Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)
1968-09-11 / nr. 172
Muncă avantată, manifestare elocventă a adeziunii depline faţă de politica internă şi externa a partidului nostru Vom realiza în mod exemplar sarcinile de producţie Colectivul de muncă a secţiei mecanice a I.J.I.L. ,,Partizanul“ din Gheorgheni, compus din români şi maghiari, a urmărit cu deosebit interes vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţele patriei , printre care se numără şi judeţul Harghita. In fiecare frază a tovarăşului Nicolae Ceauşescu am găsit aceleaşi sentimente pe care le simţeam şi noi. De aceea considerăm că politica înţeleaptă a partidului se identifică cu năzuinţele noastre. Ea este pusă în slujba intereselor patriei şi, în acelaşi timp, serveşte intereselor unităţii ţărilor socialiste. Plin de înflăcărare, dovedind o înaltă dragoste faţă de patrie şi popor, de internaţionalism socialist, cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ne-a îmbărbătat şi mobilizat spre un nou avînt creator în muncă. Fiind convinşi că numai prin hărnicie şi devotament, prin realizarea exemplară a sarcinilor de la fiecare loc de muncă, contribuim la întărirea şi dezvoltarea continuă a patriei, colectivul din care fac parte munceşte înzecindu-şi eforturile pentru realizarea sarcinilor ce ne stau în faţă. Numai într-o singură zi la secţia mecanică în cadrul căreia muncim, s-au reparat la un nivel calitativ superior, 4 roţi mari dinţate pentru moara din Remetea, au fost reparate unele părţi componente ale motorului Diesel pentru Cooperativa din Chileni, s-a reparat o maşină de lustruit a Fabricii de mobilă „Parti-BOKOR IOSIF strungar. (Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI Dascălul « V ■ ■ rigazii Era prin anul 1945, după război. Un om trecea mun- T ţii, lăsînd în urmă plaiurile Moldovei. Plecase în cău- \ tare de lucru. Ai lui erau săraci. A mers mult, mult pe jos, el și cu traista mai mult goală. A ajuns în- tr-un amurg la Lueta. Se minuna, îşi punea mereu ^ întrebări. Pe aici casele erau altfel, satele altfel. Oamenii vorbeau o limbă pe care el nu o înţelegea. S-a oprit la o poartă şi a cerut o cană de apă. Femeia şi-a vorbit româneşte, dar cu accent deosebit. L-a pofttit cu prietenie în casă. A văzut că în părţile de peste munte sunt oameni la fel de săraci, oameni man- citori, care doreau şi ei să-şi croiască o altă viaţă. A rămas în Lueta. A început să lucreze la mină. La început era greu. El nu ştia nici o meserie. Lucra într-o echipă cu maghiari. Tovarăşii de muncă au început să-l înveţe cîte ceva pe limba lor, să-i arate cum se lucrează. I-a căzut dragă o fată din Lueta şi s-a căsătorit. A prins rădăcini aici, la mină, intre oa- meni, în casa cea nouă. Aşa a ajuns fiul pălmaşului moldovean miner la Lueta. Lucra la început ca vagonetar, era la alfa- betul mineritului. Şi, timpul trecea. Vedea cum lu- \ urează minerii, cum taie stînca, cum urmează, cum zidesc şi cum mînuie maşinile din ce în ce mai bune. A început să înveţe şi el. învăţa muncind. învăţat seara, acasă de pe cărţile ce i le împrumutau tova- 4 răşii mai vechi în minerit. A devenit ajutor miner. MIHAI TRANDAFIR (Continuare în pag. a 3-a) ) . Cind îi înmoi pana, pentru a face cunoscut lumii întregi laptele de laudă, ce zi de zi sînt tot mai multe, parcă ceva din tine ia parte la bucuria tuturora. Inima-fi tresaltă și condeiul alunecă, alunecă pe hîrtia albă ...! Dar, vai, mai este acest „dar“, ce inima-ti strînge, muza-fi alungă, iar cerneala se islieşte în călimară, precum lucrurile rele te-au izbit în faţă. Cunoaştem cu toţii că în afara creşterii indicilor de producţie, în afara calităţii ce face cinste mărcii fabricii, în afara dării în folosinţă a cutărui obiectiv industrial, cu o lună, două, trei etc., mai devreme decit termenul fixat şi altui lung şir de realizări ce sunt menţionate zilnic in presa noastră, se mai adaugă grija faţă de om, prin crearea unor condiţii optime de lucru, de odihnă, de