Inainte, februarie 1988 (Anul 45, nr. 13322-13345)

1988-02-02 / nr. 13322

ANUL XLIV NR 13 322 MARI’­ 2 FEBRUARIE 1988 4 PAGINI 50 BANI in spiritul sarcinilor, indicațiilor și orientărilor formulate de tovarășul NICOLAE GEROȘESCU Remarcabile fapte 500 000 LEI IN PLUS LA PRODUCȚIA MARFA Prin mai buna organizare a producției și a muncii, în­tărirea ordinii și disciplinei la fiecare loc de muncă, a­­provizionarea corespunzătoa­re, oamenii muncii de pe platforma Craiova a între­prinderii metal-lemn au reu­șit să obțină în prima lună din cel de-al treilea an al actualului cincinal o pro­ducție marfă suplimentară de 500 000 lei. Demn de re­marcat este și faptul că, așa cum preciza tovarășul Con­stantin Prică, șeful biroului plan din întreprindere, pro­ductivitatea muncii a fost depășită cu 4,3 procente, iar exportul pe relația de vize convertibile — cu 8,1 la su­tă. O contribuție notabilă la aceste rezultate și-au adus muncitorii, maiștrii și ingi­nerii din cadrul secției mo­bilier pliant pentru export. Prin rezultatele menționate s-a luat o opțiune decisivă pentru realizarea planului trimestrial. CU PLANUL DEPĂȘIT Printre unitățile din județ care au raportat realizarea sarcinilor de plan în luna ianuarie se numără și colec­tivul Secției de producție industrială aparataj, centra­lizare, telecomandă Craiova, unitate a Regionalei de căi ferate. Aici, indicatorii de plan au fost sensibil depă­ de muncă și­i, reușindu-se încadrarea la cheltuielile materiale și totale, precum și în cotele de energie și combustibil alocate. S-au realizat, prin­tre altele, amplificator tran­zistorizat de puteri diferite, electromecanism de macaz de mare putere, rezistențe de macaz pentru încălzit, clemă pentru prinderea elas­tică a șinei de cale ferată pe traversă (produs asimilat de colectivul atelierului 4, prin contribuția inginerului Ma­rian Pașca). La panoul de onoare al faptelor muncito­rești, cu bune rezultate se înscrie electronistul Constan­tin Bărbulescu, bobinatorul Petre Zamfirescu, lăcătușul Ion Bălă și turnătorul Ion Stânculeasa. Recensâmîmhul animalelor domestice Cu răspunderea la fața locului, în ritmurile stabilite ieri, 1 februarie a.e., era u — moment de referință al celui de-al 29-lea recensă­­mînt al animalelor domesti­ce, acțiune de cea mai mare importanță pentru a se ob­ține informații exacte asupra efectivelor de­ animale exis­tente și, pe această bază, a se iniția măsurile necesare care să conducă la sporirea ponderii zootehniei în totalul producției agricole și, impli­cit, la înfăptuirea progra­mului de autoaprovizionare și autocon­­ducere. Și în cele 95 comune și cinci orașe ale județului nostru au început operațiu­nile de recenzare, ziua de ieri prilejuind echipelor să viziteze un mare număr de gospodării, circa un sfert din cele existente, și, in strînsă conlucrare cu cetățenii, în spiritul și litera Decretului nr. 1/1982, să înregistreze importante efective de ani­male. La ora 8 ne-am aflat în co­muna Perișor, așezare recu­noscută pentru vrednicia ce­lor 2 310 cetățeni, în gospo­dăriile cărora se cresc nu­meroase animale, in special ale celor din satul Mărăcine, însoțind comisia nr. 1 de re­­cemtamînt al animalelor do­mestice, condusă de Ionelia Capac, agent agricol la con­siliul popular comunal, am vizitat gospodăria lui Ion I. Ghionea, recunoscut ca unul dintre gospodarii de frunte ai satului de reședință. Du­pă un călduros „bună dimi­neața", recenzoarea Ionelia Capac roagă pe cetățeana Merineta Ghionea să declare animalele și păsările pe care le deține în gospodărie. — Vă rog să notați: o va­că, două capre, doi porci, 15 găini și patru rațe. — Vă mulțumim și vă ce­rem permisiunea să verifi­căm ceea ce ați declarat dumneavoastră. Se trece la verificare și se constată că numărul de animale existente corespun­de cu declarația proprieta­rului : se observă bine efec­tivul de animale, spre a fi încadrat corect, pe grupe de