Inainte, mai 1989 (Anul 46, nr. 13711-13733)

1989-05-05 / nr. 13711

ANUL XLV NK 13 711 VINERI 5 MAI 1989 « PAGINI 50 BANI :=* I E V I În spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu­ înfăptuirea riguroasă a programului de organizare și modernizare a producției In importanta Cuvîntare­­ la istorica Plenară din apri­­­­lie a Comitetului Central, secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, arăta : „In toate ramurile de ac­ --------——­ti­vita­te tre­buie să se a­corde o atenție deosebită înfăptuirii neabă­tute a programelor de orga­nizare și modernizare producției, a intregii activi­­­tăți, pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și teh­nicii“. Așadar, încă o dată, este subliniată necesitatea imperioasă a modernizării prin noi tehnologii, cu con­sumuri reduse și care să asigure o calitate superi­oară a produselor realizate. Pentru acest an, pe baza experienței acumulate, bi­roul O.P.M. de la întreprin­derea „Textila“ Calafat, sub directa îndrumare a consi­liului oamenilor muncii, a întocmit un riguros pro­gram privind perfecționarea organizării și modernizarea proceselor de producție, care cuprinde 37 de mă­suri ce vizează, între altele : modificarea sistemului de reglare automată a viteze­lor la mașinile de urzit ; modificarea instalațiilor de ceruire și dotarea cu jghea­buri pentru supraplin ; adap­tarea fuselor de bătaie DG la mașinile de țesut „UNI­REA“, asigurîndu-se, în a­­cest fel, prelungirea dura­tei de funcționare și redu­cerea cheltuielilor materia­le. Alte măsuri vizează creșterea procentului de M.T.R.uri în r­ețetele de amestec și producerea unor țesături ușoare pentru in­tern, care să reducă consu­mul de materie primă cu peste 30 realizarea și de tone pe an; introducerea în fabricație de articole noi­­ și cu finețe mare, concomi­tent cu creșterea desimii în urzeală și bătătură ; crește­rea vitezelor de rotație cu 500 rot./min la mașinile de filat cu inele, unde se va obține un spor de producție de 6 la sută etc. De altfel, așa cum ne-a informat in­ginera Angela Pișleag, șefa biroului O.P.M. din unitate, prin aplicarea întregului complex de măsuri tehnice­­organizatorice, alcătuit din 7 capitole — ce se referă la modernizarea fluxurilor teh­nologice de fabricație, îm­bunătățirea pregătirii teh­nice, programării, lansării și urmăririi producției, ra­ționalizării debitării și pre­gătirii materialelor, model-MIHAIL CARAULEANU, coresp. (Continuare în pag. a IlI-a) Exigențe ale accentuării caracterului intensiv al dezvoltării economice în etapa actuală Recondiționarea pieselor - suport material al realizării pianului de producție Pentru harnicul colectiv de la Secția­ de Reparat Va­goane Craiova — aparținind I.M.M.R. Roșiori — perioada care a trecut din acest an a fost una a bunelor rezulta­te în producție, răspunzîn ■­du-se, astfel mobilizatoare­lor sarcini și îndemnuri for­mulate de secretarul gene­­­­ral­ al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Dintr o discuție avută cu șeful sec­ției, inginerul Florian Po­­lorescu, am reținut că in perioada care a trecut din acest an s-au reparat, peste prevederile de plan, 40 de vagoane de diferite tipuri, producția marfă fiind depă­șită cu 2,7 procente. De asemenea, planul la piese de schimb pentru beneficiarii din cadrul Transporturilor Ministerului și Teleco­municațiilor a fost depășit de două ori, iar planul de modernizări la vagoane — de 4 ori. Sunt cifre care re­levă mobilizarea susținută a tuturor oamenilor muncii, in frunte cu comuniștii, la realizarea planului de pro­ducție, pentru obținerea unei înalte eficiențe econo­mice. Se cuvin a fi mențio­nate eforturile lăcătușilor Stelian Ghindă, Nicolae Do­­garu, Costel Badea, Octa­­vian Vlad, Constantin Bâr­neci, ale sudorilor Sile Do­­robanțu și Tudor Gavrilă, inginerului George Dincă și economistei Lucia Opreaica, oameni care se situează lună de lună printre frun­tașii întrecerii socialiste. Este de relevat și modul in care Regionala de Căi Fe­rate Craiova, prin șeful Di­viziei de Vagoane, tovară­șul Gheorghe Dobre, s-a