Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)
1968-09-27 / nr. 186
ANUL I, nr. 186 DE VORBA CU CITITORII @ Despre pregătirea copiilor pentru noul an şcolar ne-a scris zilele acestea corespondenţa noastră din Sărmaş, Alexandrina Ganea. Şi de data aceasta a ţinut să ne informeze despre pregătirile ce s-au desfăşurat în acest sens, în satul Hodoşa şi în întreaga comună Sărmaş. „Cadrele didactice din comuna noastră au făcut deja o serie de vizite la domiciliu, vizite cevor fi continuate şi în timpul anului şcolar, deoarece un părinte va trebui să-şi pregătească copilul pentru şcoală, în fiecare zi. Ţinuta îngrijită a elevului, uniforma, ghiozdanul şi rechizitele imprimă mlădiţelor tinere, mîndria de şcolar. Iată problema mult discutată cu părinţii cu prilejul vizitelor la domiciliu efectuate de către învăţătoarele care predau la clasele mici. Aceeaşi temă a constituit subiectul unei seri de întrebări şi răspunsuri organizată la căminul nostru cultural cu mamele copiilor din comună". 9 Stimate tovarăşe Ioan Cristea din Borsec, Ne-aţi trimis o sesizare intitulată „A promite e uşor, a te ţine de cuvînt este un lucru nobil“. Copia ei am trimis-o organelor vizate, care ne-au răspuns că în limita posibilităţilor vor asigura transportul echipei de fotbal la diferite competiţii. De ce nu ne mai scrieţi ? Aşteptăm veştile dv., din oraşul Börsec. # Ne-aţi trimis tovarăşe Thoman Bela din Gheorgheni în ultimul timp mai multe veşti din oraşul dv., şi din comunele apropiate, pentru care vă mulţumim, încercaţi şi fiţi tot atît de perseverent în a scrie ziarului ştiri şi relatări asupra evenimentelor mai importante, despre oamenii, în mijlocul cărora trăiţi, a căror activitate o cunoaşteţi atît de bine. r Mii de blocuri de locuințe noi înviorează harta orașelor noastre. R. (Urmare din pag 1) * glodurile lor de viitor, I I I I cu idealurile lor sau linii ca intr-un torent cot la cot, inimă lingă inimă şi fac totul pentru îndeplinirea planului. Ei sunt conştienţi de faptul că astfel grăbesc rea. Uzarea idealului întregii ţări. Dar tot atît de conştienţi sunt de faptul că prin aceasta se reliefează şi idealul lor personal: ei cresc o dată cu tara întreagă ... — Cu alte cuvinte, ei se socotesc parte integrantă a acestui, ideal national, ■ ei „văd" chipul de mîi- ne al tării şi „văd“ şi cum vorarăta ei.. Bine- înţeles, nu mă refer la aspectul fizic. ...Mi-amin-I tesc că, undeva, Marx spunea că păianjenul sau albina pot fi uneori arihitecti mai buni decit omul, dar n-au în minte imaginea viitoarei lor I construcjii — şi, pornind de la aceasta, atunci cînd savanţii şi-au I propus să caute, să stabilească graniţa care desparte omul de alte fiinţe, I au găsit imaginaţia şi scopul Intr-un singur cuvînt : ideal. — Exact ! Mi-a confirmat deunăzi tovarăşul Costică Atomii, secretarul comitetului de partid de la I.M. Bălan — oamenii noştri care muncesc aici — veniţi cum spunea tovarăşul director, din toate colţurile ţării, urmăresc cite un ideal personal. Dar ei sunt conştienţi că realizarea acestuia ar fi imposibilă fără împlinirea celuilalt ideal, al întregului popor, idealul construirii socialismului, idealul comunismului ... În orice limbă ar fi exprimat idealul omului contemporan constituie o admirabilă sinteză a înţelepciunii, a valorilor morale ce sint proprii poporului nostru ... — La ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc la faptul că in trecut, mai elles pe aceste meleaguri, clasele exploatatoare aflau şi întreţineau duşmănia artificială între oamenii muncii români şi maghiari. Prin aceasta, exponenţii claselor stăpînitoare puteau să-i spolieze mai abitir şi pe unii şi pe ceilalţi, urmăreau degradarea lor morală, pauperizarea materială , numai aşa îi puteau avea lu mină întotdeauna ... In evul marelui avînt al civilizaţiei noastre socialiste, o dată cu schimbările intervenite pe planul material al