Inainte, mai 1988 (Anul 45, nr. 13400-13424)

1988-05-03 / nr. 13400

Proletari­smn toata [Urile, uniți-vă I [AN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLIV NR 13 400 MARTI 3 MAI 1988 4 PAGINI 50 BANI lntr-o atmosferă de intensă angajare patriotică și strînsă unitate în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Craiova a avut loc Adunarea festivă consacrată Zilei de 1 Mai Teatrul Național din Cra­iova — superb lăcaș de cul­tură înălțat în anii „EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU“ — a găzduit duminică aduna­rea festivă consacrată Zilei de 1 Mai. In deschiderea a­­dunării, a fost intonat Im­nul de Stat al Republicii Socialiste România. Despre semnificația Zilei solidarității internaționale a celor ce muncesc a vorbit tovarășul Ion Traian Ștefă­­nescu, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid. Vorbitorul sărbătorirea a subliniat că Zilei muncii are loc într-o deplină uni­tate în jurul partidului, al secretarului său general, to­varășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit și stimat fiu al națiunii române, marele Erou între eroii neamului, înflăcărat patriot revoluțio­nar, eminent gînditor și om politic al lumii contempo­rane. Clasa muncitoare, în­tregul nostru popor sărbăto­resc această tradițională zi într-o atmosferă de puter­nică angajare patriotică pen­tru înfăptuirea neabătută a mărețelor obiective stabilite de Congresul al XIII-lea și Conferința Națională ale partidului, care asigură îna­intarea fermă a scumpei noastre patrii pe calea lu­minoasă a socialismului și comunismului. Dobîndește o semnificație deosebită — a spus vorbitorul­ui faptul că sărbătorirea Zilei de 1 Mai are loc în preajma aniver­sării a 67 de ani de la fău­rirea Partidului Comunist Român, conducătorul politic încercat al națiunii în ma­rile bătălii pentru lichida­rea exploatării și asupririi, pentru triumful socialismu­lui și comunismului în pa­tria noastră, și a 111 ani de la proclamarea independen­ței depline de stat a Româ­niei, eveniment istoric de excepțională însemnătate în lupta eroică de secole dusă de poporul român pentru apărarea ființei și gliei sale, pentru afirmarea liberă și suverană între națiunile lu­mii. Evocînd succint istoria glorioasă a partidului nos­tru comunist, vorbitorul a reliefat că, în perioada lup­tei împotriva fascismului și războiului, partidul, care din 1924 acționa în ilegali­tate, a desfășurat o intensă activitate pentru unirea tu­turor forțelor patriotice, progresiste, antirăzboinice, antifasciste și afilîndu-se în permanență în clocotul luptelor duse de masele populare — a subliniat vor­bitorul —, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu to­varășa Elena Ceaușescu, au avut un rol determinant în organizarea marii demon­strații antifasciste și anti­războinice de la 1 Mai 1939, una dintre­ cele mai puter­nice manifestări antifasciste din Europa în perioada ime­diat premergătoare declan­șării celui de-al doilea răz­boi mondial. In contextul evocării profundelor trans­formări revoluționare petre­­­ Continuare in pag a­l II - a Primul spectacol într-un edificiu cultural polivalent „Anii luminoși ai studenției noastre“ Ziua de 2 Mai 1988 a pri­lejuit studenților craioveni un eveniment cu semnifica­ții aparte. Ca urmare a gri­jii partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru perfecționarea procesului de invățămînt și educație in centrele universitare ale țării, pentru asigurare­a unor condiții deosebite de studiu și petrecerea timpului liber al tineretului, ieri a intrat în circuitul cultural al Cra­­iovei