distracţie. Despre această grijă fată de om se pot scrie: pagini întregi, exemple mii, dar nu despre lucruri bune am vrut să scriu, ci despre acest „dar“. Ştim cu toţii că de multe ori sîntem scoşi din cotidian şi datorită unui concediu, a unei deplasări, a unei vizite etc. ne luăm geamantanul şi aduo... casă, şi au un mijloc de transport oarecare, descindem într-o localitate, la hotel. Ei, dacă este iarnă e mai bine, mai poţi să speri să găseşti o cameră liberă, dar dacă este vară trebuie să fii unul din răsfăţaţii Fortunei. In sfîrşit cu puţin noroc şi cu multă bunăvoinţă, te vezi instalat într-o cameră mai mare sau mai mică. Oftezi uşurat, începi despachetatul, şi după ce-ţi aranjezi lucrurile în dulapul exis- | tent — dacă este — au o privire circulară de a- l totstăpin, încerci să te | acomodezi ca aerul familiar sau nelimitar al | camerei. | Poate un zimbet înflorește pe buzele chim- I neavoastră, dar nu rîdefi, | un om poate o zi, o saptămînă sab o lună — I poate şi mai mul — şi | depinde de fiecare în parte dacă ceea te-/ în- I conjoară e frumos, e cu- I rat, e cochet chiar, sau | dacă nu este aşa, să-şi I spună cu satisfacţie ,bi- ■ ne că am unde-mi pune | capul“. ■ Despre acestea nu vor- I bim, mai ales că numărul lor se reduce pe zi I ce trece datorită creşterii exigentelor abil la oraş cit şi la sat. S. RADULESCU 1 (Continuare în pag. a 3-a) | Reflecţii într-o camera de hotel I" Valorificarea experienţei colectivului Comitetele de direcţie la lucru FACTOR DE MARE ÎNSEMNĂTATE ÎN CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII Formă de conducere colectivă a activităţii întreprinderilor, comitetele de direcţie au fost create din necesitatea de a facilita cuprinderea şi rezolvarea multiplelor şi complexelor probleme ale activităţii economice, înlăturarea subiectivismului în luarea deciziilor, fructificarea experienţei specialiştilor, a colectivelor de oameni ai muncii. O experienţă bună, pe care socotim că e util s-o descriem, a dobîndit, în cele trei luni ce au trecut de la constituirea lui, comitetul de direcţie de la I. F. Miercurea- Ciuc. Se remarcă aici o înţelegere corectă a sensului creării comitetului de direcţie, materializată în seriozitatea şi răspunderea cu care se stabilesc problemele ce se pun spre rezolvare comitetului, în temeinicia hotărîrilor colective şi, în ultima instanţă, în creşterea eficienţei activităţii economice. Aşa de pildă, planul de activitate pe trimestrul III înscrie în agenda preocupării comitetului, pe lîngă rezolvarea problemelor curente ale întreprinderii, analiza realizării planului preţului de cost, propusă de colectivul serviciului contabilităţii prin contabilul-şef Orbán Ladislau, a realizării planului de export propusă de şeful serviciului de desfacere Burján Ludovic, stabilirea măsurilor ce se impun pentru exploatarea masei lemnoase destinată producţiei anului 1969 propusă de inginerul-şef Munteanu Alexandru. O imagine asupra felului cum se desfăşoară şedinţele lunare ale comitetului ne-o oferă cea din data de 20 iulie în care s-a analizat situaţia preţului de cost Extragem din materialele şedinţei. Planul de reducere a preţului de cost pe ansamblul întreprinderii a fost realizat. Continuînd însă analiza pe sectoare, sortimente şi pe articole de calculaţie se constată că în timp ce la sectorul Lunca s-au obţinut economii suplimentare, la sectoarele Miercurea- C. STEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, unitivă! ANUL I nr. 172 MIERCURI 11 sept. 