societăţii, se dezvoltă cea mai umană însuşire a oamenilor: omenia, prietenia, înfrăţirea... M-aş referi şi la faptul că aici, există familii întemeiate împreună de către români şi maghiari. Mi se pare că astfel se poate demonstra mai bine cum omul a ştiut, în anii noştri, să arunce balastul stigmatelor spirituale cu care a venit din trecut, cum s-a eliberat de acestea. Venit din Oltenia, Vasile Păunescu s-a căsătorit cu Dona Fr. din Sîndominic, stabilindu-se pentru toată viata aici, brăileanul Radu Cozmeanu s-a căsătorit cu Margit Horvath, au și un copil; inginerul Apostol Dumitru s-a căsătorit cu Irina V. — farmacistă, Zoltán Kulic cu românca Aurora M. ; eu — și Costică Atomii a zîmbit cu mîndrie — sint căsătorit cu Erika Perger (săsoaică) de la Sighişoara, avem doi copii: Dan, în vârstă de 5 ani şi Alina care a împlinit... 5 luni. Dacă am întreba pe fiecare dintre aceştia ce i-a determinat să se căsătorească, vei primi un singur răspuns : dragostea ! Dragostea, tovarăşe, rupe orice bariere, orice îngrădiri, dragostea — în orice limbă ar fi spusă — exprimă caldele și înaltele sentimente umane, dragostea, tovarășe, ne face mai frumoși, mai siguri pe noi, mai hotărîfi în munca noastră ... Ce urmărim noi ? Ce vrem? Urmărim să ne I .V.V.V.VAVV*V,V,V.V.V, PERMANENTUL ANOTIMP »V»V»V*V«%V/ iV»V*%%VeV«V aducem partea noastră de muncă în folosul patriei I socialiste, vrem să trăim omenește, să avem o viață demnă de oameni. | Fiindcă ne-am obișnuit să privim peste timp îna- | inte, ne-am obișnuit să I vedem in hotărîrile de azi ale partidului con- 8 turul împlinirilor de mîîne, ne-am învăţat să credem în ce ne spune partidul, fiindcă fiecare hotărîre vorbeşte fiecă- ruia despre viaţa lui de peste un an şi de peste doi ani şi cinci ani, şi zece, vorbeşte despre copii, despre ţară şi toa- ■ te acestea sînt aşa de aproape de parcă ar fi suficient să întinzi mina și să le atingi. Omul n crescut în anii socialis- 1 multai știe că tot ce a ^ fost scris în planurile f dinainte ale partidului s-a înfăptuit. Niciodată I ca pînă acum, omul nu " s-a văzut atît de lim- 9 pede pus tată în fată I cu . soarta Iui, cu destinul lui și cu soarta (ă- | rii, cu destinul tării, cu “ viata întregului popor... Sîntem oameni ! (Urmare din pag. I) cu mare întîrziere, din care cauză în jos de 60 ha, cît era contractat a se recolta mecanizat s-au realizat doar 49 de hectare, tractoarele nu au lucrat întotdeauna la întreaga lor capacitate, sau uneori nu au lucrat pur și simplu, «nu a fost cazul celor două tractoare care, circa 10 zile nu au lucrat deloc, tractoriştii fiind plecaţi din unitate pentru susţinerea unor examene. In prezent două tractoare lucrează la treierat, unul la recoltat cartofi şi doar două la pregătirea terenului şi la însămînţat. Cooperativa a mai solicitat întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii din Miercurea-Ciuc (director inginer SCHULLERI WILHELM) care deservește această unitate mai multe tractoare, dar pînă acum nu a primit nici unul. In ziua de 23 septembrie un tractor a fost trimis în ajutorul celor din Ciceu de la Topliţa@mc, dar imediat ce a ajuns la destinaţie a fost trimis spre I.A.S. Miercurea-Ciuc din dispoziţia tovarăşului director al I.M.A.-ului. Deficienţe au fost semnalate şi la transporturi, care nici în prezent nu se execută în condiţii bune, aceasta şi pentru faptul că tractorul rutier al cooperativei de circa două luni nu are un cauciuc. Acest cauciuc nu se găseşte la baza de aprovizionare a U.J.C.A.P.ului, nu s-a găsit nici la baza de aprovizionare din Tg. Mureş, iar pe cînd se pregătea să-l procure de la uzina constructoare au fost înştiinţaţi de către Banca agricolă că, deşi au bani pentru procurarea unor astfel de accesorii, nu le pot plăti din cauză că lipseşte ceva din formularistică. La Cooperativa agricolă din Siculeni, preşedinte tovarăşul SZABÓ LÁSZLÓ, transportul cerealelor la