Inainte, noiembrie 1987 (Anul 44, nr. 13245-13269)
1987-11-01 / nr. 13245
[ ANUL XLIV NR 13 245 DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1987 4 PAGINI 50 BANI In înmpinarea Conferinței Naționale a partidului LAPTE ALTEJARII ȘI RĂSPUNDERII MUNCITOREȘTI 400 000 Iei in plus la producția marfă Acționînd stăruitor pentru aplicarea măsurilor de organizare superioară a producției și a muncii, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de textile „Independența“ Craiova au reușit să obțină importante depășiri la principalii indicatori de plan. Astfel, pe cele 10 luni expirate din acest an s-a depășit planul producției marfă și cel de piese de schimb cu 400 000 lei și, respectiv, 176 000 lei. Aceste preocupări, combinate cu eforturile ce se depun pentru îndeplinirea exemplară a producției fizice, au făcut ca la aceasta să se obțină în plus 13 000 metri pătrați țesături din bumbac și tip bumbac. Semnificativ este și faptul că și productivitatea muncii a fost realizată in proporție de 102 la sută. Dintre cei care se detașează prin abnegația și dăruirea cu care muncesc, amintim pe lucrătoarele Gela Buică, Maria Tîmneanu, Floarea Zamfir, Ioana Saizu și pe Victoria Gheonea, șefa secției țesătorie S.T.R. Prin creația tehnico-științifică La întreprinderea „Electroputere“ Craiova se acționează cu forțe sporite în vederea realizării și aplicării unor invenții, inovații și raționalizări eficiente prevăzute în planul tehnic la creația tehnico-științifică. Dintre acestea un număr important sunt preluate și executate de către tineri. Astfel, în perioada expirată din acest an, au fost finalizate un număr de 28 teme de creație tehnico-științifică, a căror eficiență economică se ridică la circa 200 milioane lei. Printre cele cu pondere importantă se numără instalația de detensionat prin vibrații cu microprocesor, celula trifazată în hexafluorură de sulf 123—145 kW, mecanismul de verificare complexă a roților dințate, cu afișare numerică a erorilor și reglarea tensiunii, cu ajutorul transformatoarelor comutabile în absența tensiunii. Exemplul inginerilor Viorel Zărnescu, Eugen Duca, Constantin Brîndușa, Mircea Almașu, Costică Ciobanu, Adrian Pop și Ionela Stănescu de la unitatea amintită demonstrează că, acolo unde există interes, prin introducerea progresului tehnic se pot obține însemnate valori suplimentare. Aplicarea unor măsuri eficiente de modernizare O preocupare susținută a colectivului de oameni ai muncii din cadrul Centralei electrice de termoficare Ișalnița o constituie modernizarea subansamblelor instalațiilor, acțiune ce reși prezintă o direcție importantă, atît pentru ridicarea continuă a parametrilor tehnico-funcționali ai acestora, cît și pentru creșterea debitelor la mori și a transportului intern tehnologic. Din cele 49 măsuri prevăzute in programul de modernizări s-au realizat pina la această dată 44. Dintre acestea amintim : modernizarea a 6 celule electrice pentru alimentarea morilor de cărbuni; montarea de rotoare de mori cu diametrul interior mărit la cazanul 8 B ; montarea de arzătoare și mori modificate la cazanul 5 ; montarea de ventilatoare cu debit mărit la cazanele 1, 2 și 5. Demn de remarcat și faptul că, în prezent, se fac modernizări în gospodăria de cărbune, constînd în sisteme de acționare benzi, îmbunătățirea sistemului de curgere a cărbunelui pe benzi, modernizări la morile de cărbune de la blocul 8 de 315 MW în vederea creșterii debitului de măcinare pe mori. C. PADUREANU întreprinderea de reparații auto Craiova. Prin asimilarea în producția internă a măștilor radiator se reușește echiparea în termeni autobasculantelor, asigurîndu-se întregul necesar la nivelul întreprinderii. In foto , șeful de brigadă Ion Cernățeanu și lăcătușul Marin Mateiță asamblează un astfel de reper. Foto : S. Dan Arhitectură