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Politica partidului nostru, politică în sprijinul culturii ca unul ce lucrează în domeniul culturii, vreau să afirm că prin grija partidului nostru ne sunt asigurate cele mai largi posibilități de manifestare, ce se materializează în sprijinul continuu ce ni se acordă, în atenția cu care este privită cultura în patria noastră. Cum am putea noi răsplăti grija ce ni se SALLO STEFAN directorul Casei judeţene a creaţiei populare Miercurea-Ciuc. (Continuare în pag. a 3-a) iemm mmm mmm mmm mmm mmm mmm mm mmm mmm mms mmm mmm mmm mmm mmm mmm mmm ■■mmm mmm mmm mmm mJ Sincronizare Primul an de şcoală a celor mai mici elevi din Avrămeşti coincide cu primul an de existenţă a noii şcoli terminată în zilele acestea. Noua clădire cuprinde şase săli de clasă spaţioase şi luminoase, un laborator de fizică şi chimie, altul pentru ştiinţele, naturii, o sală profesorală, precum şi un spaţiu destul de larg, împrejur, unde în timpul pauzelor, elevii ■ vor putea să se■ recreeze. Foto : I. NAGY Bencze Dominic, unul dintre cei mai destoinici muncitori ai I.F. Odorheiul Secuiesc. t DE PE CUPRINSUL iwHiuutiifliiMiiiiiMHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiirTjMiimiiiiiiiiiiHiiiiimmHttiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiii • TG. MUREŞ — In partea de sud-est a oraşului Tg. Mureş, a fost inaugurată o nouă zonă industrială în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină Prima unitate, a cărei construcţie a şi început, este fabrica de maşini de calculat electromecanice. Aceste maşini, realizate pentru prima oară în ţară vor fi destinate celor mai diverse calcule de birou. Anual la Tg. Mureş se vor produce 30.000 de astfel de maşini. • GALAŢI — In partea de vest a oraşului Galaţi i a inceput construcţia unui mare cartier de locuinţe. Conform proiectului, cartierul va fi alcătuit din trei microraioane , care vor însuma peste 20.000 de apartamente cu diferite grade de confort. Este prevăzută de asemenea construcţia unor şcoli şi licee, creşe şi grădiniţe de copii, un spital, complexe comerciale, parcaje pentru maşini, zone verzi şi spaţii de joacă pentru copii. • VASLUI — Fabrica de confecţii din Vaslui este una din cele mai importante furnizoare de uniforme şcoalre. Aproape 90 la suta din producţia fabriciieste profilată pe acest sortiment. De la începutul anului şi pînă acum ,au fost livrate comerţului aproape 900.000 de uniforme şcolare. • PIATRA NEAMŢ — Pe una dintre terasele parcului „Cozia“ din Piatra Neamţ a fost dat in folosinţă un interesant şi atractiv punct turistic ,,Colibele haiducilor“. Cele 6 colibe, restaurantul, grota şi hruba haiducească sunt amplasate intr-un frumos decor natural, la poalele muntelui. în apropierea orașului CĂREI, arheologii au descoperit o interesantă așezare daco-celtică, a doua de acest gen în această zonă. Printre vestigii se află un bogat material ceramic avînd o vechime de peste 2.000 de ani. Faptul că ceramica celtică se află alături de cea indigenă contribuie la clarificarea problemelor legate de formarea şi dezvoltarea culturii La Tene în această parte a ţării noastre, a influenţei reciproce dintre celţi şi populaţia dacă. • SIBIU — La Fabrica de geamuri din Mediaş a intrat in funcţie un cuptor de topit sticlă cu o capacitate zilnică de 11.500 m.p. Agregatele sale de înaltă productivitate asigură o mecanizare şi automatizare complexă a procesului tehnologic. Toate operaţiile grele , pregătirea materiei prime şi alimentarea cuptorului se efectuează mecanizat. Față de agregatele similare existente în țară, acesta are o productivitate mai mare cu 40—50 la sută. PATRIEI Se elaborează o nouă şarjă la unul din cuptoarele electrice de 50 de tone de la uizinele de maşini grele din Bucureşti. fi PRIMII PAŞI LA DATORIE Cum au fost primite noile cadre didactice în comunele Judeţului In fiecare toamnă, sunt aşteptaţi să sosească noii absolvenţi ai institutelor de învăţămîrnt superior, ce vin să completeze necesarul de cadre calificate, care prin munca lor, investind cunoştinţele acumulate în anii de studenţie, vor contribui, la ridicarea nivelului cultural al judeţului nostru. Pentru că cei mai mulţi dintre ei, vin din toate colţurile ţării şi sunt la primul contact serios cu „viaţa, e firesc ca organele puterii locale, direcţiile şcolilor, cadrele didactice mai vechi, să-i primească într-un mod cît mai prietenos pe noii lor colegi de muncă» pentru