aici s-a terminat şi este pe sfîrşite şi treieratul, însămînţatul griului de toamnă este un toi, pînă acum realizîndu-se 52 hectare şi fiind pregătite încă 50 hectare, deci mai mult de jumătate din suprafaţa planificată a fi însămînţată cu grîu. Dar şi aici 96 ha cu grîu se vor însămînţa după cartofi fapt ce impune o grăbire a ritmului de recoltare a acestora. Există posibilitatea ca zilnic să se recolteze 15 ha cu cartofi dacă se vor mobiliza toate forţele, folosinduse atît plugurile, citşi maşina de recoltat. De fapt, în ajutorul cooperatorilor au venit şi şcolarii din comună, precum şi lucrători din alte localităţi angajaţi pentru această lucrare. Situaţia este mult mai grea la cooperativa din Racu, preşedinte tovarăşul BODORKA ZOLTÁN, care din cele 135 ha cu cartofi nu a recoltat nici un ha deşi după această premergătoare se însămînţează o mare suprafaţă cu grîu. Aici forţele proprii nu sînt mobilizate, aşteptîndu-se sosirea unor lucrători angajaţi în acest scop. Astfel există pericolul ca griul să intre în iarnă nerăsărit. In vederea impulsionării muncilor agricole, în special a recoltării cartofilor şi însămînţatului, se impune folosirea cu maximă eficienţă a timpului bun de lucru, a maşinilor la întreaga lor capacitate, a tractoarelor şi maşinilor de recoltat cartofi care în prezent nu sunt folosite şi a tuturor braţelor de muncă disponibile. CÎND SE VA ÎNSĂMÎNŢA GRIUL DACĂ NU-S RECOLTAŢI CARTOFII ? INFORMAŢIA HARGHITEI Plenara Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport în după-amiaza zilei de miercuri, a avut loc plenara Comitetului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, la care au participat activişti pe tărâm sportiv din cadrul instituţiilor şi a organizaţiilor de masă din judeţ, precum şi reprezentanţi ai Consiliului naţional pentru educaţie fizică şi sport. In cadrul plenarei s-a dezbătut planul de dezvoltare a activităţii sportive de masă şi de performanţă, pe anii 1969— 1970. În atenţia cititorilor Concurs de literatură şi artă ,. Redacţia ziarului „Informaţia Harghitei" iniţiază apariţia unor pagini de literatură şi artă, care vor cuprinde aspecte ale creaţiei literare şi artistice din judeţul Harghita. Se va urmări reflectarea activităţii cercurilor literare şi colectivelor artistice de pe întreg cuprinsul judeţului. In acest sens, pentru descoperirea tinerelor talente şi afirmarea lor, redacţia organizează un concurs literar şi de grafică, dotat cu premii, în cinstea zilei de 30 Decembrie, la care pot participa toţi iubitorii artei de pe meleagurile harghitene. Cele mai bune producţii (poezie, proză, grafică) vor fi publicate pe parcurs în coloanele ziarului. Pentru concurs se primesc corespondenţe pînă pe data de 15 decembrie. Vom acorda o atenţie egală şi culegerilor de etnografie şi folclor, oglindind bogatele resurse ale acestei zone geografice. Cele mai reprezentative vor vedea, de asemenea, lumina tipării lui. Dialogul dintre secţia culturală a redacţiei şi cititori, se va desfăşura la rubrica permanentă : Cenaclu. Corespondenţele se primesc pe adresa redacţiei : Miercurea-Ciuc, Piaţa Lenin, nr 11 Un exemplu de conştiinciozitate şi dăruire pentru profesiunea nobilă pe care o exercită de 15 ani, este moaşa şefă Gál Rozalia de la Maternitatea din Miercurea-Ciuc. Foto : I. NAGY Cei şapte ani de acasă [Uniste din pag. 1) compătimire. Curios, dar lipsa bunului simţ, determină la semenii lui care-l observă ca atare o astfel de reacţie, deci cu atît mai trist pentru cei cu lipsuri în... administrarea bunului simţ. Intr-o vizită fiind, urmăream împreună cu gazda şi ceilalţi musafiri programul oferit de televizor. Se transmitea o operetă în premieră. Mi-au rămas şi acum vii comentariile privind o scenă a sărutului. Toată lumea a exclamat, a chicotit, ce mai lipsă de bun simţ. Vacanţa, care ne-a îndreptat paşii la munte sau la mare, ne-a oferit multe surprize, unele