noua și moderna ex­tindere a Casei studenților, cu funcționalitate poliva­lentă, oferind posibilitatea de găzduire a unor specta­cole de teatru, de operă sau operetă, concerte, spectaco­le de revistă, recitaluri, proiecții de filme precum și a redării de programe pe sistem de televiziune cu cir­cuit închis. Concepția con­structivă aparține proiec­tanților de la I.P.J. Dolj, în colaborare cu Institutul de arhitectură „Ion Mincu“ din București, iar la realizarea edificiului au participat un număr important de între­prinderi craiovene, precum EMIL CALOTA (Continuare în pag a IV-a! NUMĂRUL ■ I Pag. 2 — Rubricile Agendă culturală ; Ordi­nea și curățenia — car­tea noastră de vizită ; Sport. ■ Pag. 3 — Răs­pundem la scrisoarea dv. 1 Pag. 4 — De peste ho­tare ; Publicitate. La datorie, în vetrele cu „foc continuu“ ale producției Sărbătoarea muncii — omagiată prin fapte ale muncii și înaltei răspunderi revoluționare Ca întotdeauna, «zilele de 1 și 2 Mai i-au găsit pe oamenii muncii din unitățile cu „foc continuu“, în care activitatea nu contenește niciodată, în plin efort pentru desfășurarea unei activități productive normale, pentru realizarea și de­pășirea sarcinilor economice. Petroliștii, energeticienii, chi­­miști, oamenii de la calea ferată, reprezentînd profesiuni ale bărbăției și abnegației, au cinstit sărbătoarea muncii prin fapte meritorii, prin veghe neslăbită la posturile lor de înaltă răspundere, asigurînd cerințe vitale ale angrena­jului economico-social. ■ SCHELA DE PRODUC­ȚIE PETROLIERA CRA­IOVA înscrie în primele două zile din acest mai săr­bătoresc depășirea planului cu 55 000 m.c. gaze utiliza­bile și 55 000 m.c. gaze co­­merciabile. Printre brigă­zile care au avut o contri­buție esențială la materiali­zarea acestor succese se nu­mără cele conduse de ingi­nerii Gheorghe Chirilă și Vasile Tîlvescu din zona Brădești Sud și cea a ingi­nerului Constantin Cioră­­neanu de la Brădești Nord. Totodată, s-a acționat cu toate forțele pentru efectu­area reparației capitale a stației de dezbenzinare lăn­cii Jianu.­­ SCHELA DE FORAJ MELINEȘTI înscrie o acti­vitate deosebită la sondele 4353 și 138, unde s-a lucrat intens executîndu-se tuba­­rea coloanei tehnice și alte operații specifice acestui domeniu. Totodată, au fost terminate sondele 2192 și 3784 care în următoarele zile vor fi predate produc­ției. S-a acționat, de ase­menea, cu toate forțele la sondele 2181 și 2106, unde formațiile conduse de Du­mitru Dinuț și Nicolae Bîju au înregistrat rezultate de­osebite. Tot datorită activi­tății desfășurate în aceste zile va fi pusă în funcțiune în perioada următoare și sonda 4086. Printre cei care au dat măsura întregului lor efort creator amintim pe lucrătorii conduși de Ion Sebraș, șeful atelierului de montaj, și Constantin Stroie, maistru la montaj. CA ■ CENTRALA ELECTRI­CE TERMOFICARE IȘALNIȚA. Primele zile de muncă din luna mai i-au găsit la datorie pe experi­mentații muncitori, maiștri și ingineri ai acestui harnic colectiv al întreprinderii Electrocentrale Craiova. Au fost efectuate intervenții o­­perative, „din mers“, în ex­ploatare ca și la gospodăria de cărbune. Unele instalații au fost oprite pentru revi­zie. Spre exemplu, la blocul 8 s-a refăcut zidăria, reme­dieri la vane și ventile, la morile de cărbune, ventila­toare. A fost remediată o spărtură la cazanul nr. 5, iar la cazanul nr. 3 s-au efectuat operațiile specifice (Continuare în pag. a III-a) întreprinderea de confecții Craiova Producția destinată exportului în centrul atenției! Insușindu-și cu răspunde­re sarcinile complexe ce-i revin