Inainte, septembrie 1988 (Anul 45, nr. 13503-13528)

1988-09-01 / nr. 13503

A la spiritul Tezelor din aprilie pentru apropiata Plenară a C.C. al P.C.R., al indicațiilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu Sarcinile economice — exemplar realizate! La intrarea în cea de a 9-a lună a anului • Creșterea producțiilor zilnice și pregătirea pentru iarnă în industriile extractivă și energetică • Planul fizic riguros urmărit în toate întreprinde­rile, pentru recuperarea restanțelor și realizarea ritmică, în structura sor­timentală • EXPORTUL — prioritatea priorităților­ • Exigență și răspun­dere pentru realizarea planului în unitățile industriei alimentare­ • O pe­rioadă de maximă mobilizare în transporturi • Muncă intensă, organizare și cooperare exemplară pe șantiere, pentru asigurarea punerilor în funcțiune prevăzute • Pretutindeni, preocupare responsabilă pentru creșterea eficien­ței economice • Pregătirea producției anului 1989 — un examen al compe­tenței și dinamismului conducerilor de unități și centrale industriale ! Am intrat în cea de a 9-a lună a anului și, calendaristic, în toamnă, perioadă care, prin natura ei, cît și prin specificul problemelor din industria județului, se con­stituie într-un serios examen pentru organele și organiza­țiile de partid, consiliile oa­menilor muncii, conducerile de unități, specialiști, pentru toate colectivele din econo­mie. In mod firesc, in această perioadă se acumulează răs­punderile finalizării cores­punzătoare a activității pro­ductive pe trimestrul al III­­lea și pe întregul an și cele ale pregătirii viitoarei pro­­­­ducții, prin fundamentarea riguroasă a planului pe 1989 cu comenzi și contracte la intern și export, cu aprovi­zionarea tehnico-materială și cooperările necesare. Dar, in același timp, la specificul problemelor cu care se con­fruntă Doljul, acestor preo­cupări li se adaugă cerința recuperării restanțelor, într-o serie de unități, la produc­țiile fizică și marfă, la ex­portul de mărfuri, inclusiv lichidarea unor stocuri mari de produse nevămuite, impul­sionarea decisă a evoluțiilor la indicatorii calitativi, de eficiență, la care persistăm în evoluții nepermis de­ slabe. Ce se impune acum, cu prioritate, în economia jude­țului ? Așa cum a reieșit din exigența analiză asupra acti­vității pe cele 8 luni din acest an, întreprinsă, din conclu­ziile și hotărîrea adoptată in recenta plenară a Comitetu­lui județean de partid, reali­zarea producției marfă și a producției fizice trebuie să concentreze perseverent efor­turile de zi cu zi și schimb de schimb ale tuturor colec­tivelor muncitorești, îndeo­sebi la „Electroputere“, „Oltcit“, I.T.M.A., I.U.G., I.M.L., întreprinderea de confecții din Craiova, „Textila“ Calafat, I.T.M.E. Filiași, să se analizeze, zi­lele acestea, situația lan­sării în fabricație a pro­ducției fizice prevăzută se executa pînă la sfîrșitul a­­nului, îndeosebi a celei con­tractate la export, gtadiul a­­sigurării condițiilor pregă­tirii fabricației și baza ma­terială. Este necesar ca în în­treprinderile la care persistă restanțe — „Electroputere“, I.T.M.E., „Oltcit“, Schela de producție petrolieră, Electro­­centrale, I.M.L., Combinatul chimic și altele, să se urmă­rească realizarea producției ADRIAN FULG­A (Continuare in pag. a III-a) Experiența înaintată — temeinic însușită, larg generalizată Galiciuica-un reviriment, dar rezervele pot fi mult mai bine puse în valoare Galiciuica — iată o locali­tate de câmpie, cu denumire diminutivală, asupra căreia Constantin Cojocaru, aflat la cea de-a doua tinerețe a sa, a maturității creatoare, și-a pus amprenta timp de un de­ceniu, ca președinte, ca și mai înainte, ca șef de fermă, ori ca simplu tehnician agro­nom. Cînd, la începutul acti­vității, obținea cam pe ju­mătate producție la hectar, față de