanța luni­lor anterioare la produsele specifice aflate In fabricația curentă. ■ însemnate cantiăți de produse fizice. La întreprin­derea de prefabricate din beton Craiova, preocupările susținute pentru mai buna organizare a producției și a muncii, valorificarea optimă a utilajelor, instalațiilor și forței de muncă, au condus la recuperarea restanțelor, realizarea și depășirea sar­cinilor de plan la zi, cit și cumulat. în unele secții ale producției de bază. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent, s-au produs și livrat, între altele, supli­mentar, mi tuburi beneficiarilor 3 000 de presiune din beton armat precomprimat cu secțiunea de 600 mm, 2 700 mc beton celular auto­­clavizat și alte produse. Din noua arhitectură a municipiului Craiova : Calea Unirii, vad comer­cial modern și spațiu pie­tonal de largă circulație. Foto . S. I­on In întîmpinarea marii sărbători a poporului nostru întreaga populație activă a satelor, toate utilajele de care dispunem­ la executarea lucrărilor agricole! In toate unitățile cultiva­toare de in din județ se des­fășoară pe un front larg re­coltat al acestei plante teh­nice, atît manual, prin smul­gere, cit și cu mașinil« S.K.V. 40-T. Ritmul lucrării, însă, nu este la nivelul pre­văzut. In cele mai multe unități trebuie depuse efor­turi cu totul deosebite pen­tru ca vitezele stabilite să fie realizate și depășite, ca grija maximă pentru a se evita cu desăvîrșire pierde­rile de tulpini și sămînță. După cum se știe, inul pen­tru ulei se recolta pînă a­­cum numai pentru sămînță, în prezent se recoltează și pentru tulpini. De asemenea, inul mixt se recoltează în prezent și pentru fibră. Exis­tă posibilitatea să se­ reali­zeze in jur de 1 200 kg se­mințe și 3 500 kg tulpini la ha. Evident, acolo unde este posibil — pe platouri, recol­tatul se face In condiții co­respunzătoare, adică , fără pierderi, cu mașinile L.K.V. 40-T. In Consiliul unic agro­industrial Seaești, spre e­­xem­plu, cooperativa agrico­lă din Rusu — așa cum pre­ciza Constantin Stancu, in­ginerul șef al unității res­pective — a cultivat 100 ha cu in pentru fibră în peri­metrul fermei condusă de inginerul Radu Crăinicea­­nu. Experiența acumulată la Busu, cit și in alte localități din județ care cultivă inul cu bune rezultate, se cere cunoscută și larg generali­zată. Mai întîi, trebuie sub­liniat că la Busu, inul pentru fibră — fiind o cultură ren­tabilă — s-a extins de la un an la altul. Planta tehnică respectivă se cultivă în punctul „Drăgaia“ pe tere­nuri cu pantă de pînă la 10 la sută sau chiar mai mult. Amplasarea culturii inului s-a făcut, Insă, pe versanți cu înclinații de 6—10 grade. Solurile slab acide spre neu­tre au o bună capacitate de reținere a apei. Pînă acum s-a realizat o rotație de cinci-șase ani pe terenuri cultivate în anii anteriori cu cereale păioase, prăși­­toare, furaje. Pentru o bună mecanizare a­­ lucrărilor, su­prafața destinată inului este concentrată, așa cum am precizat, pe o suprafață de 100 ha în perimetrul unei singure ferme. Arătura de bază a fost executată în toamnă la adîncimea de 20— 25 cm. In primăvară, la pre­gătirea patului germinativ s-a făcut discuirea și nive­larea terenului, concomitent cu fertilizarea și erbicida­­rea solelor, în funcție de infestarea acestora cu pir și de rezultatele cartării agro­­chimice. In alte unități din zonă s-au aplicat preemergent 10 kg Nata și 6 litri Avadex la ha, iar pe întreaga supra­față s-au încorporat Ia sol, cu combinatorul, 80—100 kg fosfor și 50—60 kg potasiu în substanță activă la ha. La semănat s-au aplicat 50—60 kg azot s.a. la ha, după care s-a executat o tăvălugire ne­tedă. Pentru prevenirea și A. FRIGIOIU (Continuare in pag. a IlI-a) INUL-recoltat operativ și fără pierderi I Acțiune permanentă, riguros înfăptuita, nu îndeletnicire sezonieră STRINGEREA FURAJELOR Redresarea zootehniei, creș­terea efectivelor de animale și a productivității lor la nivelul programelor dezbă­tute și aprobate în plenara Comitetului județean de partid cu activul din agri­cultură sunt de neconceput fără realizarea unei bogate și echilibrate baze furajere în toate unitățile agricole, în fiecare fermă zootehnică. Nu ne putem aștepta la pro­ducții zootehnice