modernă, magazine spațioase, blocuri de locuințe confortabile pentru locuitorii Pteniței. Foto : DAN STANESCU Întîlnirile dintre candidați și alegători Prilej de dezbatere aprofundată a principalelor probleme de dezvoltare economico-socială Pretutindeni. In circumscripțiile electorale municipale, orășenești și comunale, mii de cetățeni participă în aceste zile premergătoare alegerilor de la 15 noiembrie la însuflețite întîlniri de lucru între candidați și alegători, ca și la alte adunări cetățenești specifice campaniei electorale în cadrul cărora — într-un secund climat democratic, de profundă angajare socială, patriotică — se efectuează bilanțul realizărilor dobîndite in cursul ultimei legislaturi, se analizează cu exigență modul cum a fost îndeplinit mandatul încredințat deputaților în cursul alegerilor trecute, se stabilesc căile de acțiune pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, a indicațiilor și orientărilor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, cu acest prilej, participanții la întîlniri fac propuneri privind perfecționarea activității economico-sociale și edilitar-gospodărești, angajindu-se să-și sporească participarea la realizarea planurilor în profil teritorial, la mai buna înfrumusețare și gospodărire a localităților. „Civilizația comunei depinde de fiecare dintre noi“ „In comuna noastră, și în actuala legislatură s-au realizat multe lucruri bune —" spunea Ion Brătan. Mă refer mai ales la acelea pe linia gospodăririi localității. Practic, toate recentele noastre realizări ne aparțin întrutotul. Pietruirea unui drum din Bistreț și a drumului dintre Bistreț și Brîndușa nu e făcută cu propriile noastre forțe ? Nu noi am plantat mîndrețea de arbuști ornamentali pe marginea șoselelor ? Și nu noi le-am propus ? Civilizația comunei depinde de fiecare dintre noi. Iată de ce și eu mă folosesc de prilejul de a fi față în față cu cei doi candidați, dintre care unul va fi deputat, pentru a propune pietruirea tuturor străzilor din satul Bistrețul Nou, precum și din satul de reședință. Bineînțeles, cu mintea și brațele noastre“. ION DIACONU (Continuare în pag. a IlI-a) GRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA La Amărăștii de Jos, griul anului viitor a răsărit deja și a înverzit, cele 560 ha semănate surîzînd de lumină autumnale, razelor Surîsul, semnul victoriei, după o luptă crîncenă, nespectaculoasă, scrisul griului — surîsul omului. Și inginerul Ion Mitrică, președintele C.A.P., chiar surîde cînd îmi mărturisește că toamna trecută griul a răsărit anevoios, doar pe suprafețele irigate, iar din iarnă, rezistînd gerurilor care păreau că nu mai pleacă, a ieșit plăpînd, neînfrățit, și, cu toată stădania oamenilor, abia s-a întremat. S-au recoltat, e drept, în medie, 5650 kg la hectar, ceea ce altădată era doar un vis, dar aspirațiile mergeau spre mai mult, cît speră să se obțină în anul ce vine. Nu puțină a fost sudoarea omenească care i-a întremat spicul. Anul acesta sucit, nu încape îndoială, a cerut celor din Amărăștii de Jos un efort în plus. Și viața ogoarelor, deși luată prin surprindere, nu a fost găsită de secetă pe picior greșit. Dar ploile artificiale, aplicate cu îndărătnicie pămîntului de udătorii Marin Voicu, Petre Bănică, Ștefan Radu, Ion Băluță, Iile Dumitrescu s-au simțit, au rodit pe măsura trudei oamenilor. Pînă la urmă s-au recoltat în medie la porumb 10 tone , la hectar, la sfecla de zahăr 32 de tone, la soia — 1200 kg, iar la tutun — 2000 kg. Firește, nu atît cît ar fi vrut oamenii. Dar atît cît au putut să smulgă de la natură. Amărăștii de Jos este, în felul ei, o comună vestită în județ și peste hotarele județului. Fala cooperativei agricole de producție se extinde în mod firesc asupra întregii comune care a devenit un etalon al producțiilor agricole obținute la înalți