vîrstă, sexe, destinație eco­nomică, potrivit indicatorilor înscriși în formularele de recensămînt. Apoi se elibe­rează declarația de recen­sămînt, care este înmînată gospodinei. în același mod se continuă acțiunea și la cetățeanul Constantin Pîrlogea dețină­tor al unui porc, unei capre și 15 găini. De reținut că fiul său, Gheorghe, factor poștal in sat, ne asigură că nu­mărul de animale din gos­podăria dînșilor va fi mai mare întrucît in primăvară își vor cumpăra, între altele, și o vacă. In ceea ce privește actualul recensămînt, el ne spune : „Din experiența ani­lor trecuți, din anunțurile de la radio și din ziare, am înțeles exact rolul recensă­­mîntului pentru dezvoltarea zootehniei și asigurarea au­­toaprovizionării teritoriale. Nouă, crescătorilor de ani­male, gospodarilor, ne revine înalta îndatorire civică de a declara corect numărul de animale pe care îl deținem și de a înlesni numărarea lor la fața locului de către recenzor]“. In acest context să mai amintim că in fișa reparti­zată gospodarului Dumitru Șt. Enache au fost înscrise două vaci, doi porci, 21 pă­sări. De asemenea, în fișa gospodăriei lui Ion Raduca au fost înregistrate două vaci, un porc, 20 păsări; în cea a lui Ion Dinuț — trei porci, o vacă și 13 păsări. Primarul localității, tovară­șul Constantin­­ Vieru, pe ca­re l-am intîlnit pe teren, ION DIACONU (Continuare in pag a IV-a) Chemarea la întrecere adresată de Organizația județeană Argeș a P.C.R. tuturor organizațiilor județene de partid și a municipiului București Cu cele mai alese­mente de nemărginită senti­re­cunoștință și prețuire, oa­menii muncii din județul Argeș, asemenea întregului popor, sărbătorim și cinstim, in această perioadă, pe marele și iubitul conducător al partidului și statului nos­tru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la împlinirea 70 de ani de viață și a peste a 55 de ani de eroică activita­te revoluționară. Asemenea întregului po­por, oamenii muncii din ju­dețul Argeș sînt pe deplin conștienți că marile între­prinderi și platforme indus­triale, dezvoltarea puternică a agriculturii, învățămintu­­lui, culturii și științei, creș­terea nivelului de trai, tot ce s-a înfăptuit în acești ani de avînt revoluționar, de impulsionare fără prece­dent a capacității creatoare a maselor, se leagă direct și indisolubil de numele și de activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu, de grija permanentă pe care o poar­tă dezvoltării armonioase a tuturor zonelor țării. ■ Folosim acest prilej pen­tru a transmite strălucitu­lui strateg și ctitor al Ro­mâniei moderne, luptătoru­lui neobosit pentru liniștea noastră și a întregii planete, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cele mai vii mulțumiri, cea mai profundă încredințîndu-i recunoștință, de atașa­mentul nostru neclintit față de politica internă și exter­nă a partidului și statului nostru. Exprimînd aceste calde sentimente, comuniștii, toți oamenii muncii din județul nostru suntem­ conștienți că cel mai înalt omagiu, cea mai grăitoare expresie a re­cunoștinței pe care o pur­tăm tovarășului Nicolae Ceaușescu o constituie fap­tele noastre de muncă, în­deplinirea in cele mai bune condiții a planului în indus­trie și in celelalte domenii, traducerea neabătută in via­ță a indicațiilor și sarcinilor trasate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a între­gului program de acțiune stabilit de Conferința Na­țională a partidului. Cu îndreptățită patriotică, raportăm mindrie tova­rășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al parti­dului, că în anul 1987, ac­­ționînd cu fermitate pentru continua modernizare a producției, prin implemen­tarea celor mai noi realizări ale științei și tehnologiei, perfecționarea și ridicarea nivelului tehnic și calitativ al producției și creșterea competitivității produselor, valorificarea superioară resurselor de materii prime­­ și energetice, creșterea