plăcute, altele care ar putea lipsi prea bine din decor. Luam masa de prînz la o cabană. Aer curat, privelişte frumoasă, mîncare bună, deci toate condiţiile ca să te simţi bine în concediu. Dar bucuria ne-a fost de scurtă durată. A venit un grup gălăgios de excursionişti, elevii unei şcoli, însoţiţi de profesorii lor. Paradoxal, dar mai gălăgioşi erau profesorii decit elevii. Sfidînd cele mai elementare reguli ale bunului simţ, unul dintre profesori răcnea cît îl ţineau puterile, dînd diferite comenzi din interiorul cabanei, copiilor care se jucau pe afară. Degeaba se căznea Dan Spătaru să ne ofere cîteva clipe plăcute, pentru că preopinentul nostru, făcea (parcă dinadins) tot ce putea sa să acopere difuzorul. Toată plăcerea unei mese tihnite în mijlocul unor oameni civilizaţi s-a dus. Ne întrebăm însă, cum se vor comporta în viaţă copiii pe care-i educă acum aceste cadre didactice, avînd asemenea carenţe ei înşişi la capitolul... educaţie. Pentru că nici ceilalţi nu erau mai liniştiţi. Tot timpul se agitau, strigau, se certau între ei, prin asta înţelegînd, probabil o atmosferă veselă şi vioaie. Neplăcut, dar se mai intîmplă cînd eşti la un spectacol, ca vecinii să scuipe cu zgomot seminţe, sau consumînd ceea ce şi-au cumpărat să fîşie şi se scîrţîie ambalajul, din păcate deocamdată necomestibil. .Mai trist este faptul că remarcăm adesea lipia de bun simţ din partea unor tineri, care comerttează cu voce tare replici din spectacol, împiedicînd restul sălii să vizioneze în condiţii normale spectacolul. Iată cîteva ipostaze ale lipsei de bun simţ. Opinia publică trebuie mobilizată să-şi spună cuvîntul fără înconjur şi în asemenea situaţii. Oare dacă familia, prietenele i-ar fi atras atenţia fetei cu mini-jup despre care aminteam l-ar mai fi arborat cu atîta seninătate? Lipsa de bun simţ, dovadă elocventă a unei insuficiente educaţii, ar trebui să stea mai mult în atenţia organizaţiilor de tineret, colectivelor de muncă ale căror valențe educative joacă un rol deosebit în cizelarea profilului etic al fiecăruia dintre noi. COMPONENTE SEMNIFICATIVE (Urmare din pag. I) fional. In timp ce majoritatea elevilor fac tară de rezistenţă, antrenorul Ferencz Ioan îi încearcă abilitatea lui Mathe Ştefan, care deşi are numai 14 ani, e cotat valoric ca al patrulea portar din judeţ, aceasta văzindu-se şi din siguranţa cu care reţinea pucul expediat de fostul jucător al clubului din oraş, ale cărui culori le-a reprezentat cu cinste aproape două decenii, astăzi antrenorul acestor elevi. Redarea acestui fragment de viață, semnificativ el singur pentru modul plăcut şi util, în care se derulează copilăria celor mai mici vlăstare ale patriei noastre, a fost declanşată de o altă întimplare, la care am fost martor cu numai o zi înainte. Călătorului care vine cu trenul in oraşul Miercurea-Ciuc, i se oferă, la intrare, o panoramă dominată, în prim plan, de imaginea noilor blocuri care se profilează viguroase completînd simetriile urbanistice. Ineditul în acea zi, pe șantierul noilor blocuri, erau sutele de miini ale unor foarte tineri constructori, mai exact viitori constructori, care fluturau în semn de salut înspre geamurile vagoanelor. Erau elevi ai şcolilor din Miercurea-Ciuc care au Unul să dea şi ei o mină de ajutor constructorilor care muncesc şi pentru a Ie asigura lor o copilărie fericită, plină de esenţe. Aranjau cărămizile, de descărcau, tăceau şi ei ce puteau. Nu volumul muncii lor mi s-a părut lucru cel mai important privindu-i, ci gestul in sine, dorinţa aceea firească de a te vrea folositor, de a uşura cit de puţin munca părinţilor, a fraţilor mai mari. M-am oprit asupra acestor două ,,gesturi", de altfel era greu să le treci cu vederea, pentru că ele semnifică două componente ale unei copilării fericite; munca și relaxarea, atribute ale copilăriei tuturor micilor cetățeni ai patriei noastre. Pag. 3 Rezerve şi