Inainte, noiembrie 1987 (Anul 44, nr. 13245-13269)

1987-11-01 / nr. 13245

[ ANUL XLIV NR 13 245 DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1987 4 PAGINI 50 BANI In în­mpinarea Conferinței Naționale a partidului L­APTE ALT­EJARII ȘI RĂSPUNDERII MUNCITOREȘTI 400 000 Iei in plus la producția marfă Acționînd stăruitor pentru aplicarea măsurilor de or­ganizare superioară a pro­ducției și a muncii, munci­torii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de tex­tile „Independența“ Craiova au reușit să obțină impor­tante depășiri la principalii indicatori de plan. Astfel, pe cele 10 luni expirate din acest an s-a depășit planul producției marfă și cel de piese de schimb cu 400 000 lei și, respectiv, 176 000 lei. Aceste preocupări, combi­nate cu eforturile ce se de­pun pentru îndeplinirea exemplară a producției fizi­ce, au făcut ca la aceasta să se obțină în plus 13 000 metri pătrați țesături din bumbac și tip bumbac. Sem­nificativ este și faptul că și productivitatea muncii a fost realizată in proporție de 102 la sută. Dintre cei care se detașează prin abnegația și dăruirea cu care muncesc, amintim pe lucrătoarele Gela Buică, Maria Tîmnea­­nu, Floarea Zamfir, Ioana Saizu și pe Victoria Gheo­­nea, șefa secției țesătorie S.T.R. Prin creația tehnico-științifică La întreprinderea „Elec­­troputere“ Craiova se acțio­nează cu forțe sporite în vederea realizării și aplicării unor invenții, inovații și ra­ționalizări eficiente prevă­zute în planul tehnic la creația tehnico-științifică. Dintre acestea un număr important sunt preluate și executate de către tineri. Astfel, în perioada expirată din acest an, au fost fina­lizate un număr de 28 teme de creație tehnico-științifi­că, a căror eficiență econo­mică se ridică la circa 20­0 milioane lei. Printre cele cu pondere importantă se numără instalația de deten­­sionat prin vibrații cu microprocesor, celula trifa­zată în hexafluorură de sulf 123—145 kW, mecanismul de verificare complexă a roți­lor dințate, cu afișare nu­merică a erorilor și regla­rea tensiunii, cu ajutorul transformatoarelor comuta­­bile în absența tensiunii. Exemplul inginerilor Viorel Zărnescu, Eugen Duca, Con­stantin Brîndușa, Mircea Almașu, Costică Ciobanu, Adrian Pop și Ionela Stă­­nescu de la unitatea amin­tită demonstrează că, acolo unde există interes, prin in­troducerea progresului teh­nic se pot obține însemnate valori suplimentare. Aplicarea unor măsuri eficiente de modernizare O preocupare susținută a colectivului de oameni ai muncii din cadrul Centralei electrice de termoficare Ișalnița o constituie moder­nizarea subansamblelor instalațiilor, acțiune ce re­și prezintă o direcție impor­tantă, atît pentru ridicarea continuă a parametrilor teh­­nico-funcționali ai acestora, cît și pentru creșterea de­bitelor la mori și a tran­sportului intern tehnologic. Din cele 49 măsuri prevă­zute in programul de mo­dernizări s-au realizat pina la această dată 44. Dintre acestea amintim : moderni­zarea a 6 celule electrice pentru alimentarea morilor de cărbuni; montarea de rotoare de mori cu diame­trul interior mărit la caza­nul 8 B ; montarea de arză­toare și mori modificate la cazanul 5 ; montarea de ventilatoare cu debit mărit la cazanele 1, 2 și 5. Demn de remarcat și faptul că, în prezent, se fac modernizări în gospodăria de cărbune, constînd în sisteme de ac­ționare benzi, îmbunătățirea sistemului de curgere a căr­bunelui pe benzi, moderni­zări la morile de cărbune de la blocul 8 de 315 MW în vederea creșterii debitului de măcinare pe mori. C. PADUREANU întreprinderea de reparații auto Craiova. Prin asimi­larea în producția internă a măștilor radiator se­­ reușește echiparea în termen­i autobasculantelor, asigurîndu-se întregul necesar la nivelul întreprinderii. In foto , șeful de brigadă Ion Cernățeanu și lăcătușul Marin Mateiță asamblează un astfel de reper. Foto : S. Dan Arhitectură