pro­ductivității muncii, sporirea eficienței și rentabilității în toate sectoarele, am obținut importante rezultate în în­deplinirea prevederilor pla­nului în profil teritorial. Un moment deosebit de important în viața organiza­ției județene de partid, a tuturor colectivelor de oa­meni ai muncii, în întreaga noastră activitate economică s-a constituit vizita de lu­cru efectuată în județul nos­tru de tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu to­varășa Elena Ceaușescu. Analiza exigentă și dialogul însuflețit purtat cu munci­torii și specialiștii și indica­țiile practice, de cea mai înaltă valoare, pe care le-am primit direct, la fața locului, în întreprinderi și pe șantiere, ne-au permis ca, începînd din mai, planul să fie îndeplinit și depășit, lună de lună, să recuperăm restanța din trimestrul I și să îndeplinim planul anual pe județ la producția-m­arfă. In anul 1987 au fost reali­zate peste plan 32 mii tone cărbune, 46 milioane mc gaze libere, 75 mii MWh energie electrică, produse electrotehnice și electronice în valoare de 25 mii. lei, motoare electrice de 0,25 kW și peste, însumînd 8,5 mii kW, produse de meca­nică fină și mașini-unelte de prelucrare a metalelor in valoare de peste 50 milioane lei, benzine 40 mii tone, poli­etilene 15 mii tone și altele. Față de 1986, producția­(Continuare în pag. a III--" Inele l­noustri se „vegetează“ ani și ani fără răspunsuri Editura „Scrisul româ­nesc" din Craiova — înfiin­țată în anul 1972 spre a da posibilitate, îndeosebi, auto­rilor locali și din zona Olte­niei să publice lucrări so­­cial-politice, beletristice și tehnico-științifice — a editat pînă în prezent circa 600 de titluri într-un tiraj de a­­proape 11 milioane de exem­plare. Este, putem afirma, un bilanț meritoriu, o parte din titlurile intrate in porto­foliu la oferta autorilor și la comanda socială fiind astfel valorificate. Pornind, insă, de la un anumit caz, ne-am pus întrebarea dacă această instituție, prin conducerea ei, prin redactorii de carte, a respectat riguros obligația de a folosi criterii echita­bile în aprecierea­­ manus­criselor încredințate de au­tori, de a le lua în consi­derare în ordinea înregis­­trări­lor și de a răspunde ofertanților (într-un sens ori altul) într-un anumit ter­men . Răspunsul nu este, din ne­fericire, afirmativ. Deseori ne-a fost dat să auzim, să fim sesizați cu manuscrisele îngroașă portofoliul, nefiind lecturate operativ, întîrziin­­du-se astfel, timp îndelun­gat, comunicarea soluțiilor , reținerea pentru valorifica­re, restituirea pe motiv că nu corespund exigențelor sau pentru îmbunătățire, propu­­nînd, în acest sens, sugestii în scris sau verbal. Iată un caz care, credem, că a de­pășit orice limită:" în 1978, profesorul Ion Calotă, din Craiova, doctor în științe fi­lologice, a depus la „Scrisul românesc" lucrarea „Contri­buții la fonetica și dialecto­logia limbii române", iar după trei ani — „Rostirea literară la Craiova“ (înre­gistrată la nr. 1617). Prima, după un stagiu de așteptare de... opt ani,­a văzut, în cele din urmă, lumina tiparului in 1986. Dezaprobînd stilul de muncă al editorului, au­torul a insistat să cunoască punctul de vedere al aces­tuia și asupra celei de-a doua cărți însă, de fiecare dată, a fost amînat pentru ca, la 3 martie... 1987, cu adresa nr. 127, să i se retur­­neze manuscrisul însoțit de o motivație pe care o consi­derăm contradictorie. Pe de o parte, se­­ specifică, între altele, că prin aria sa foarte PUICA MONDOC (Continuare în pag. a II-a) La Editur­a craioveană „Scrisul românesc* Chemarea la întrecere adresată de Organizația județeană Bihor a P.CJ. tuturor organizațiilor județene de partid și a municipiului București Angajați plenar, cu înaltă responsabilitate, în efortul național de transpunere, in vasta operă a construcției noastre socialiste, a istori­celor hotărîri adoptate de Congresul al XIII-lea și de Conferința Națională