Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-09-27 / nr. 186

ANUL I, nr. 186 DE VORBA CU CITITORII @ Despre pregătirea copiilor pentru noul an şcolar ne-a scris zilele acestea corespondenţa noastră din Sărmaş, A­­lexandrina Ganea. Şi de data aceasta a ţinut să ne informeze despre pre­gătirile ce s-au desfă­şurat în acest sens, în satul Hodoşa şi în în­treaga comună Sărmaş. „Cadrele didactice din comuna noastră au fă­cut deja o serie de vi­zite la domiciliu, vizite ce­­vor fi continuate şi în timpul anului şcolar, deoarece un părinte va trebui să-şi pregătească copilul pentru şcoală, în fiecare zi. Ţinuta îngri­jită a elevului, unifor­ma, ghiozdanul şi re­­chizitele imprimă mlă­­diţelor tinere, mîndria de şcolar. Iată proble­ma mult discutată cu pă­rinţii cu prilejul vizite­lor la domiciliu efec­tuate de către învăţă­toarele care predau la clasele mici. Aceeaşi te­mă a constituit subiec­tul unei seri de între­bări şi răspunsuri orga­nizată la căminul nos­tru cultural cu mamele copiilor din comună". 9 Stimate tovarăşe Ioan Cristea din Bor­sec, Ne-aţi trimis o se­sizare intitulată „A pro­mite e uşor, a te ţine de cuvînt este un lucru nobil“. Copia ei am tri­­mis-o organelor vizate, care ne-au răspuns că în limita posibilităţilor vor asigura transportul echipei de fotbal la di­ferite competiţii. De ce nu ne mai scrieţi ? Aş­teptăm veştile dv., din oraşul Börsec. # Ne-aţi trimis tova­răşe Thoman Bela din Gheorgheni în ultimul timp mai multe veşti din oraşul dv., şi din comunele apropiate, pen­tru care vă mulţumim, încercaţi şi fiţi tot atît de perseverent în a scrie ziarului ştiri şi relatări asupra evenimentelor mai importante, despre oamenii, în mijlocul că­rora trăiţi, a căror acti­vitate o cunoaşteţi atît de bine. r Mii de blocuri de locuințe noi înviorează harta orașelor noastre. R. (Urmare din pag 1) * glodurile lor de viitor, I I I I cu idealurile­ lor s­au li­nii ca intr-un torent cot la cot, inimă lingă inimă şi fac totul pen­tru îndeplinirea planului. Ei sunt conştienţi de fap­tul că astfel grăbesc rea­­. Uzarea idealului întregii ţări. Dar tot atît de con­ştienţi sunt de faptul că prin aceasta se reliefea­ză şi idealul lor perso­nal: ei cresc o dată cu t­ara întreagă ... — Cu alte cuvinte, ei se socotesc parte integrantă­­ a acestui, ideal national, ■ ei „văd" chipul de mîi-­ ne al tării şi „văd“ şi cum vor­­arăta ei.. Bine-­­ înţeles, nu mă refer la aspectul fizic. ...Mi-amin-I tesc că, undeva, Marx spunea că păianjenul sau albina pot fi uneori ar­i­hitecti mai buni decit o­­mul, dar n-au în minte imaginea viitoarei lor I construcjii — şi, por­nind de la aceasta, a­tunci cînd savanţii şi-au I propus să caute, să sta­bilească graniţa care des­parte omul de alte fiinţe, I au găsit imaginaţia şi scopul Intr-un singur cuvînt : ideal. — Exact ! Mi-a confir­mat deunăzi tovarăşul Costică Atomii, secretarul comitetului de partid de la I.M. Bălan — oamenii noştri care muncesc a­­ici — veniţi cum spunea tovarăşul director, din toate colţurile ţării, ur­măresc cite un ideal per­sonal. Dar ei sunt con­ştienţi că realizarea a­­cestuia ar fi imposibilă fără împlinirea celuilalt ideal, al întregului po­por, idealul construirii socialismului, idealul co­munismului ... În orice limbă ar fi exprimat i­­dealul omului contempo­ran