Inainte, mai 1988 (Anul 45, nr. 13400-13424)
1988-05-03 / nr. 13400
Proletarismn toata [Urile, uniți-vă I [AN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLIV NR 13 400 MARTI 3 MAI 1988 4 PAGINI 50 BANI lntr-o atmosferă de intensă angajare patriotică și strînsă unitate în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Craiova a avut loc Adunarea festivă consacrată Zilei de 1 Mai Teatrul Național din Craiova — superb lăcaș de cultură înălțat în anii „EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU“ — a găzduit duminică adunarea festivă consacrată Zilei de 1 Mai. In deschiderea adunării, a fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Despre semnificația Zilei solidarității internaționale a celor ce muncesc a vorbit tovarășul Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului județean de partid. Vorbitorul sărbătorirea a subliniat că Zilei muncii are loc într-o deplină unitate în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit și stimat fiu al națiunii române, marele Erou între eroii neamului, înflăcărat patriot revoluționar, eminent gînditor și om politic al lumii contemporane. Clasa muncitoare, întregul nostru popor sărbătoresc această tradițională zi într-o atmosferă de puternică angajare patriotică pentru înfăptuirea neabătută a mărețelor obiective stabilite de Congresul al XIII-lea și Conferința Națională ale partidului, care asigură înaintarea fermă a scumpei noastre patrii pe calea luminoasă a socialismului și comunismului. Dobîndește o semnificație deosebită — a spus vorbitorului faptul că sărbătorirea Zilei de 1 Mai are loc în preajma aniversării a 67 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, conducătorul politic încercat al națiunii în marile bătălii pentru lichidarea exploatării și asupririi, pentru triumful socialismului și comunismului în patria noastră, și a 111 ani de la proclamarea independenței depline de stat a României, eveniment istoric de excepțională însemnătate în lupta eroică de secole dusă de poporul român pentru apărarea ființei și gliei sale, pentru afirmarea liberă și suverană între națiunile lumii. Evocînd succint istoria glorioasă a partidului nostru comunist, vorbitorul a reliefat că, în perioada luptei împotriva fascismului și războiului, partidul, care din 1924 acționa în ilegalitate, a desfășurat o intensă activitate pentru unirea tuturor forțelor patriotice, progresiste, antirăzboinice, antifasciste și afilîndu-se în permanență în clocotul luptelor duse de masele populare — a subliniat vorbitorul —, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, au avut un rol determinant în organizarea marii demonstrații antifasciste și antirăzboinice de la 1 Mai 1939, una dintre cele mai puternice manifestări antifasciste din Europa în perioada imediat premergătoare declanșării celui de-al doilea război mondial. In contextul evocării profundelor transformări revoluționare petre Continuare in pag al II - a Primul spectacol într-un edificiu cultural polivalent „Anii luminoși ai studenției noastre“ Ziua de 2 Mai 1988 a prilejuit studenților craioveni un eveniment cu semnificații aparte. Ca urmare a grijii partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru perfecționarea procesului de invățămînt și educație in centrele universitare ale țării, pentru asigurarea unor condiții deosebite de studiu și petrecerea timpului liber al tineretului, ieri a intrat în circuitul cultural al Craiovei noua și moderna extindere a Casei studenților, cu funcționalitate polivalentă, oferind posibilitatea de găzduire a unor spectacole de teatru, de operă sau operetă, concerte, spectacole de revistă, recitaluri, proiecții de filme precum și a redării de programe pe sistem de televiziune cu circuit închis. Concepția constructivă aparține proiectanților de la I.P.J. Dolj, în colaborare cu Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din București, iar la realizarea edificiului au participat un număr important de întreprinderi craiovene, precum EMIL CALOTA (Continuare în pag a IV-a! NUMĂRUL ■ I Pag. 2 — Rubricile Agendă culturală ; Ordinea și curățenia — cartea noastră de vizită ; Sport. ■ Pag. 3 — Răspundem la scrisoarea dv. 1 Pag. 4 — De peste hotare ; Publicitate. La datorie, în vetrele cu „foc continuu“ ale producției Sărbătoarea muncii — omagiată prin fapte ale muncii și înaltei răspunderi revoluționare Ca întotdeauna, «zilele de 1 și 2 Mai i-au găsit pe oamenii muncii din unitățile cu „foc continuu“, în care activitatea nu contenește niciodată, în plin efort pentru desfășurarea unei activități productive normale, pentru realizarea și depășirea sarcinilor economice. Petroliștii, energeticienii, chimiști, oamenii de la calea ferată, reprezentînd profesiuni ale bărbăției și abnegației, au cinstit sărbătoarea muncii prin fapte meritorii, prin veghe neslăbită la posturile lor de înaltă răspundere, asigurînd cerințe vitale ale angrenajului economico-social. ■ SCHELA DE PRODUCȚIE PETROLIERA CRAIOVA înscrie în primele două zile din acest mai sărbătoresc depășirea planului cu 55 000 m.c. gaze utilizabile și 55 000 m.c. gaze comerciabile. Printre brigăzile care au avut o contribuție esențială la materializarea acestor succese se numără cele conduse de inginerii Gheorghe Chirilă