ale partidului, a orientărilor și indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, președintele Republicii Socia­liste România, cel mai iubit fiu al națiunii, eroul între eroii neamului, de numele căruia sunt pentru totd­eauna legate înfăptuirile profunde ala României socialiste mo­derne de azi, oamenii muncii din patria noastră au obți­nut și in 1987 succese deo­sebite în industrie și agri­cultură, în creșterea eficien­ței economice, în dezvoltarea științei, invâțămîntului, cul­turii și artei, în ridicarea continuă a nivelului de trai, material și spiritual al în­tregului popor. Succesele de prestigiu ob­ținute sub conducerea clar­văzătoare a Partidului Co­munist Român au la bază și se datoresc contribuției hotărîtoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu la elabo­rarea și înfăptuirea­­ întregii politici interne și externe a partidului și statului nos­tru. Realizările semnificati­ve din anul nu de mult în­cheiat se înscriu, cu depli­nă onoare pentru harnica noastră clasă muncitoare, pentru generațiile prezente, in istoria perioadei de un neasemuit de mare dina­mism, pe toate planurile ac­tivității economice și socia­le, care a urmat Congresu­lui al IX-lea al partidului, marcînd pregnant, cu litere de aur, Cea mai fertilă pe­rioadă din întreaga noastră existență, „Epoca Nicolae Ceaușescu". Iar Oamenii muncii din jude­Bihor raportează, cu justificată mândrie patrioti­că, secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, că, în anul 1987, exercitând mai ferm și mai eficient actul autoconducerii muncitorești, al autogessiunii­­ și autofinanțării, și-au spo­rit substanțial contribuția la creșterea venitului națio­nal, la consolidarea și dez­voltarea proprietății socia­liste. Producția industriala și cea agricolă a județului au crescut necontenit. Au fost larg aplicate in indus­tria bihoreană măsurile din programele speciale privind organizarea muncii și mo­dernizarea structurilor de producție, creșterea mai pro­nunțată a productivității muncii, îmbunătățirea nive­lului tehnic și calitativ al produselor,­­ urmărindu-se sporirea eficienței­­ și renta­bilității in toate sectoarele de activitate. Astfel, față de anul 1986, producția­­ marfă industrială realizată în 1987 a fost mai mare cu aproape 1,4 miliar­de lei. Au fo­t date peste plan economiei naționale o producție de 121400 tone lignit net și 140 851 mii kWh energie electrică. La export s-a îndeplinit producția planificată pe cli­­ring țări socialiste in pro­porție de 104,7 la sută s-au realizat toate contrac­ti­tele și comenzile pe relația de vize convertibile. Utilizînd mai bine capaci­tățile de producție și forța de muncă, precum și prin aplicarea măsurilor de or­ganizare și modernizare s-a realizat productivitatea muncii în industrie cu un plus de 261 lei Pe personal muncitor, tea muncii iar productivita­în construcții­­montaj a crescut cu 20 886 lei față de plan. Pe seama reproiectării produselor, introducerii de tehnologii noi s-a înregistrat o economie de peste 5 300 tone metal, 19,5 milioane kWh,­ 17 mii tone combusti­bil convențional și alte ma­teriale. În industrie s-au asimilat 23 produse noi­­ și au fost introduse 28 tehnologii de vîrf. Au fost puse în func­țiune 56 de obiective și ca­­­­parități de producție. Prin­tre acestea au fost realizate 2 obiective energetice cu o putere instalată de 108 MW. Au fost date în folosință oamenilor muncii 2,972 a­­partamente. Livrările de mărfuri către fondul pieței au crescut față de 1286 cu­­ peste 5 la sut1’, iar desface­rile de mărfuri ', amăn­un­tul prin comerțul socialist s-au ridicat la 8,7 miliarde lei.­Prin măsurile de orga­nizare a producției și muncii, prin aplicarea pre­a­vederilor din programele de modernizare, s-a realizat un indice de utilizare a fon­dului de timp disponibil de lucru al m­așinilor-unelte su­perior celui planificat cu 2,2 la suta. (Continuat­ in pa, a ill-a, X

Next