constituie o admira­bilă sinteză a înţelepciu­nii, a valorilor morale ce sint proprii poporului nostru ... — La ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc la fap­tul că in trecut, mai el­les pe aceste meleaguri, clasele exploatatoare a­­flau şi întreţineau duş­mănia artificială între oamenii muncii români şi maghiari. Prin aceasta, exponenţii claselor stă­­pînitoare puteau să-i spo­lieze mai abitir şi pe unii şi pe ceilalţi, urmă­reau degradarea lor mo­rală, pauperizarea mate­rială , numai aşa îi pu­teau avea lu mină întot­deauna ... In evul mare­lui avînt al civilizaţiei noastre socialiste, o da­tă cu schimbările inter­venite pe planul materi­al al societăţii, se dez­voltă cea mai umană însuşire a oamenilor: o­­menia, prietenia, înfră­ţirea... M-aş referi şi la faptul că aici, există fa­­milii întemeiate împreună de către români şi ma­ghiari. Mi se pare că ast­fel se poate demonstra mai bine cum omul a ştiut, în anii noştri, să arunce balastul stigma­telor spirituale cu care a venit din trecut, cum s-a eliberat de acestea. Venit din Oltenia, Vasi­­le Păunescu s-a căsăto­rit cu Dona Fr. din Sîn­­dominic, stabilindu-se pentru toată viata aici, brăileanul Radu Cozmea­nu s-a căsătorit cu Mar­git Horvath, au și un copil; inginerul Apostol Dumitru s-a căsătorit cu Irina V. — farmacistă, Zoltán Kulic cu românca Aurora M. ; eu — și Costică Atomii a zîmbit cu mîndrie — sint căsă­torit cu Erika Perger (să­soaică) de la Sighişoara, avem doi copii: Dan, în vârstă de 5 ani şi Alina care a împlinit... 5 luni. Dacă am întreba pe fie­care dintre aceştia ce i-a determinat să se căsăto­rească, ve­i primi un sin­gur răspuns : dragostea ! Dragostea, tovarăşe, ru­pe orice bariere, orice îngrădiri, dragostea — în orice limbă ar fi spusă — exprimă caldele și înaltele sentimente uma­ne, dragostea, tovarășe, ne face mai frumoși, mai siguri pe noi, mai hotă­­rîfi în munca noastră ... Ce urmărim noi ? Ce vrem? Urmărim să ne I .V.V.V.VAVV*V,V,V.V.V, PERMANENTUL ANOTIMP »V»V»V*V«%V/ iV»V*%%VeV«V aducem partea noastră de muncă în folosul patriei I socialiste, vrem să trăim omenește, să avem o viață demnă de oameni. | Fiindcă ne-am obișnuit să privim peste timp îna- | inte, ne-am obișnuit să I vedem in hotărî­rile de azi ale partidului con- 8 turul împlinirilor de­­ mîîne, ne-am învăţat să credem în ce ne spune­­ partidul, fiindcă fiecare hotărîre vorbeşte fiecă-­­ ruia despre viaţa lui de­­ peste un an şi de peste doi ani şi cinci ani, şi­­ zece, vorbeşte despre copii, despre ţară şi toa- ■ te acestea sînt aşa de­­ aproape de parcă ar fi­­ suficient să întinzi mi­na și să le atingi. Omul n crescut în anii socialis- 1 multai știe că tot ce a ^ fost scris în planurile f dinainte ale partidului s-a înfăptuit. Niciodată I ca pînă acum, omul nu " s-a văzut atît de lim- 9 pede pus tată în fată I cu . soarta Iui, cu desti­nul lui și cu soarta (ă- | rii, cu destinul tării, cu “ viata întregului popor...