Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-09-11 / nr. 172

Muncă avantată, manifestare elocventă a adeziunii depline faţă de politica internă şi externa a partidului nostru Vom realiza în mod exemplar sarcinile de producţie Colectivul de muncă a­ secţiei mecanice a I.J.I.L. ,,Partizanul“ din Gheorgheni, compus din români şi maghiari, a urmărit cu deosebit in­teres vizita conducăto­rilor de partid şi de stat în judeţele patriei , printre care se numără şi judeţul Harghita. In fiecare frază a tovarăşului Nicolae Ceauşescu am găsit aceleaşi sentimente pe care le simţeam şi noi. De aceea conside­răm că politica înţe­leaptă a partidului se i­­dentifică cu năzuinţele noastre. Ea este pusă în slujba intereselor patri­ei şi, în acelaşi timp, serveşte intereselor u­­nităţii ţărilor socialiste. Plin de înflăcărare, dovedind o înaltă dra­goste faţă de patrie şi popor, de internaţiona­lism socialist, cuvîntul tovarăşului­­ Nicolae Ceauşescu, ne-a îm­bărbătat şi mobilizat spre un nou avînt creator în muncă. Fi­ind convinşi că numai prin hărnicie şi devo­tament, prin realizarea exemplară a sarcinilor de la fiecare loc de mun­că, contribuim la întă­rirea şi dezvoltarea conti­nuă a patriei, colectivul din care fac parte mun­ceşte înzecindu-şi efor­turile pentru realizarea sarcinilor ce ne stau în faţă. Numai într-o sin­gură zi la secţia meca­nică în cadrul căreia muncim, s-au reparat la un nivel calitativ supe­rior, 4 roţi mari dinţa­te pentru moara din Re­­metea, au fost reparate unele părţi componente ale motorului Diesel pentru Cooperativa din Chileni, s-a reparat o maşină de lustruit a Fa­bricii de mobilă „Parti-BOKOR IOSIF strungar. (Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI Dască­l­ul « V ■ ■ rigazii Era prin anul 1945, după război. Un om trecea mun- T ţii, lăsînd în urmă plaiurile Moldovei. Plecase în cău- \ tare de lucru. Ai lui erau săraci. A mers mult, mult­­ pe jos, el și cu traista mai mult goală. A ajuns în-­­ tr-un amurg la Lueta. Se minuna, îşi punea mereu ^ întrebări. Pe aici casele erau altfel, satele altfel. Oa­menii vorbeau o limbă pe care el nu o înţelegea. S-a oprit la o poartă şi a cerut o cană de apă. Femeia ş­i-a vorbit româneşte, dar cu accent deosebit. L-a poft­­­tit cu prietenie în casă. A văzut că în părţile de­­ peste munte sunt oameni la fel de săraci, oameni man-­­ citori, care doreau şi ei să-şi croiască o altă viaţă.­­ A rămas în Lueta. A început să lucreze la mină.­­ La început era greu. El nu ştia nici o meserie. Lucra­­ într-o echipă cu maghiari. Tovarăşii de muncă au­­ început să-l înveţe cîte ceva pe limba lor, să-i arate­­ cum se lucrează. I-a căzut dragă o fată din Lueta şi­­ s-a căsătorit. A prins rădăcini aici, la mină, intre oa-­­ meni, în casa cea nouă.­­ Aşa a ajuns fiul pălmaşului moldovean miner la­­ Lueta. Lucra la început ca vagonetar, era la alfa-­­ be­tul mineritului. Şi, timpul trecea. Vedea cum lu- \ urează minerii, cum taie stînca, cum urmează, cum­­ zidesc şi cum mînuie maşinile din ce în ce mai bune.­­ A început să înveţe şi el. învăţa muncind. învăţa­t seara, acasă de pe cărţile ce i le împrumutau tova- 4 răşii mai vechi în minerit. A devenit ajutor miner.­­ MIHAI TRANDAFIR­­ (Continuare în pag. a 3-a) ) .­­ Cind îi înmoi pana, pentru a face cunoscut lumii întregi laptele de laudă, ce­ zi de zi sînt tot mai multe, parcă ceva din tine ia parte la bucu­ria tuturora. Inima-fi tre­saltă și condeiul alune­că, alunecă pe hîrtia al­bă ...! Dar, vai, mai es­te acest „dar“, ce ini­­ma-ti strînge, muza-fi a­­lungă, iar cerneala se i­sl­ieşte în călimară, pre­cum lucrurile rele te-au izbit în faţă. Cunoaştem cu toţii că în afara creşterii indici­lor de producţie, în afa­ra calităţii ce face cinste mărcii fabricii, în afara dării în folosinţă a cu­­tărui obiectiv industrial, cu o lună, două, trei etc., mai devreme decit terme­nul fixat şi altui lung şir de realizări ce sunt men­ţionate zilnic in presa noastră, se mai adaugă grija faţă de om, prin crearea unor condiţii op­time de lucru, de odih­nă, de