acum, i se părea ceva ce ține mai degrabă de vis, decît de realitate. Iar acum, ce altă satisfacție ar putea încerca, decit aceea, cu totul aparte, că unitatea condusă de el este una din candida­tele la înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluții Agrare“ pentru obținerea, în medie la hectar, a 8 872 kg griu de pe suprafața cultivată de 360 ha. Cea mai mare producție a fost realizată în perimetrul fermei nr. 2, condusă de ing. Elena Tica._ „Cit privește HORI­­ lON-­uI îI Continuare un pag a III-al ANUL XLIV NR 13 503 JOI 1 SEPTEMBRIE 1988 4 PAGINI 50 BANI Sub semnul înfăptuirii politicii profund umaniste a partidului și statului nostru, al grijii tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru continua creștere a bunăstării întregului nostru popor începînd de azi, 1 septembrie. Alte categorii de oameni ai muncii beneficiază de creșterea retribuțiilor Incepînd de azi, 1 septem­brie, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de ma­jorarea retribuțiilor în con­formitate cu prevederile re­centului Decret al Consiliului de Stat. Astfel, la numai o lună după aplicarea aminti­tului act normativ privind sporirea veniturilor pentru personalul muncitor cu câști­guri mai mici, îndeosebi ti­nerii aflați in primii ani de activitate din industria ex­tractivă, energetică, metalur­gică, construcții de mașini, electrotehnică, chimică, pe­trochimică — ramuri de ba­ză ale economiei noastre, de primă importanță pentru progresul și prosperitatea țării — urmează să primeas­că retribuții majorate cel cu cîștiguri sub 2­000 de lei din unitățile industriei alimen­tare, agricultură și silvicul­tură, construcții-montaj, eco­nomia apelor, transporturi și telecomunicații și altele. In felul acesta, celor 900 000 de persoane care au primit deja retribuții majorate incepînd cu data de 1 august a.c., li se vor mai adăuga alți 600 000 de oameni ai muncii, urm­înd ca la 1 octombrie a.c. să se încheie prima etapă de ma­jorare a cîștigurilor in care, conform Decretului Consiliu­lui de Stat, se încadrează cei cu venituri mici din celelalte sectoare și domenii de acti­vitate, adică aici un milion de oameni ai muncii. Se înfăptuiesc astfel, sta­tornic, măsurile înalt uma­niste, cu semnificații majore deosebite, pentru creșterea bunăstării poporului nostru, inițiate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul gene­ral al partidului, președintele Republicii, măsuri care vin să transpună în practică ho­­tărîrile Congresului al XIII- lea și Conferinței Naționale ale partidului. Sunt, toate a­­cestea, noi dovezi ale profun­dului umanism care caracte­rizează politica științifică, realistă a partidului nostru, al cărei scop suprem este a­­sigurarea bunăstării și feri­cirii oamenilor. Impetuoasa dezvoltare economiei românești, îndeo­a­sebi după Congresul al IX- lea al partidului, crearea in toate județele țării a unor puternice platforme indus­triale, în care lucrează mi­lioane de oameni ai muncii, înfăptuirea pe tot cuprinsul patriei, la sate, a noii revo­luții agrare, caracterizată de obținerea unor producții fără­­ Continuare in pag . III -­, întreprinderea de trans­formatoare și motoare electrice Filiași. Comu­niștii Nicolae Ianoș Adriana Popa — șef for­șt mație și, respectiv, bo­binatoare — acordă atenție deosebită realiză­­­rii produselor. AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA Ne aflăm într-o perioadă in care — paralel cu strînsul legumelor, fructelor, produc­ției culturilor tîrzii de toam­nă — se fac și trebuie să se facă eforturi deosebite pen­tru soarta recoltei viitoare. Lucrarea de bază cu care în­cepe obținerea de producții la nivelul obiectivelor noi revoluții agrare constă, după cum­­ se știe, în executarea arăturilor la timp și de bună calitate. Ne constituie pentru nimeni un secret faptul