­­ Sîntem oameni ! (Urmare din pag. I) cu mare întîrziere, din care cauză în jos de 60 ha, cît era contractat a se recolta mecanizat s-au realizat doar 49 de hec­tare, tractoarele nu au lucrat întotdeauna la în­treaga lor capacitate, sau uneori nu au lucrat pur și simplu, «nu a fost cazul celor două tractoare care, circa 10 zile nu au lucrat deloc, tractoriştii fiind plecaţi din unitate pentru sus­ţinerea unor examene. In prezent două trac­toare lucrează la treie­rat, unul la recoltat car­tofi şi doar două la pre­gătirea terenului şi la însămînţat. Cooperativa a mai solicitat întreprin­derii pentru mecaniza­rea agriculturii din Miercurea-Ciuc (director inginer SCHULLERI WILHELM) care deser­vește această unitate mai multe tractoare, dar pînă acum nu a primit nici unul. In ziua de 23 septembrie un trac­tor a fost trimis în a­­jutorul celor din Ciceu de la Topliţa­@mc, dar imediat ce a ajuns la destinaţie a fost trimis spre I.A.S. Miercurea-Ciuc din dispoziţia to­varăşului director al­­ I.M.A.-ului. Deficienţe au fost semnalate şi la transporturi, care nici în prezent nu se execută în condiţii bune, aceas­ta şi pentru faptul că tractorul rutier al coo­perativei de circa două luni nu are un cauciuc. Acest cauciuc nu se gă­seşte la baza de aprovi­zionare a U.J.C.A.P.­­ului, nu s-a găsit nici la baza de aproviziona­re din Tg. Mureş, iar pe cînd se pregătea să-l procure de la uzina constructoare au fost înştiinţaţi de către Ban­ca agricolă că, deşi au bani pentru procurarea unor astfel de accesorii, nu le pot plăti din cau­ză că lipseşte ceva din formularistică. La Cooperativa agri­colă din Siculeni, preşe­dinte tovarăşul SZABÓ LÁSZLÓ, transportul ce­realelor la aici s-a ter­minat şi este pe sfîrşi­­te şi treieratul, însămîn­­ţatul griului de toamnă este un toi, pînă acum realizîndu-se 52 hecta­re şi fiind pregătite în­că 50 hectare, deci mai mult de jumătate din suprafaţa planificată a fi însămînţată cu grîu. Dar şi aici 96 ha cu grîu se vor însămînţa după cartofi fapt ce im­pune o grăbire a ritmu­lui de recoltare a aces­tora. Există posibilita­tea ca zilnic să se re­colteze 15 ha cu cartofi dacă se vor mobiliza toate forţele, folosindu­­se atît plugurile, cit­­şi maşina de recoltat. De fapt, în ajutorul coope­ratorilor au venit şi şcolarii­ din comună, precum şi lucrători din alte localităţi angajaţi pentru această lucrare. Situaţia este mult mai grea la cooperativa din Racu, preşedinte tovară­şul BODORKA ZOL­TÁN, care din cele 135 ha cu cartofi nu a re­coltat nici un ha deşi după această premergă­toare se însămînţează o mare suprafaţă cu grîu. Aici forţele proprii nu sînt mobilizate, aştep­­tîndu-se sosirea unor lucrători angajaţi în a­­cest scop. Astfel există pericolul ca griul să in­tre în iarnă nerăsărit. In vederea impulsio­nării muncilor agricole, în special a recoltării cartofilor şi însămînţa­­tului, se impune folosi­rea cu maximă eficien­ţă a timpului bun de lucru, a maşinilor la în­treaga lor capacitate, a tractoarelor şi maşinilor de recoltat cartofi care în prezent nu sunt folo­site şi a tuturor braţe­lor de muncă disponibi­le. CÎND SE VA ÎNSĂMÎNŢA GRIUL DACĂ NU-S RECOLTAŢI CARTOFII ? INFORMAŢIA HARGHITEI Plenara Consiliului judeţean pentru educaţie­ fizică şi sport în după-amiaza zilei de miercuri, a avut loc plenara Comitetului ju­deţean pentru educaţie fizică şi spo­rt, la care au participat activişti pe tărâm sportiv din ca­drul instituţiilor şi a organizaţiilor de masă din judeţ, precum şi re­prezentanţi ai Consiliu­lui naţional pentru e­­ducaţie fizică şi sport. In cadrul plenarei s-a dezbătut planul de dez­voltare a activităţii spor­tive de masă