superioare dacă nu se asigură pretutin­deni echilibrul nutritiv pro­teic stabilit prin balanța furajeră. In prima parte a anului, în multe unități s-au strîns cantități apreciabile de fu­raje din aproape toate cate­goriile. Cele mai mari can­tități de fîn au fost depozi­tate la C.A.P. Dăbuleni — 850 tone ; la Cetate — 750 tone ; la Maglavit —630 tone; la Lipov — 590 tone ; la Ge­rät — 500 de tone ; la C.A.P. „Steagu roșu“ ,Moțăței — 700 tone. Cantități de fîn cu­prinse între 485 și 1­200 tone s-au strîns pînă in prezent și la cooperativele agricole di­n Ișalnița, Coșoveni, Aso­ciația economică intercoope­­ratistă pentru creșterea tine­retului taurin Izvor și altele. Raportîndu-ne insă la ne­cesități trebuie să spunem că situația pe ansamblul ju­dețului, nu numai la fînuri, ci­­ și la celelalte sortimente de nutrețuri este necores­­ c. AUREL (Continuare in pag a UII a) ANUL XLIII NR 13 166 SÂMBĂTĂ 1 AUGUST 1987 4 PAGINI 50 BANI întreprinderea mecanică de material rulant Craiova. Bobinatoarele Georgeta Butoi și Mariana Gîju realizează rotoarele motoarelor auxiliare pentru locomotivele L.D.E. Foto : S. Dănescu La întreprinderea de utilaj greu Craiova Producția de export — la un ridicat nivel tehnic ■ Depășirea planului la export la sfîrșitul celor șapte luni expirate din acest an. ■ Comenzi livrate în devans față de contracte. ■ Subansamble și utilaje executate pentru parteneri din peste 15 țări ale lumii. ■ Două secții — utilaj tehnologic și mașini unelte — fruntașe la export. ■ Măsurile cuprinse în Decret au un i deosebit de stimulativ și vor duce la creșterea pr destinate beneficiarilor de peste hotare. Acționînd stăruitor pentru aplicarea prevederilor De­cretului privind unele mă­suri pentru creșterea cointe­­resării materiale a oameni­lor muncii, a întreprinderi­lor. In realizarea producției de export și a exportului, colectivul întreprinderii de utilaj greu Craiova rapor­tează, la sfîrșitul celor șapte luni expirate din acest an, depășirea pianului la export cu peste 400 000 lei. Din dis­cuția avută cu inginerul Constantin Fopeci, directo­rul unității, am reținut că producției de export i se a­­cordă o atenție deosebită, de altfel există aici o disciplină a muncii fermă și produselor executa­­ut de la an la an stabilite de recent al Consiliului de l­uîndu-se într-o pe: mai mult ca orie toți lucrătorii vti­lizați exemplar și totodată, exportul primă precizare es că s-au realizat comenzi în devan trad­ele trimestre IV din acest an. secțiilor de utilaj C­ PADI . (Continuare in pi ., AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICUL^•H S­T­A I­­I­U­L realizării programului de udlări­i de 30 iulie 1987, pe consilii­­ agroindustriale Ordinea Reali- Pro­realiz. Consiliul Program zat cent­rr L Bratovoești 270 292 108 M. 2. Șimnic 50 50 100 1.1 S. Băilești 1246 1 162 91 AI. 4. Calafat 405 326 89,3 N. 5. Amărăști 744 636 85,4 I.1 6. Bechet 712 608 85,3 I.C 7. * Dăbuleni 1446 1 116 77,1 M. 8. Măceșu 998 747 74,8 A. 1 9. Moțăței 847 624 73,6 P.­­ 10. Segarcea 1 380 899 65 T. 1 11. Bîrca 1 468 951 64,7 M.­ 12. Poiana Mare 550 350 63,6 D. 1 13. Catane 408 232 56,8 M. I 14. Perișor 710 334 47 M. P­­ 15. Plenița 622 236 37,1 R. O 16. Vîrtop 345 54 15,6 I. Pa Total sisteme de stat 12 225 8 622 70,5 Amenajări locale 251 251 100 TOTAL JUDEȚ 12 476 8 873 71,1 Notă : Principala cauză a Vîrtop. Nu putem fi situației nesatisfăcătoare în­ cu vederea faptul că fățișate constă în lipsa uner­ locuri — la Catane­miei electrice la nivelul pro- fat, de exemplu — gramelor. Și de data aceasta existat nivel de exi­stația de la Pristol — Mede­ au persistat încă de dinți nu asigură nivel de ex- organizatorice în a­ploatare pe canalele din care pretutindeni a apei, se adă în perimetrele pimă operativitate, S C.U.A.S.C. Perișor, Plenița, cinile plantelor. plantații pomicole Publicitate. de ■ Pag. 2 : Pe urmele materialelor publicate. Băuturile răcoritoare continuă să rămînă sub semnul dezideratului și al incertitudinii ; Neîncetata chemare a pasiunii art­iiice; Sport . Răspundem la scrisoarea dv. ; Programul TV pentru săptămina următoare. ■ Pag. 3 : Agricultură ; Prind contur înaltă productivitate și eficiență. ■ Pag. 4: De peste hotare;

Next