preocupat de a trimite rit­mic la reparat vagoanele, ca și rezolvarea operativă a problemelor de aproviziona­re prin delegați care s-au deplasat la diverși furnizori MARIN DUMITRU (Continuare in pag. a III-a) AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA Imperativ major pe ogoarele județului . Toate culturile-exemplar întreținute, prin prașile executate la timp și de calitate­ însămînțate mult mai de­vreme decit în anii prece­denți, culturile de primă­vară au răsărit și se dez­voltă normal. Precipitațiile căzute în ultimul timp fa­vorizează, bineînțeles, dez­voltarea culturilor, dar, în aceeași măsură, și creșterea buruienilor. De aici necesi­tatea de a se acționa opera­tiv, cu întreaga forță activă a satelor, inclusiv cu nave­tiștii, pentru a executa pra­șile repetate, ori de cîte ori este nevoie, astfel încît toa­te substanțele nutritive din sol să rămînă la dispoziția plantelor. In acest scop, pe baza indicațiilor date de la nivelul județului, s-a trecut din vreme la angajarea su­prafețelor cu culturi In acord global de către mem­brii cooperatori, de alți lo­cuitori ai comunelor care lucrează în unități neagri­­cole, precum și de navetiști. Totodată, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii au pus în stare de funcționare sapele rotative, cultivatoa­rele și alte utilaje folosite la întreținerea mecanizată a culturilor. Este pozitiv fap­tul că pentru fiecare culti­vator s-au asigurat cite 2—3 organe active, spre a putea fi operativ schimbate și a se asigura lucrări de bună calitate. In Consiliul Unic Agroindustrial Bîrca, într-o perioadă de timp mult mai scurtă decît în anii trecuți, s-a încheiat prima prașilă manuală pe toate cele 1160 ha cu sfeclă de zahăr. De a­­emenea, prașila întîi ma­nuală a fost aplicată pe 889 din 1075 ha cu floarea-soa­relui, precum și pe aproape 3 000 ha cu porumb. Pre­zenți permanent la fața locu­lui, în mijlocul formațiilor de lucru, factorii cu munci de răspundere de la Bîrca, Urzicuța, Giurgița, Goicea, Dunăreni au urmărit și ur­măresc ca la întreținerea culturilor să se mențină in­tactă densitatea optimă de plante recoltabile la unita­tea de suprafață. Prașila întîi manuală la sfecla de zahăr a fost practic înche­iată și în unitățile din con­siliile unice agroindustriale: Amărăști — 820 ha ; Băilești — 1­005 ha ; Bechet — 210 ha ; Catane — 500 ha ; Ple­­nica — aproape 900 ha. La A. FRIGIOIU (Continuare in pag a IlI-a) Un „maraton“ care se derulează­­ din 24 de ore Un exemplu deosebit de instructiv, despre modul cum trebuie să se acționeze la udarea culturilor, acolo unde nevoia de apă din sol continuă să rămînă acută, îl întîlnim la Amărăștii de Sus. In investigația între­prinsă aici, atît în după­­amiaza zilei de 3 mai a.c., cit și în prima parte a nop­ții, ne-am convins că răs­punderea față de soarta re­coltelor din anul în curs se manifestă la cotele cele mai înalte. De fapt, nici nu ar putea fi altfel de vreme ce primarul acestei localități este prezent în punctele „fierbinți“, în marea bătă­lie pentru a smulge pămîn­­tului recolte tot mai bogate. „Pentru mine, în calitate de primar — ne spune co­munistul Dumitru Diaconu — nu poate fi nimic mai important, în momentul de față, decît mobilizarea exem­plară a tuturor forțelor de care dispunem în vederea asigurării fără întrerupere, zi­ și noapte, a întregii can­tități de apă de care au atîta nevoie plantele, pentru a putea să se dezvolte nor­mal, pe toată durata ciclu­lui de vegetație. Numai ac­ționînd așa vom reuși, în acest an, să obținem pro­ducții fără precedent, așa cum ne cere secretarul ge­neral al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu“. Reținem din agenda prima­rului — ceea ce denotă că vorbele au o deplină acope­rire în fapte — că progra­mul de udări, prevăzut pentru perioada 27 aprilie — 3 mai a.c., a fost realizat în proporție de 125 la sută. Mai concret, au fost udate aproape 700 ha, față de 560 ha programate, făcînd preci­zarea că oamenii de aici acordă, o maximă grijă ca­lității acestei lucrări. Prima sală la care ajun­gem, în jurul orei 