şi de per­formanţă, pe anii 1969— 1970. În atenţia cititorilor Concurs de literatură şi artă ,. Redacţia ziarului „Informaţia Harghitei" ini­­ţiază apariţia unor pagini de literatură şi artă,­­ care vor cuprinde aspecte ale creaţiei literare şi artistice din judeţul Harghita. Se va urmări reflectarea activităţii cercurilor literare şi co­lectivelor artistice de pe întreg cuprinsul jude­ţului. In acest sens, pentru descoperirea tinere­lor talente şi afirmarea lor, redacţia organizea­ză un concurs literar şi de grafică, dotat cu premii, în cinstea zilei de 30 Decembrie, la care pot participa toţi iubitorii artei de pe meleagu­rile harghitene. Cele mai bune producţii (poe­zie, proză, grafică) vor fi publicate pe parcurs în coloanele ziarul­ui. Pentru concurs se primesc corespondenţe pînă pe data de 15 decembrie. Vom acorda o atenţie egală şi culegerilor de etnografie şi folclor, oglindind bogatele resurse ale acestei zone geografice. Cele mai reprezen­tative vor vedea, de asemenea, lumina tipării lui. Dialogul dintre secţia culturală a redacţiei şi cititori, se va desfăşura la rubrica perma­nentă : Cenaclu. Corespondenţele se primesc pe adresa redac­ţiei : Miercurea-Ciuc, Piaţa Lenin, nr 11 Un exemplu de conştiinciozitate şi dăruire pentru profesiunea nobilă pe care o exercită de 15 ani, este moaşa şefă Gál Rozalia de la Materni­tatea din Miercurea-Ciuc. Foto : I. NAGY Cei şapte ani de acasă [Uniste din pag. 1) compătimire. Curios, dar lipsa bunului simţ, de­termină la semenii lui care-l observă ca atare o astfel de reacţie, deci cu atît mai trist pentru cei cu lipsuri în... admi­nistrarea bunului simţ. Intr-o vizită fiind, ur­măream împreună cu gazda şi ceilalţi musa­firi programul oferit de televizor. Se transmitea o operetă în premieră. Mi-au rămas şi acum vii comentariile pri­vind o scenă a sărutului. Toată lumea a exclamat, a chicotit, ce mai lipsă de bun simţ. Vacanţa, care ne-a în­dreptat paşii la munte sau la mare, ne-a oferit multe surprize, unele plăcute, altele care ar putea lipsi prea bine din decor. Luam masa de prînz la o cabană. Aer curat, privelişte frumoa­să, mîncare bună, deci toate condiţiile ca să te simţi bine în concediu. Dar bucuria ne-a fost de scurtă durată. A venit un grup gălăgios de ex­cursionişti, elevii unei şcoli, însoţiţi de profe­sorii lor. Paradoxal, dar mai gălăgioşi erau pro­fesorii decit elevii. Sfidînd cele mai ele­mentare reguli ale bu­nului simţ, unul dintre profesori răcnea cît îl ţineau puterile, dînd di­ferite comenzi din in­teriorul cabanei, copii­lor care se jucau pe afa­ră. Degeaba se căznea Dan Spătaru să ne ofere cîteva clipe plăcute, pen­tru că preopinentul nos­tru, făcea (parcă dina­dins) tot ce putea sa să acopere difuzorul. Toa­tă plăcerea unei mese tihnite în mijlocul unor oameni civilizaţi s-a dus. Ne întrebăm însă, cum se vor comporta în viaţă copiii pe care-i e­­ducă acum aceste cadre didactice, avînd aseme­nea carenţe ei înşişi la capitolul... educaţie. Pen­tru că nici ceilalţi nu erau mai liniştiţi. Tot timpul se agitau, strigau, se certau între ei, prin asta înţelegînd, probabil o atmosferă veselă şi vioaie. Neplăcut, dar se mai intîmplă cînd eşti la un spectacol, ca vecinii să scuipe cu zgomot se­minţe, sau consumînd ceea ce şi-au cumpărat să fîşie şi se scîrţîie