distracţie. Despre această grijă fată de om se pot scrie: pagini întregi, exemple mii, dar nu despre lu­cruri bune am vrut să scriu, ci despre acest „dar“. Ştim cu toţii că de multe ori sîntem scoşi din cotidian şi datorită unui concediu, a unei de­plasări, a unei vizite etc. ne luăm geamantanul şi aduo... casă, şi au un mijloc de transport oa­recare, descindem într-o localitate, la hotel. Ei, dacă este iarnă e mai bine, mai poţi să speri să găseşti o cameră li­beră, dar dacă este va­ră trebuie să fii unul din răsfăţaţii Fortunei. In sfîrşit cu puţin noroc şi cu multă bunăvoinţă, te vezi instalat­ într-o ca­meră mai mare sau mai mică. Oftezi uşurat, în­cepi despachetatul, şi după ce-ţi aranjezi lu­crurile în dulapul exis- | tent — dacă este — au o privire circulară de a- l totstăpin, încerci să te | acomodezi ca aerul fa­miliar sau nelimitar al | camerei. | Poate un z­imbet în­­florește pe buzele chim- I neavoastră, dar nu rîdefi, | un om poate o zi, o sap­­tămînă sab­ o lună — I poate şi mai mul — şi | depinde de fiecare în parte dacă ceea te-/ în- I conjoară e frumos, e cu- I rat, e cochet chiar, sau | dacă­ nu este aşa, să-şi I spună cu satisfacţie ,bi- ■ ne că am unde-mi pune | capul“. ■ Despre acestea nu vor- I bim, mai ales că numă­rul lor se reduce pe zi I ce trece datorită creşterii­­ exigentelor abil la oraş cit şi la sat. S. RADULESCU 1 (Continuare în pag. a 3-a) | Reflecţii într-o camera de hotel I" Valorificarea experienţei colectivului Comitetele de direcţie la lucru FACTOR DE MARE ÎNSEMNĂTATE ÎN CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII Formă de conducere colectivă a activităţii în­treprinderilor, comitetele de direcţie au fost create din necesitatea de a fa­cilita cuprinderea şi re­zolvarea multiplelor şi complexelor probleme a­­le activităţii economice, înlăturarea subiectivis­mului în luarea decizii­lor, fructificarea experi­enţei specialiştilor, a co­lectivelor de oameni ai muncii. O experienţă bună, pe care socotim că e util s-o descriem, a dobîndit, în cele trei luni ce au trecut de la constituirea lui, comitetul de direcţie de la I. F. Miercurea- Ciuc. Se remarcă aici o în­ţelegere corectă a sensu­lui creării comitetului de direcţie, materializată în seriozitatea şi răspunde­rea cu care se stabilesc problemele ce se pun spre rezolvare comitetu­lui, în temeinicia hotărî­­rilor colective şi, în ulti­ma instanţă, în creşterea eficienţei activităţii eco­nomice. Aşa de pildă, planul de activitate pe­ trimes­trul III înscrie în agen­da preocupării comitetu­lui, pe lîngă rezolvarea problemelor curente ale întreprinderii, analiza realizării planului preţu­lui de cost, propusă de colectivul serviciului con­tabilităţii prin contabi­­lul-şef Orbán Ladislau, a realizării planului de export propusă de şeful serviciului de desfacere Burján Ludovic, stabili­rea măsurilor ce se im­pun pentru exploatarea masei lemnoase destina­tă producţiei anului 1969 propusă de inginerul-şef Munteanu Alexandru. O imagine­ asu­pra fe­lului cum se desfăşoară şedinţele lunare ale co­mitetului ne-o oferă cea din data de 20 iulie în care s-a analizat situaţia preţului de cost Extra­gem din materialele şe­dinţei. Planul de reducere a preţului de cost pe an­samblul întreprinderii a fost realizat. Continuînd însă analiza pe sectoare, sortimente şi pe articole de calcul­aţie se constată că în timp ce la secto­rul Lunca s-au obţinut economii suplimentare, la sectoarele Miercurea- C. STEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, uniti­vă! ANUL I nr. 172 MIERCURI 11 sept. 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Politica partidului nostru, politică în sprijinul culturii ca unul ce lucrează în domeniul culturii, vreau să afirm că prin grija partidului nostru ne sunt asigurate cele mai largi posibilități de manifes­tare, ce se materializea­ză în sprijinul continuu ce ni se acordă, în a­­tenția cu care este pri­vită cultura în patria noastră. Cum am putea noi răsplăti grija ce ni se SALLO STEFAN directorul Casei judeţe­ne a creaţiei populare Miercurea-Ciuc.