18, este cea cu porumb pentru boa-EMIL LAZARESCU (Continuare în pag. a III-a) Nu și-a făcut decît datoria!... Aștern pe hirtie aceste rinduri sub impresia tonică pe care mi-a lăsat-o atmos­fera de vibrantă trăire a­­fectivă, tovărășească, respi­rată zilele trecute de colecti­vul Laborato­rului de tehno­logie a materia­lelor — „E­lectroputere“. Intr-o emoțio­nantă comuniune sufleteas­că, oamenii ce testează și gi­rează proprietățile mecanice, termice și chimice ale me­talelor și m­emetalelor intrate in procesele de fabricație și-au sărbătorit veteranul — pi inginerul Macsimilian Isăitănoiu, cu prilejul ieșirii la­ pensie. Faptul in sine nu m-ar fi îndemnat la prezenta însem­nare reportericească, pen­tru că el este de domeniul obișnuitului in colectivul constructorilor craioveni de mașini și aparate electrice. M-a impulsionat însă, ex­plicația concluzivă a sărbă­toritului, după ce i s-au a­­mintit, în semn de respect și de mulțumire, înfăptuirile remarcabile din cei 38 de ani de muncă in „Electropu­­tere“ : „Nu mi-am făcut de­cit datoria ! Și-mi pare rău că a trecut timpul, iar eu mai am au­tea proiecte !...“ Numai datoria ! Dar cum ?... Răsfoiesc citeva file auto­biografice acoperite de Mac­similian Băltănoiu cu un scris citeț, dar ușor tremu­rat. Mă gîndesc că degeaba a preferat această modali­tate de dialog cu reporterul și un zadar a folosit verbul la persoana a treia, afișind o falsă detașare, ca și cind ar fi fost vorba de altcineva, pentru că hirtia a trădat și ea starea emoțională atit de firească in asemenea mo­mente. De ce, oare, s-a stră­duit s-o disi­muleze ? Să fie motivul pla revelație șim­trecerii inexorabile a anilor, a la care nu prea și-a făcut timp să se gîndească pină acum ? Am parcurs de mai multe ori notele autobiografice fă­cute să-mi înlesnească do­cumentarea și am constatat cu plăcere că nici o stri­dență nu tulbură aerul de modestie pe care-l degajă. FLORIN ST­AMA (Continuare in pag. a IiI-a) In obiectiv — producția fizică Acționînd in spiritul sarci­nilor și orientărilor formu­late de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C­ C. a­ P.C.R. din 12—14 aprilie ax., cu alte prilejuri, harni­cele textiliste de la „Inde­pendența“ Craiova au reali­zat, în cele 4 luni încheiate din acest an, o producție fi­zică suplimentară de țesă­turi din bumbac și tip bum­bac de 5 000 metri pătrați. După cum ne-a informat economista Elena Speriatu, șefa compartimentului plan, în această perioadă de refe­rință s-au înregistrat depă­șiri la producția marfă de peste 370 000 lei, în condițiile creșterii productivității mun­cii cu 666 lei/persoană. Re­zultatele de mai sus au fost posibile prin încărcarea la maxim a mașinilor de țesut, întărirea ordinii și discipli­nei S.P.I.A.C.T. — Craiova, atelier nr. mereu fruntașă pe întreprindere 1. Echipa condusă de maistrul Titel Totora este Curier cotidian • SIMPOZION In cadrul manifestărilor politico-educative desfășurate sub genericul „Zilele filmului pentru tineret“, înscrise in ampla acțiune „Luna culturii cinematografice“, la Ci­nematograful „Modern“ din Craiova a avut loc simpo­zionul cu tema : „Tinerețea revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu — exemplu pilduitor pentru tinere­tul României socialiste". Comunicările au fost susținute de reprezentanți ai Comitetului Județean al U.T.C., Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Organizației Pionierilor. Simpozionul a fost audiat de elevi de la liceele industriale nr. 1 și „Electroputere“. O O NOUA UNITATE PRESTATOARE DE SERVICII Consiliul de conducere al C.A.P. „Agricultura Nouă“ din Sadova manifestă un interes crescînd nu numai pentru efectuarea la timp a lucrărilor agricole aferente acestei perioade, ci și pentru îndeplinirea programului de diversificare a prestărilor de servicii, la unitățile existente adăugîndu-se încă una și anume o secție de vulcanizare. Secția dispune de materialele necesare f­uncționării în optime condiții, fiind vorba de o presă de vulcanizat și matrițe pentru confecționarea valvelor și vulcanizat cauciucuri.

Next