am­balajul, din păcate deo­camdată necomestibil. .Mai trist este faptul că remarcăm adesea lipia de bun simţ din partea unor tineri, care com­ert­­tează cu voce tare re­plici din spectacol, îm­­piedicînd restul sălii să vizioneze în condiţii nor­male spectacolul. Iată cîteva ipostaze ale lip­sei de bun simţ. Opinia publică trebuie mobilizată să-şi spună cuvîntul fără înconjur şi în asemenea situaţii. Oare dacă familia, prie­tenele i-ar fi atras a­­tenţia fetei cu mini-jup despre care aminteam l-ar mai fi arborat cu atîta seninătate? Lipsa de bun simţ, do­vadă elocventă a unei insuficiente educaţii, ar trebui să stea mai mult în­ atenţia organizaţiilor de tineret, colectivelor de muncă ale căror va­lențe educative joacă un rol deosebit în cizelarea profilului etic al fiecă­ruia dintre noi. COMPONENTE SEMNIFICATIVE (Urmare din pag. I) fional. In timp ce majoritatea elevilor fac tară de rezistenţă, antrenorul Ferencz Ioan îi încearcă abi­litatea lui Mathe Ştefan, care deşi are numai 14 ani, e cotat valoric ca al patrulea portar din judeţ, aceas­ta văzindu-se şi din siguranţa­ cu care reţinea pucul expediat de fostul jucător al clubului din oraş, ale cărui culori le-a reprezentat cu cinste aproape două decenii, astăzi antrenorul acestor elevi. Redarea acestui fragment de viață, semnificativ el singur pentru modul plăcut şi util, în care se deru­lează copilăria celor mai mici vlăstare ale patriei noastre, a fost declanşată de o altă întimplare, la care am fost martor cu numai o zi înainte. Călătorului care vine cu trenul in oraşul Miercurea-Ciuc, i se oferă, la intrare, o panoramă dominată, în prim plan, de imaginea noilor blocuri care se profilează vigu­roase completînd simetriile urbanistice. Ineditul în acea zi, pe șantierul noilor blocuri, erau sutele de miini ale unor foarte tineri constructori, mai exact viitori constructori, care fluturau în semn de salut înspre geamurile vagoanelor. Erau elevi ai şcolilor din Miercurea-Ciuc care au Unul să dea şi ei o mină de ajutor constructorilor care muncesc şi pen­tru a Ie asigura lor o copilărie fericită, plină de esen­ţe. Aranjau cărămizile, de descărcau, tăceau şi ei ce puteau. Nu volumul muncii lor mi s-a părut lucru cel mai important privindu-i, ci gestul in sine, dorin­ţa aceea firească de a te vrea folositor, de a uşura cit de puţin munca părinţilor, a fraţilor mai mari. M-am oprit asupra acestor două ,,gesturi", de alt­fel era greu să le treci cu vederea, pentru că ele semnifică două componente ale unei copilării fericite; munca și relaxarea, atribute ale copilăriei tuturor mi­cilor cetățeni ai patriei noastre. Pag. 3 Rezerve şi acţiuni de valorificare a materiei prime In patru cam­ere, prin cele 160 fîntîni, din zo­na comunei Doneşt­i, se dă asaltul asupra lutu­lui galben, al cărui vo­lum este de 6.850.000 metri cubi. Rezervele de lut, de culoare albastră, lut cu proprietăţi mai e­­lastice, sînt de două mi­lioane metri cubi în 13 localităţi, în cu­­rînd vor porni cercetă­rile în vederea extinde­rii acţiunii de extrage­re a argilei. EVIDENŢA CONTABILĂ OPERATIVĂ (Urmare din pag . .că această evidenţă se conduce într-un mod ne­corespunzător. Aşa de e­­xemplu, Comitetul pen­tru cultură şi artă Miercurea-Ciuc nu con­duce evidenţa materiilor şi materialelor la locu­rile de depozitare, iar