și Vasile Tîlvescu din zona Brădești Sud și cea a inginerului Constantin Ciorăneanu de la Brădești Nord. Totodată, s-a acționat cu toate forțele pentru efectuarea reparației capitale a stației de dezbenzinare lăncii Jianu. SCHELA DE FORAJ MELINEȘTI înscrie o activitate deosebită la sondele 4353 și 138, unde s-a lucrat intens executîndu-se tubarea coloanei tehnice și alte operații specifice acestui domeniu. Totodată, au fost terminate sondele 2192 și 3784 care în următoarele zile vor fi predate producției. S-a acționat, de asemenea, cu toate forțele la sondele 2181 și 2106, unde formațiile conduse de Dumitru Dinuț și Nicolae Bîju au înregistrat rezultate deosebite. Tot datorită activității desfășurate în aceste zile va fi pusă în funcțiune în perioada următoare și sonda 4086. Printre cei care au dat măsura întregului lor efort creator amintim pe lucrătorii conduși de Ion Sebraș, șeful atelierului de montaj, și Constantin Stroie, maistru la montaj. CA ■ CENTRALA ELECTRICE TERMOFICARE IȘALNIȚA. Primele zile de muncă din luna mai i-au găsit la datorie pe experimentații muncitori, maiștri și ingineri ai acestui harnic colectiv al întreprinderii Electrocentrale Craiova. Au fost efectuate intervenții operative, „din mers“, în exploatare ca și la gospodăria de cărbune. Unele instalații au fost oprite pentru revizie. Spre exemplu, la blocul 8 s-a refăcut zidăria, remedieri la vane și ventile, la morile de cărbune, ventilatoare. A fost remediată o spărtură la cazanul nr. 5, iar la cazanul nr. 3 s-au efectuat operațiile specifice (Continuare în pag. a III-a) întreprinderea de confecții Craiova Producția destinată exportului în centrul atenției! Insușindu-și cu răspundere sarcinile complexe ce-i revin în actualul cincinal, colectivul Întreprinderii de confecții Craiova acționează cu toate forțele pentru realizarea la timp și la un înalt nivel calitativ a producției de export. Preocupările perseverente pentru asigurarea ritmică a materiilor prime și pentru funcționarea la întreaga capacitate a utilajelor s-au concretizat în sporirea considerabilă a producției zilnice destinate exportului, în condițiile diversificării gamei sortimentale. Circa 80 la sută din aceasta este livrată la diverși parteneri de peste hotare. Ce ne spune acest procent ridicat ? Că lucrătoarele de aici dovedesc maturitate profesia-CONSTANTIN PĂDUREANU (Continuare ir IlI-a) AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA Expresie elocventa a răspunderii comuniste, a dragostei față de glie aceea revenim la Seaca de Pădure și, din mijlocul Brabovei, după ce urcăm un povîrniș de deal, ajungem la Vîlcom. Pretutindeni — în punctele „Valea Crucii", Pămîntul — factor decisiv al producțiilor agricole. Nici un metru pătrat necultivat! t ______. | | _ „ notațile reHipale în zorî împreună cu tovarășii Paul Petrescu, organizatorul de partid al consiliului, și Gheorghe Sîrbulescu, inginerul șef al C.U.A.S.C. Seaca de Pădure, stabilim să revedem „pe viu" cum se spune, la fața locului, modul cum se acționează pentru reintroducerea in circuitul arabil a unor suprafețe greu accesibile, nemecanizabile sau parțial mecanizabile, situate in perimetrul fiecăreia din cele șapte cooperative agricole. Din marginea comunei Seaca de Pădure urcăm o pantă abruptă, apoi facem la stingă pe drumurile de exploatare ce taie în două șosele cultivate cu păioase sau însămințate de curînd cu porumb și alte prăsitoare. Traversăm apoi aproape întreaga zestre funciară a cooperativelor agricole din Cleanov și Carpen. După „Mutu", „Terase vii" din perimetrul C.A.P. Cleanov , „Fața Răchitei", „Laica", „Ciontu" de la Seaca de Pădure , „Dosul Moșnei" și „Valea lui Marghidan" de la Vîlcom, pe suprafețele odinioară înțelenite și chiar împădurite, acum terenul este perfect nivelat, arat și semănat. Tovarășul Paul Petrescu precizează că, în ultimii cinci ani, au fost reintroduse în circuitul arabil al cooperativelor agricole 511 ha din care numai în această primăvară 293 ha. arătau aceste dealuri pleșuve cu trei-patru decenii în urmă și comparîndu-le cu modul structural cum se înfățișează azi, poți da adevărata dimensiune a eforturilor care s-au făcut pentru readucerea în circuitul arabil a zeci și sute de hectare, cocoțate pe pante abrupte, unele dintre ele tăiate adinc, pînă în apropiere de ■ roca-mamă, de ravene și fenomenul de alunecare. Cum s-a ajuns ca în C.U.A.S.C. Seaca de Pădure să se facă cu adevărat o Ceea ce văd acum pe meleagurile pe care le străbatem nu-mi alungă vechile imagini, dimpotrivă, le recheamă mai puternic. Pentru că numai cunoscînd cum cotitură radicală în redarea in cultură a unei apreciabile suprafețe de teren, în primul rînd prin crearea unei opinii de masă in favoarea înfăptuirii acestui deziderat major. Problema enunțată a fost larg dezbătută cu comuniștii, deputații, cooperatorii, mecanizatorii, specialiștii, cu întreaga populație activă a satelor, s-au stabilit, astfel, lucrările ce pot fi executate manual și cele care pot fi realizate cu mijloace mecanizate. Pe baza identificării fiecărei suprafețe, nu pînă la ultimul hectar, ci pînă la ultimul an, s-a trecut la defrișarea mărăcinișurilor, arborilor răzleți, arboretelor de invazie, viilor vitrate (Continuare in pag a til-a) V ERIGIOIU