în actualul cincinal, colectivul Întreprinderii de confecții Craiova acționea­ză cu toate forțele pentru realizarea la timp și la un înalt nivel calitativ a pro­ducției de export. Preocu­pările perseverente pentru asigurarea ritmică a mate­riilor prime și pentru func­ționarea la întreaga capaci­tate a utilajelor s-au con­cretizat în sporirea consi­derabilă a producției zil­nice destinate exportului, în condițiile diversificării gamei sortimentale. Circa 80 la sută din aceasta este livrată la diverși parteneri de peste hotare. Ce ne spu­ne acest procent ridicat ? Că lucrătoarele de aici do­vedesc maturitate profesia-CONSTANTIN PĂDUREANU (Continuare ir IlI-a) AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA Expresie elocventa a răspunderii comuniste, a dragostei față de glie aceea revenim la Seaca de Pădure și, din mijlocul Bra­­bovei, după ce urcăm un po­­vîrniș de deal, ajungem la Vîlcom. Pretutindeni — în punctele „Valea Crucii", Pămîntul — factor decisiv al producțiilor agricole. Nici un metru pătrat necultivat!­ ­t ______. | | _ „ notațile reHipale în zorî împreună cu tovarășii Paul Petrescu, organizato­rul de partid al consiliului, și Gheorghe Sîrbulescu, in­ginerul șef al C.U.A.S.C. Seaca de Pădure, stabilim să revedem „pe viu" cum se spune, la fața locului, modul cum se acționează pentru reintroducerea in circuitul arabil a unor su­prafețe greu accesibile, ne­­mecanizabile sau parțial mecanizabile, situate in pe­rimetrul fiecăreia din cele șapte cooperative agricole. Din marginea comunei Sea­ca de Pădure urcăm o pantă abruptă, apoi facem la stingă pe drumurile de ex­ploatare ce taie în două șo­sele cultivate cu păioase sau însămințate de curînd cu porumb și alte prăsitoare. Traversăm apoi aproape în­treaga zestre funciară a co­operativelor agricole din Cleanov și Carpen. După „Mutu", „Terase vii" din perimetrul C.A.P. Cleanov , „Fața Răchitei", „Laica", „Ciontu" de la Seaca de Pă­dure , „Dosul Moșnei" și „Valea lui Marghidan" de la Vîlcom, pe suprafețele odinioară înțelenite și chiar împădurite, acum terenul este perfect nivelat, arat și semănat. Tovarășul Paul Petrescu precizează că, în ultimii cinci ani, au fost re­introduse în circuitul arabil al cooperativelor agricole 511 ha din care numai în această primăvară 293 ha. arătau aceste dealuri ple­șuve cu trei-patru decenii în urmă și comparîndu-le cu modul structural cum se înfățișează azi, poți da ade­vărata dimensiune a efortu­rilor care s-au făcut pentru readucerea în circuitul ara­bil a zeci și sute de hectare, cocoțate pe pante abrupte, unele dintre ele tăiate adinc, pînă în apropiere de ■ roca-mamă, de ravene și fenomenul de alunecare. Cum s-a ajuns ca în C.U.A.S.C. Seaca de Pădure să se facă cu adevărat o Ceea ce văd acum pe me­leagurile pe care le străba­tem nu-mi alungă vechile imagini, dimpotrivă, le re­cheamă mai puternic. Pen­tru că numai cunoscînd cum cotitură radicală în redarea in cultură a unei aprecia­bile suprafețe de teren, în primul rîn­d prin crearea unei opinii de masă in favoarea înfăptuirii acestui dezide­rat major. Problema enun­țată a fost larg dezbătută cu comuniștii, deputații, co­operatorii, mecanizatorii, specialiștii, cu întreaga populație activă a satelor, s-au stabilit, astfel, lucră­rile ce pot fi executate ma­nual și cele care pot fi re­alizate cu mijloace meca­nizate. Pe baza identificării fiecărei suprafețe, nu pînă la ultimul hectar, ci pînă la ultimul an, s-a trecut la defrișarea mărăcinișurilor, arborilor răzleți, arborete­­lor de invazie, viilor vitrate (Continuare in pag a til-a) V ERIGIOIU

Next