la Spitalul unificat din Miercurea-Ciuc înregis­trările în fişele de ma­gazie se fac o singură dată, la sfîrşitul lunii. Legat de aspectul în­tocmirii şi­ verificării in­ventarelor, reţine atenţia faptul că listele de in­ventariere se completea­ză, în unele cazuri, cu stocurile scriptice din e­­videnţa contabilă, fără a se efectua inventarierea propriu-zisă, așa cum s-au petrecut lucrurile la Spitalul unificat din Miercurea-Giuc unde, la 31 decembrie 1967, nu s-a inventariat stocul de alimente trecîndu-se în listele de inventariere stocurile scriptice și ast­fel a fost acoperită o lipsă în gestiune de 564 lei, descoperită ulterior. Deficienţe însemnate s-au constatat în dome­niul controlului preven­tiv şi asigurării integri­tăţii avutului obştesc. La Comitetul pentru cultu­ră şi artă Miercurea- Ciuc în perioada ianua­­rie-martie 1968, s-au eli­berat din magazie mate­riale fără documente, iar la Spitalul unificat din Gheorgheni şi cel din Topl­iţa s-au eliberat ma­teriale din magazie fără viza de control preven­tiv. In unele instituţii (Spi­talul unificat din Mier­curea-Ciuc şi cel din To­­pliţa) nu se respectă dis­poziţiile privind contro­lul asupra documentelor de plăţi, în sensul că a­­cestea se ordonanţează prin casă, fără aproba­rea conducătorului şi vi­za de control preventiv. Din multitudinea de cauze care dau naştere la lipsuri de natura ce­lor arătate se impun: insuficienta preocupare pentru organizarea şi ţi­nerea evidenţei conta­bile, modul defectuos (sau lipsa) controlului ce trebuie exercitat de că­tre cadrele cu funcţii de răspundere asupra în­deplinirii obligaţiilor de serviciu. Pentru ca evi­denţa contabilă să o­­glindească pe deplin problemele legate de e­­xistenţa, mişcarea şi a­­sigurarea integrităţii bu­nurilor materiale şi a mijloacelor financiare, este necesar ca lucră­torii contabili să-şi în­deplinească exemplar în­datoririle şi să se asigu­re un control calificat şi continuu asupra acti­vităţii lor. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita“ . Stu­diu despre femei, film maghiar. Completare : 1848 în Ţările Române. ODORHEIUL SECUIESC — Cinematograful „Homoroc“: De trei ori Bucureşti, film românesc, în culori, (cinemascop). Completare : Mici înotători. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Praştia de om, film iugoslav, în culori. Completare : Min­gea furată. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Vicontele plă­teşte poliţa, film franco-hispano-italian, în culori, (cinemascop). Completare : Fosile vii. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Profesorul dis­trat, film american. Completare: Băiatul şi cărbunele. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“ : Şapte oameni de aur, film italo-franco-spaniol, în culori. Completare : Sidney. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Cînd tu nu eşti, film spaniol, în culori. Completare Efemere. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Succes Charlie, film francez, (cinemascop). Completare : Al doilea eu. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Arşiţa, film bulgar, (cinemascop). Completare : Gravuri revolu­ţionare. CIUMANI — Cinematograful „Cultural“ : Răpirea fe­­cioarelor, film românesc, în culori, (cinemascop). Completare : In căutarea timpului pierdut.

Next