­­ (Continuare în pag. a 3-a) iemm mmm mmm mmm mmm mmm mm­m mm mmm mmm mms mmm mmm mmm mmm mmm mmm mmm ■■mmm mmm mmm mmm mJ­ Sincronizare Primul an de şcoală a celor mai mici elevi din Avrămeşti coinci­de cu primul an de existenţă a noii şcoli terminată în zilele a­­cestea. Noua clădire cuprinde şase săli de clasă spaţioase şi lu­minoase, un laborator de fizică şi chimie, al­tul pentru ştiinţele, na­turii, o sală profesora­lă, precum şi un spaţiu destul de larg, împre­jur, unde în timpul pauzelor, elevii ■ vor putea să se­­■ recreeze. Foto : I. NAGY Bencze Dominic, unu­l dintre cei mai destoinici muncitori ai I.F. Odor­­h­eiul Secuiesc. t DE PE CUPRINSUL iwHiuutiifliiMiiiiiMHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiirTjMiimiiiiiiiiiiHiiiiimmHttiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiii • TG. MUREŞ — In par­tea de sud-est a oraşului Tg. Mureş, a fost inaugu­rată o nouă zonă indus­trială în care vor fi con­struite mai multe între­prinderi de mecanică fină Prima unitate, a cărei con­strucţie a şi început, este fabrica de maşini de cal­culat electromecanice. A­­ceste maşini, realizate pen­tru prima oară în ţară vor fi destinate celor mai di­verse calcule de birou. A­­nual la Tg. Mureş se vor produce 30.000 de astfel de maşini. • GALAŢI — In partea de vest a oraşului Galaţi i a in­c­eput construcţia unui mare cartier de locuinţe. Conform proiectului, cartie­rul va fi alcătuit din trei microraioane , care vor însuma peste 20.000 de a­­partamente cu diferite gra­de de confort. Este prevăzută de aseme­nea construcţia unor şcoli şi licee, creşe şi grădiniţe de copii, un spital, com­plexe comerciale, parcaje pentru maşini, zone verzi şi spaţii de joacă pentru copii. • VASLUI — Fabrica de confecţii din Vaslui este una din cele mai importan­te furnizoare de uniforme şcoalre. Aproape 90 la suta din producţia fabricii­­este profilată pe acest sorti­ment. De la începutul a­­nului şi pînă acum ,au fost livrate comerţului aproape 900.000 de uniforme şco­lare. • PIATRA NEAMŢ — Pe una dintre terasele par­cului „Cozia“ din Piatra Neamţ a fost dat in folo­sinţă un interesant şi a­­tractiv punct turistic ,,Co­libele haiducilor“. Cele 6 colibe, restaurantul, grota şi hruba haiducească sunt amplasate intr-un frumos decor natural, la poalele muntelui.­­ în apropierea orașului CĂREI, arheologii au desco­perit o interesantă așezare daco-celtică, a doua de a­­cest gen în această zonă. Printre vestigii se află un bogat material ceramic a­­vînd o vechime de peste 2.000 de ani. Faptul că ce­ramica celtică se află ală­turi de cea indigenă con­tribuie la clarificarea pro­blemelor legate de forma­rea şi dezvoltarea culturii La Tene în această parte a ţării noastre, a influenţei reciproce dintre celţi şi populaţia dacă. • SIBIU — La Fabrica de geamuri din Mediaş a intrat in funcţie un cuptor de topit sticlă cu o capa­citate zilnică de 11.500 m.p. Agregatele sale de înaltă productivitate asigu­ră o mecanizare şi auto­matizare complexă a pro­cesului tehnologic. Toate operaţiile grele , pregătirea materiei prime şi alimen­tarea cuptorului se efectu­ează mecanizat. Față de a­­gregatele similare existente în țară, acesta are o pro­ductivitate mai mare cu 40—50 la sută. PATRIEI Se elaborează o nouă şarjă la unul din cuptoarele electrice de 50 de tone de la uizinele de maşini grele din Bucureşti. ­fi PRIMII PAŞI LA DATORIE Cum au fost primite noile cadre didactice în comunele Judeţului In fiecare toamnă, sunt aşteptaţi să sosească noii absolvenţi ai insti­tutelor de învăţămîrnt superior, ce vin să com­pleteze necesarul de ca­dre calificate, care prin munca lor, investind cu­noştinţele acumulate în anii de studenţie, vor­ contribui, la ridicarea ni­velului cultural al­ jude­ţului nostru. Pentru că cei mai mulţi dintre ei, vin din toate colţurile ţării şi sunt la primul contact serios cu „viaţa, e firesc ca organele puterii lo­cale, direcţiile şcolilor, cadrele didactice mai vechi, să-i primească în­­tr-un mod cît mai priete­nos pe noii lor colegi de