modernă, magazine spațioase, blocuri de locuințe confortabile pentru locui­torii Pteniței. Foto : DAN STANESCU Întîlnirile dintre candidați și alegători Prilej de dezbatere aprofundată a principalelor probleme de dezvoltare economico-socială Pretutindeni. In circum­scripțiile electorale munici­pale, orășenești și comunale, mii de cetățeni participă în aceste zile premergătoare alegerilor de la 15 noiem­brie la însuflețite întîlniri de lucru între candidați și alegători, ca și la alte adu­nări cetățenești specifice campaniei electorale în ca­drul cărora — într-un se­cund climat democratic, de profundă angajare socială, patriotică — se efectuează bilanțul realizărilor dobîn­­dite in cursul ultimei le­gislaturi, se analizează cu exigență modul cum a fost îndeplinit mandatul încre­dințat deputaților în cursul alegerilor trecute, se stabi­lesc căile de acțiune pentru înfăptuirea hotărîrilor Con­gresului al XIII-lea al partidului, a indicațiilor și orientărilor secretarului ge­neral al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, cu acest prilej, participanții la întîlniri fac propuneri privind perfec­ționarea activității econo­­mico-sociale și edilitar-gos­­podărești, angajindu-se să-și sporească participarea la realizarea planurilor în pro­fil teritorial, la mai buna înfrumusețare și gospodări­re a localităților. „Civilizația comunei depinde de fiecare dintre noi“ „In comuna noastră, și în actuala legislatură s-au re­alizat multe lucruri bune —" spunea Ion Brătan. Mă re­fer mai ales la acelea pe li­nia gospodăririi localității. Practic, toate recentele noastre realizări ne aparțin întrutotul. Pietruirea unui drum din Bistreț și a dru­mului dintre Bistreț și Brîndușa nu e făcută cu propriile noastre forțe ? Nu noi am plantat mîndrețea de arbuști ornamentali pe mar­ginea șoselelor ? Și nu noi le-am propus ? Civilizația comunei depinde de fiecare dintre noi. Iată de ce și eu mă folosesc de prilejul de a fi față în față cu cei doi candidați, dintre care unul va fi deputat, pentru a pro­pune pietruirea tuturor străzilor din satul Bistrețul Nou, precum și din satul de reședință. Bineînțeles, cu mintea și brațele noastre“. ION DIACONU (Continuare în pag. a IlI-a) GRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA­ La Amărăștii de Jos, griul anului viitor a răsărit deja și a înverzit, cele 560 ha semănate surîzînd de lumină autumnale, razelor Su­­rîsul, semnul victoriei, du­pă o luptă crîncenă, nespec­­taculoasă, scrisul griului — surîsul omului. Și inginerul Ion Mitrică, președintele C.A.P., chiar surîde cînd îmi mărturisește că toamna trecută griul a răsărit ane­voios, doar pe suprafețele irigate, iar din iarnă, rezis­­tînd gerurilor care păreau că nu mai pleacă, a ieșit plăpînd, neînfrățit, și, cu toată stădania oamenilor, abia s-a întremat. S-au re­coltat, e drept, în medie, 5­650 kg la hectar, ceea ce altădată era doar un vis, dar aspirațiile mergeau spre mai mult, cît speră să se obțină în anul ce vine. Nu puțină a fost sudoarea ome­nească care i-a întremat spicul. Anul acesta sucit, nu în­cape îndoială, a cerut celor din Amărăștii de Jos un efort în plus. Și viața ogoa­relor, deși luată prin sur­prindere, nu a fost găsită de secetă pe picior greșit. Dar ploile artificiale, aplicate cu îndărătnicie pămîntului de udătorii Marin Voicu, Petre Bănică, Ștefan Radu, Ion Băluță, Iile Dumitrescu s-au simțit, au rodit pe mă­sura trudei oamenilor. Pînă la urmă s-au recoltat în medie la porumb 10 tone , la hectar, la sfecla de zahăr 32 de tone, la soia — 1200 kg, iar la tutun — 2­000 kg. Firește, nu atît cît ar fi vrut oamenii. Dar atît cît au pu­tut să smulgă de la natură. Amărăștii de Jos este, în felul ei, o comună vestită în județ și peste hotarele ju­dețului. Fala cooperativei a­­gricole de producție se ex­tinde în mod firesc asupra întregii comune care a de­venit un etalon al produc­țiilor agricole obținute la