ca aceștia să se simtă cît mai bine la noul loc de muncă, astfel, avînd posibilitatea de a proba întreaga lor capacitate încă din primele zile. Practic, gazdelor le revenea sarcina de a-i ajuta pe noii profesori să-şi rezolve cîteva dintre problemele esenţiale ale convieţuirii în noul context al vieţii lor: cazare, masă etc. Pentru a ne edifica asupra felului cum a fost rezolvată această sarcină, ne-am deplasat în mai multe comune ale judeţului, solicitând părerea ambelor grupuri oaspeţi şi gazde. „Mă simt foarte, foarte bine. Am fost primită cu multă căldură de colegii mei, atît mie, cît şi colegei mele Szakacs Ilona, ni s-a asigurat o cameră, aşa că, nu aşteptăm decît să înceapă şcoala“, îmi spunea Tamas Viorica, noua profesoară de ştiinţele naturii, din Băile Tuşnad. APETREI PETRE I. NETE (Continuare în pag. a 3-a) Producţii peste plan la cultura inului pentru fuior Cooperativa agricolă din Lupeni are condiţii deosebit de favorabile pentru cultura inului, fapt pentru care extinderea acestei culturi s-a făcut treptat, astfel că în prezent ponderea ei este apreciabilă, reprezentînd peste 18 la sută din suprafaţa arabilă. Inul pentru fuior valorifică cu mare eficienţă economică terenurile acestei cooperative agricole, în majoritate podzoluri, care au o fertilitate naturală moderată. Datorită preocupărilor şi atenţiei ce s-a dat acestei culturi producţia medie la hectar a crescut treptat, în acest an, deşi condiţiile climaterice au fost mai puţin favorabile, s-a obţinut o producţie foarte bună. De pe cele 60 hectare recoltate pînă acuma, a rezultat o producţie medie de 4.000 kg., cu 1.500 kg .mai mult decît era planificat. Aceasta înseamnă 2.250 lei în plus la fiecare hectar şi raportat la 100 hectare cît are cooperativa, reprezintă frumuşica cifră de 225.000 lei peste prevederi, în bugetul cooperativei. Producţia obţinută a fost condiţionată de lucrările agrotehnice aplicate în mod ştiinţific, şi, în special de data însamunțatului, care s-a făcut primăvara imediat, ce s-a putut intra în teren. OOOOOP 0000000000000000009 Marfă greu vandabilă ? Dacă ploaia nu s-ar fi oprit şi nu mi-ar fi lăsat în program o fereastră, poate n-aş fi avut prilejul să mă desfăt într-o plimbare solitară, cu mîinile la spate şi cu fulgarinul pe umăr, pînă sus la băile Bradul, mică bijuterie turistică şi unic prilej de evadare din oraş a celor cîteva mii de locuitori ai Topliţei. Băile Bradul, sînt unfel de preambul al faimosului Borsec, deoarece izvoarele termale de aici, ştrandul cu apă caldă, cabinele şi cabanele atrag (sau ar putea să atragă) mai mulţi oaspeţi decît există în prezent posibilităţi de adăpostire. Mă aşteptam să întîlnesc aici între brazi şi pe o costişă care deschide privirii întreagă valea Mureşului, musafiri, localnici sau de prin alte părţi. M-a întâmpinat însă, mînjit de noroi şi cu ghetuţele ude, un pici de vreo 5—6 ani care scîncea trist după mamă-sa. Nu mi-a răspuns. Mi-a întors spatele şi a rupt-o la fugă. Am ridicat din umeri şi am plecat mai departe, în dreapta, pustie şi tăcută vila nr. 9, învecinată probabil de vila nr. 8. Nu se vedea nici o mişcare. După porticul de intrare în staţiune, în stînga, un restaurant, apoi ştrandul, terenuri de sport şi pavilionul central al băilor. Totul foarte frumos, foarte colorat şi... foarte static, întocmai ca în ilustratele lipite de geamurile chioşcului O.C.L. închis şi el să fie în ton cu staţiunea, prin care, se vede bătuse un vînt rău şi pustietor, în sfîrşit la restaurant o părere de viaţă : bucătăreasa, o ospătăriţă şi gestionarul care îşi citea liniştit ziarul. Cind am intrat m-au privit de parcă atunci aş fi căzut din lună. Sînt sigur că nu le venea a crede că într-adevăr sînt om, că aş dori ceva de băut sau pur şi simplu o informaţie : — Aveţi şi mîncare ? — Desigur, cum să nu. Ciorbă de perişoare, antricot de vacă cu ceapă, şniţel natur... — Castraveţi muraţi aveţi ? GH. FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a)