că, prin îmbunătățirea factorilor de structură, apă și aer, ară­turile de ■ ?.ră ușurează tran­sformările chimice din sol, realizîndu-se substanțe mult mai accesibile absorbției de către plante. Experiența mul­tor unități agricole a demon­strat că prin arăturile de vară — îndeosebi pe supra­fețele destinate însămînțări­­lor de toamnă — se distruge o mare parte din buruieni, numeroase semințe sunt în­gropate la o adîncime de un­de nu mai pot răsări, iar ri­­zomii buruienilor perene sunt aduși la suprafață și astfel se usucă. Exigențele Înfăptuirii noii revoluții agrare impun ca, în anul viitor să obținem pro­ducții mult mai mari, la ni­velul inepuizabilelor rezerve interne de care dispune agri­cultura socialistă. Pornind de la acest deziderat major, Co­mandamentul județean pen­tru coordonarea lucrărilor a­­gricole a stabilit, pe consilii unice agroindustriale și uni­tăți agricole, volumul lucră­rilor pentru pregătirea însă­­mînțărilor de toamnă, dînd o atenție prioritară execu­tării arăturilor. Cu toate greutățile determinate de lipsa îndelungată a precipi­tațiilor, în multe unități din consiliile unice agroindus­triale Seaești, Vîrtop, Meli­­nești, Filiași, Bratovoești, Plopșor, Moțăței, Robănești, Plenița,­­ Șimnic, Calafat, Murga și s-au executat ală­turi pe suprafețe apreciabile, deși nu se poate spune că s-a acționat pretutindeni pentru folosirea la întreaga capacitate a tractoarelor, atît ziua cit și noaptea. Cu toate că ne aflăm în preajma în­­sămînțărilor de toamnă, in­­tr-un mare număr de unități agricole din consiliile unice agroindustriale Bechet, Pre­­dești, Amărăști, Seaca de Pădure, Zănoaga, Măceșu, Dăbuleni, Cîrcea, Perișor, Segarcea, Poiana Mare, Ca­­tane, Băilești, Bîrca, arătu­rile sînt abia la început, ne­­fiind executate decît în pro­porție de 15 pînă la 29 la sută. Desigur, în marea ma­joritate a unităților arăturile A. FRIGIOIU (Continuare In pag a III-a) Stadiul arăturilor reclamă măsuri deosebit de energice pentru respec­tarea vitezelor de lucru prevăzute! lotniiiiiuiinmiiniiiHtintßiiißiiiiiiunuaiiiuiifiuiiinmiw Pag. 2 — Rubricile : Festi­valul național „Cântarea Româ­niei“ ; Cei vizați răspund : Sport ■ Pag. 3 — Rezultatele economi­ce — criteriul fundamental de apreciere a eficienței muncii po­litice ■ Pag. 4 — De peste ho­tare ; Publicitate. •MUl!llilliilll»lliiUll[lllH!l!!î!!lii!Hjili«llUili!HilHliîilffll!!liiIlini!IKÎlini!SI!!!U!ill»llSlli!Hfliili!ii!i:iliiilîi!liiinH«iiii:iHliliU«l»*' Creionare Glodul care devine realitate Soarele pripește puternic peste timpurile Călărașului. Din cînd In cînd, întilnim fe­mei de-ale locului, cu bas­malele trase pe frunte pentru a-și apăra fața de dogoarea ce nu cruță nimic, căutind in zare norul de ploaie ce nu mai vine. Nisipul gălbui se ridică in urma căruțelor ce duc povara roadelor din cîmp... — Nene, mai e mult pină la ferma 26 ? — întrebăm un bătrîn ce îndeamnă o vacă la păscut. — Este ! Mergeți înainte fi mai întrebați, ceva mai de­parte, pe cineva care o să vă îndrume spre fermă ! ...Norul de nisip ce ne în­soțise tot drumul se împrăș­tie în momentul in care oprim în fața „sediului“ fer­mei condusă de Valentin Chiosu, despre care știam că este și secretar al comitetu­lui comunal U.T.C. din Călă­rași. Ne recomandăm și îl „provocăm“ la un scurt dia­log pe teme ale muncii sale cotidiene. — De cinci silite și șef de fermă, tovarășe Chiosu ? — Din primăvară, dar lu­crez aici, în cadrul A.E.S.C. Dăbuleni, de cînd am termi­nat liceul agroindustrial din localitate, adica de S ani. înțelegem, în continuare, MIOARA RO­ȘCA (Continuare in pag a III -a» In ferma Foișor, a C.IV.P. legumicolă Dranic, cooperatorii, organizați pe echipe, finalizează recol­tatul roșiilor pe o sală de 17 ha. In foto : echipa condusă de Ion Grigore în plină activitate. Foto : S. Dan

Next