muncă» pentru ca aceș­tia să se simtă cît mai bine la noul loc de mun­că, astfel, avînd posibi­litatea de a proba în­treaga lor capacitate în­că din primele zile. Practic, gazdelor le re­venea sarcina de a-i a­­juta pe noii profesori să-şi rezolve cîteva din­tre­ problemele esenţiale ale convieţuirii în noul context al vieţii lor: ca­zare, masă etc. Pentru a ne edifica a­­supra felului cum a fost­ rezolvată această sarcină, ne-am deplasat în mai multe comune ale jude­ţului, solicitând părerea ambelor grupuri­ oaspeţi şi gazde. „Mă simt foarte, foar­te bine. Am fost primită cu multă căldură de co­legii mei, atît mie, cît şi colegei mele Szakacs Ilona, ni s-a asigurat o cameră, aşa că, nu aş­teptăm decît să înceapă şcoala“, îmi spunea Ta­­mas Viorica, noua pro­fesoară de ştiinţele na­turii, din Băile Tuşnad. APETREI PETRE I. NETE (Continuare în pag. a 3-a) Producţii peste plan la cultura inului pentru fuior Cooperativa agricolă din Lupeni are condiţii deo­sebit de favorabile pentru cultura inului, fapt pentru care extinderea acestei culturi s-a făcut treptat, ast­fel că în prezent ponderea ei este apreciabilă, repre­­zent­înd peste 18 la sută din suprafaţa arabilă. Inul pentru fuior valorifică cu mare eficienţă economică te­renurile acestei cooperative agricole, în majoritate podzoluri, care au o fertilitate naturală moderată. Datorită preocupă­rilor şi atenţiei ce s-a dat acestei culturi producţia medie la hectar a crescut treptat, în acest an, deşi condiţiile climaterice au fost mai puţin favorabile, s-a obţinut o producţie foarte bună. De pe cele 60 hectare recoltate pînă acuma, a rezul­tat o producţie medie de 4.000 kg., cu 1.500 kg .mai mu­lt decît era planificat. Aceasta înseamnă 2.250 lei în plus la fiecare hectar şi raportat la 100 hectare cît are cooperativa, reprezintă frumuşica cifră de 225.000 lei peste prevederi, în bugetul cooperativei. Producţia obţinută a fost condiţionată de lucrările agrotehnice aplicate în mod ştiinţific, şi, în special de data însamunțatului, care s-a făcut pri­măvara ime­diat, ce s-a putut intra în teren. O­OOOOP 0000000000000000009 Marfă greu vandabilă ? Dacă ploaia nu s-ar fi oprit şi nu mi-ar fi lăsat în program o fereastră, poate n-aş fi avut prilejul să mă desfăt într-o plim­bare solitară, cu mîinile la spate şi cu fulgarinul pe umăr, pînă sus la băile Bradul, mică bijuterie turis­tică şi unic prilej de eva­dare din oraş a celor cîteva mii de locuitori ai Topli­­ţei. Băile Bradul, sînt un­­fel de preambul al faimosului Borsec, deoarece izvoarele termale de aici, ştrandul cu apă caldă, cabinele şi ca­banele atrag (sau ar pu­tea să atragă) mai mulţi oaspeţi decît există în prezent posibilităţi de adă­­postire. Mă aşteptam să întîl­­nesc aici între brazi şi pe o costişă care deschide pri­virii întreagă valea Mure­şului, musafiri, localnici sau de prin alte părţi. M-a întâmpinat însă, mînjit de noroi şi cu ghetuţele ude, un pici de vreo 5—6 ani care scîncea trist după mamă-sa. Nu mi-a răspuns. Mi-a­ întors spatele şi a rupt-o la fugă. Am ridicat din umeri şi am plecat mai departe, în dreapta, pustie şi tăcu­tă vila nr. 9, învecinată probabil de vila nr. 8. Nu se vedea nici o mişcare. După porticul de intrare în staţiune, în stînga, un restaurant, apoi ştrandul, terenuri de sport şi pavi­lionul central al băilor. Totul foarte frumos, foarte colorat şi... foarte static, întocmai ca în ilustratele lipite de geamurile chioş­cului O.C.L. închis şi el să fie în ton cu staţiunea, prin care, se vede bătuse un vînt rău şi pustietor, în sfîrşit la restaurant o părere de viaţă : bucătă­reasa, o ospătăriţă şi ges­tionarul care îşi citea liniş­tit ziarul. Cind am intrat m-au privit de parcă atunci aş fi căzut din lună. Sînt sigur că nu le venea a cre­de că într-adevăr sînt om, că aş dori ceva de băut sau pur şi simplu o infor­maţie : — Aveţi şi mîncare ? — Desigur, cum să nu. Ciorbă de perişoare, an­­tricot de vacă cu ceapă, şniţel natur... — Castraveţi muraţi a­­veţi ? GH. FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a)

Next