parametri de calitate și eficiență. Ca și în cazul altor unități agricole fruntașe, la Amărăștii de Jos e vorba de muncă tenace, de pasiune, de promovarea curajoasă a științei și tehnologiilor agricole, de bună or ă. ALEXANDRU (Continuare în pag. a IlI-a) Carnet de reporter Crepuscul de toamnă la Amărăștii de Jos Ultimul trimestru al anului-o perioadă a rezultatelor maxime în activitatea productivă! Ritmul lucrărilor se cere intensificat — Pe șantierele Antreprizei nr. 1 a T.A.G.M. Dolj — Temperaturile deosebit de scăzute din ultimele zile au tras „semnalul“ că anotimpul rece a sosit. Este pregătiă activitatea pe șantierele de construcții ale Trustului antrepriză generală de construcții-montaj Dolj, pentru a se desfășura normal și in acest sezon, cu mari implicații asupra realizării planului ? Aceasta a fost tema recentei noastre investigații. Ca și în anii precedenți, la nivelul trustului a fost elaborat un program privind organizarea lucrărilor în perioada de timp friguros (15 noiembrie 1987 — 15 martie 1988), perioadă în care valoarea producției ce se va realiza se ridică la zeci de milioane de lei. Majoritatea măsurilor vizează organizarea activității, planificarea în lucru a structurilor, asigurarea și stocarea materialelor de bază, economisirea energiei și combustibilului etc. Astfel, vor fi verificate instalațiile de încălzire și ale închiderilor la stațiile de mortare Cernele, Craiovița, Valea Roșie, Bordei, Băilești și Calafat, căptușindu-se cu vată minerală cofrajele metalice pentru executarea elevațiilor din beton armat monolit. Se vor executa, conform graficului, centralele termice, punctele termice și canalele termice, astfel ca toate blocurile și obiectivele cu puneri în funcțiune la 30 decembrie 1987 și 30 martie 1988 să fie racordate termic la data de 15 noiembrie 31 decembrie. și, respectiv, în cel mai scurt timp trebuie revizuite și reparate acoperișurile și închiderile de la spațiile de producție și depozite Cernele, Bordei, Băilești, Calafat, puncte de lucru. In vederea economisirii energiei și combustibilului vor fi luate măsuri de concentrare a forței de muncă pe obiective, astfel ca durata de execuție să fie cit mai scurtă. Se vor completa, revizui și pune în stare de funcționare toate mijloacele de mecanizare necesare aerisirii căilor de acces și pentru deszăpezire (pluguri, buldozere). Alte măsuri vizează depozitarea și conservarea materialelor, instruirea periodică al personalului muncitor referitor la N.T.S., P.C.I. și pază obștească, asigurarea condițiilor de cazare și masă etc. Deși majoritatea măsurilor cuprinse în program au tor- MARIN DUMITRU (Continuare în pag a III-a) BIBLIOTECA JUDEȚEANA DCL 1 Zur la recoltatul orezului în aeste zile, paralel cu celelalte lucrări de sezon, unitățile cultivatoare dau zor cu încheierea cît mai grabnică a recoltării orezului. De altfel, pînă zilele trecute, această lucrare a și fost finalizată pe întreaga suprafață cultivată la cooperativele agricole din Livezi și Bîrza. Se impune, însă, ca în cooperativele agricole din Mîrșani, Ghidici, Bechet, Gighera, Horezu-Poenari, H ■ Pag. 2 — Cronica li- lterară. „Lanul de grîu“ != de Fierea M’u . Moment rămase în urmă cu lucrarea amintită, să mult mai intens, se acționeze urmărindu-se folosirea la întreaga capacitate a utilajelor, a timpului bun de lucru în cîmp. Cu atît mai mult este necesar să se Încheie recoltatul orezului cu cît pe suprafețele eliberate urmează a se executa alături adinei de toamnă — lucrare hotărîtoare pentru soarta producției din anul viitor, aniversar în viața tipografilor craioveni ; Con vorbire cu actorul craio- §§ vean Ion Colan — „Dacă f- aș avea posibilitatea, aș locui în scenă“ ; Mentab flități și atitudini ; Pag. 11 4 — Știri externe; Fot- g bal ; Publicitate. g .«iiiiilUnîliiiiiiiiiaiaiuiâUjlllilus