acţiuni de valorificare a materiei prime In patru camere, prin cele 160 fîntîni, din zona comunei Doneşti, se dă asaltul asupra lutului galben, al cărui volum este de 6.850.000 metri cubi. Rezervele de lut, de culoare albastră, lut cu proprietăţi mai elastice, sînt de două milioane metri cubi în 13 localităţi, în curînd vor porni cercetările în vederea extinderii acţiunii de extragere a argilei. EVIDENŢA CONTABILĂ OPERATIVĂ (Urmare din pag . .că această evidenţă se conduce într-un mod necorespunzător. Aşa de exemplu, Comitetul pentru cultură şi artă Miercurea-Ciuc nu conduce evidenţa materiilor şi materialelor la locurile de depozitare, iar la Spitalul unificat din Miercurea-Ciuc înregistrările în fişele de magazie se fac o singură dată, la sfîrşitul lunii. Legat de aspectul întocmirii şi verificării inventarelor, reţine atenţia faptul că listele de inventariere se completează, în unele cazuri, cu stocurile scriptice din evidenţa contabilă, fără a se efectua inventarierea propriu-zisă, așa cum s-au petrecut lucrurile la Spitalul unificat din Miercurea-Giuc unde, la 31 decembrie 1967, nu s-a inventariat stocul de alimente trecîndu-se în listele de inventariere stocurile scriptice și astfel a fost acoperită o lipsă în gestiune de 564 lei, descoperită ulterior. Deficienţe însemnate s-au constatat în domeniul controlului preventiv şi asigurării integrităţii avutului obştesc. La Comitetul pentru cultură şi artă Miercurea- Ciuc în perioada ianuarie-martie 1968, s-au eliberat din magazie materiale fără documente, iar la Spitalul unificat din Gheorgheni şi cel din Topliţa s-au eliberat materiale din magazie fără viza de control preventiv. In unele instituţii (Spitalul unificat din Miercurea-Ciuc şi cel din Topliţa) nu se respectă dispoziţiile privind controlul asupra documentelor de plăţi, în sensul că acestea se ordonanţează prin casă, fără aprobarea conducătorului şi viza de control preventiv. Din multitudinea de cauze care dau naştere la lipsuri de natura celor arătate se impun: insuficienta preocupare pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile, modul defectuos (sau lipsa) controlului ce trebuie exercitat de către cadrele cu funcţii de răspundere asupra îndeplinirii obligaţiilor de serviciu. Pentru ca evidenţa contabilă să oglindească pe deplin problemele legate de existenţa, mişcarea şi asigurarea integrităţii bunurilor materiale şi a mijloacelor financiare, este necesar ca lucrătorii contabili să-şi îndeplinească exemplar îndatoririle şi să se asigure un control calificat şi continuu asupra activităţii lor. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita“ . Studiu despre femei, film maghiar. Completare : 1848 în Ţările Române. ODORHEIUL SECUIESC — Cinematograful „Homoroc“: De trei ori Bucureşti, film românesc, în culori, (cinemascop). Completare : Mici înotători. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Praştia de om, film iugoslav, în culori. Completare : Mingea furată. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Vicontele plăteşte poliţa, film franco-hispano-italian, în culori, (cinemascop). Completare : Fosile vii. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Profesorul distrat, film american. Completare: Băiatul şi cărbunele. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul“ : Şapte oameni de aur, film italo-franco-spaniol, în culori. Completare : Sidney. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Cînd tu nu eşti, film spaniol, în culori. Completare Efemere. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Succes Charlie, film francez, (cinemascop). Completare : Al doilea eu. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa": Arşiţa, film bulgar, (cinemascop). Completare : Gravuri revoluţionare. CIUMANI — Cinematograful „Cultural“ : Răpirea fecioarelor, film românesc, în culori, (cinemascop). Completare : In căutarea timpului pierdut.