înalți parametri de calitate și eficiență. Ca și în cazul altor unități agricole frun­tașe, la Amărăștii de Jos e vorba de muncă tenace,­­ de pasiune, de promovarea cu­rajoasă a științei și tehnolo­giilor agricole, de bună or­­ ă. ALEXANDRU (Continuare în pag. a IlI-a) Carnet de reporter Crepuscul de toamnă la Amărăștii de Jos Ultimul trimestru al anului-o perioadă a rezultatelor maxime în activitatea productivă! Ritmul lucrărilor se cere intensificat — Pe șantierele Antreprizei nr. 1 a T.A.G.M. Dolj — Temperaturile deosebit de scăzute din ultimele zile au tras „semnalul“ că anotim­pul rece a sosit. Este pre­­gătiă activitatea pe șantie­rele de construcții ale Trus­tului antrepriză generală de construcții-montaj Dolj, pen­tru a se desfășura normal și in acest sezon, cu mari implicații asupra realizării planului ? Aceasta a fost te­ma recentei noastre investi­gații. Ca și în anii precedenți, la nivelul trustului a fost elaborat un program privind organizarea lucrărilor în pe­rioada de timp friguros (15 noiembrie 1987 — 15 martie 1988), perioadă în care va­loarea producției ce se va realiza se ridică la zeci de milioane de lei. Majoritatea măsurilor vizează organiza­rea activității, planificarea în lucru a structurilor, asi­gurarea și stocarea materia­lelor de bază, economisirea energiei și combustibilului etc. Astfel, vor fi verificate instalațiile de încălzire și ale închiderilor la stațiile de mortare Cernele, Craiovița, Valea Roșie, Bordei, Băilești și Calafat, căptușindu-se cu vată minerală cofrajele me­talice pentru executarea ele­vațiilor din beton armat monolit. Se vor executa, conform graficului, centra­lele termice, punctele ter­mice și canalele termice, astfel ca toate blocurile și obiectivele cu puneri în funcțiune la 30 decembrie 1987 și 30 martie 1988 să fie racordate termic la data de 15 noiembrie 31 decembrie. și, respectiv, în cel mai scurt timp trebuie revizuite și reparate acoperișurile și închiderile de la spațiile de producție și depozite Cer­nele, Bordei, Băilești, Cala­fat, puncte de lucru. In ve­derea economisirii energiei și combustibilului vor fi lua­te măsuri de concentrare a forței de muncă pe obiecti­ve, astfel ca durata de exe­cuție să fie cit mai scurtă. Se vor completa, revizui și pune în stare de funcționare toate mijloacele de mecani­zare necesare aerisirii căi­lor de acces și pentru des­zăpezire (pluguri, buldozere). Alte măsuri vizează depo­zitarea și conservarea ma­terialelor, instruirea perio­dică al personalului munci­tor referitor la N.T.S., P.C.I. și pază obștească, asigura­rea condițiilor de cazare și masă etc. Deși majoritatea măsurilor cuprinse în program au tor- MARIN DUMITRU (Continuare în pag a III-a) BIBLIOTECA JUDEȚEANA DCL 1 Zur la recoltatul orezului în aeste zile, paralel cu celelalte lucrări de sezon, unitățile cultivatoare dau zor cu încheierea cît mai grabnică a recoltării orezu­lui. De altfel, pînă zilele trecute, această lucrare a și fost finalizată pe întreaga suprafață cultivată la coope­rativele agricole din Livezi și Bîrza. Se impune, însă, ca în cooperativele agricole din Mîrșani, Ghidici, Bechet, Gighera, Horezu-Poenari, H ■ Pag. 2 — Cronica li- l­terară. „Lanul de grîu“ != de Fierea M’u . Moment rămase în urmă cu lucrarea amintită, să mult mai intens, se acționeze urmărin­­du-se folosirea la întreaga capacitate a utilajelor, a timpului bun de lucru în cîmp. Cu atît mai mult este necesar să se Încheie recol­tatul orezului cu cît pe su­prafețele eliberate urmează a se executa alături adinei de toamnă — lucrare hotă­­rîtoare pentru soarta pro­ducției din anul viitor, aniversar în viața tipo­­g­­rafilor craioveni ; Con­­­ vorbire cu actorul craio- §§ vean Ion Colan — „Dacă f- aș avea posibilitatea, aș­­ locui în scenă“ ; Menta­­b f­lități și atitudini ; Pag. 11 4 — Știri externe; Fot- g bal ; Publicitate. g .«iiiiilUnîliiiiiiiiiaiaiuiâUjlllilus

Next