Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 269-343)
1969-01-29 / nr. 291
ANUL I nr. 291 MIERCURI 29 ianuarie 1969 Proletari din toate ţările, uniţi-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU . Noi succese ale turnătorilor vlăhiteni Metalurgiştii vlăhiteni continuă să obţină noi succese în întrecerea pentru depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1969 şi realizarea angajamentelor luate. Astfel, colectivul de muncă al secţiei turnătorie a îndeplinit planul pe primele două decade ale lunii ianuarie în proporție de 101,3 la sută, dând peste prevederile planului produse în valoare de circa 30.000 lei. ÎN INTÎMPINAREA ALEGERILOR - MUNCĂ VIE, CREATOARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA POLITICII PARTIDULUI îndeplinirea angajamentelor în întrecere — DATORIE DE ONOARE 20 de zile — 978 tone peste plan Minerii de la Salina Praid se află în primele rînduri ale colectivelor de muncă din întreprinderile industriale care obţin în aceste zile realizări însemnate în întrecerea pentru depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1969 şi îndeplinirea angajamentelor luate. Planul producţiei globale pe primele două decade ale lunii ianuarie a fost realizat în proporţie de 110,2 la sută, obţinîndu-se 976 tone de produse peste prevederile planului. In acelaşi timp, planul de export a fost îndeplinit în proporţie de 116,3 la sută, livrîndu-se o cantitate suplimentară de 703 tone. Despre calitatea produselor livrate vorbeşte şi faptul că, în aceste zile, întreprinderea a primit o adresă prin care i se transmit mulţumiri din partea firmei Monimpex din Budapesta pentru calitatea produselor şi ritmul livrărilor. Harnicele lucrătoare care execută vopsirea menghinei la unitatea metalurgică de la ,,Partizanul“ Gheorgheni, contribuie la realizările întregului colectiv. ÎNTRUNIRI ELECTORALE PENTRU DESEMNAREA DE CANDIDAŢI ÎN CONSILIILE POPULARE Intr-o atmosferă de profund entuziasm, şi ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului, au continuat adunările populare pentru propuneri de candidaţi pentru alegerile de deputaţi în Consiliul popular judeţean şi în consiliile populare municipal ,orăşeneşti şi comunale. In cadrul adunărilor populare în Consiliul popular judeţean au mai fost propuşi Siller Iosif — Borsec, Szántó Béla — Ciucani, Cotîrlan Olga — Tulgheş, Török Ileana — Sîndominic, Balázs Iosif — Ocland, Szabó Vicenţiu — Remetea, Chita Dumitru — Siculeni, Suciu (Continuare în pag. a 3-a) ,,Construcţii" pe verticală la întreprinderea forestieră Topliţa. ip—■ WfF ! Investitele pe 1969—integral şi la timp realizate! Colectivul de muncă al şantierului Fabricii de tricotaje Miercurea- Ciuc s-a angajat să depună toate eforturile pentru a da în folosinţă, cu circa 11 luni mai devreme, acest important obiectiv industrial al judeţului Harghita. Ţin să menţionez că angajamentul nostru a fost luat cu toată răspunderea, după o prealabilă şi temeinică analiză, făcută în cadrul şantierului, cu consultarea şi aprobarea I.S.C.M. Braşov — forul nostru tutelar — precum şi a ministerului de resort. în angajamentul publicat, noi am arătat clar că, pentru respectarea lui, vom avea nevoie, pe lingă măsurile noastre de organizare, şi de sprijinul beneficiarului (Ministerul Industriei Uşoare) care va trebui vine a doua etapă, la 30 iunie 1970, cînd va produce în plus încă 1.500.000 bucăţi. Pentru prima etapă, noi vom termina în întregime, grupul social, atelierul mecanic şi depozitele, centrala termică, drumurile de acces, alimentarea cu apă şi cu energie electrică, asigusă urgenteze perfectarea unor documentaţii tehnice, asigurarea în timpul optim a utilajelor pentru montaj. Conducerea şantierului a reuşit să ia măsurile necesare pentru asigurarea cu materiale şi forţă de muncă, crearea frontului de lucru pentru zilele friguroase. Lucrăm intens la montajul prefabricatelor la hala industrială şi depozite, la zidării interioare şi exterioare, la turnări de betoane. După cum s-a stabilit, lucrările vor trebui executate în două etape: prima etapă pînă la 30 decembrie 1969, cînd înitreprinderea va intra parţial în funcţiune, cu o producţie de 1 milion bucăţi tricotate, şi ararea evacuării apelor reziduale şi vom monta u-SZÉKELY IMRE maistru constructor, preşedintele Comitetului sindicatului de la şantierul Fabricii de tricotaje din Miercurea- Ciuc (Continuare în pag . 3. Beneficiari, daţi-ne posibilitatea să ne ţinem de cuvînt in campania electorală Iniţiativa: punctul al unei activităţi educative bogate Campania electorală determină o efervescentă creatoare in toate domeniile de activitate. Momente de bilanţ îmbucurător, de lărgire a perspectivei, intîmpinarea alegerilor de la 2 martie prilejuieşte sporirea hotăririi fiecăruia dintre noi în a ne aduce de pornire politico lelor 1-4 din legea nr. 28, informarea politică „Evenimentele săptămînii“, i s-a adăugat recent o nouă manifestare: întîlnirea locuitorilor comunei cu membrii brigăzii ştiinţifice. Un lector ie-a vorbit cetăţenilor despre importanţa evenimentului de la 2 martie, cînd întreg poporul îşi va alege reprezentanţii M. FILIMON un aport tot mai însemnat la activitatea de bună gospodărire şi dez- Raid anchetă voitare a tuturor localităţilor. Suntem oaspeţii mai multor cămine culturale, case de cultură — transformate, în această perioadă, în adevărate centre ale muncii politicoeducative de masă. Iniţiativa organizaţiilor de partid, a conducătorilor acestor instituţii, concretizate în programele unor interesante activităţi găseşte zilnic teren de afirmare. Brădeşti Programului bogat — din care spicuim: expunerea „Candidaţii noştri", prelucrarea artico Grijă deosebită faţă de utilaj Acordînd o deosebită atenţie utilajelor din dotare pentru a le putea folosi în cele mai bune condiţii şi cu maximum de eficienţă, întreprinderea Apemin Borsec, a intrat recent în remont, pentru executarea reparaţiei generale a liniei de îmbuteliere, a compresoarelor, instalaţiei electrice etc. Remontul este prevăzut a fi terminat până la 20 februarie a.c. în procesul de reparaţii s-au evidenţiat în mod deosebit sudorul Szöcs Zoltán, lăcătuşul Markos Ludovic şi frezorul Schiller Mihai din cadrul colectivului atelierului mecanic al întreprinderii, care se străduiesc să termine reparaţiile înainte de termen şi să le asigure o calitate corespunzătoare. (Continuare în pag. a 3-a) ÎNCHEIEREA lucrărilor PLENAREI CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE în zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de producţie La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai G.C. al P.G.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, primsecretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele G.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Gastelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P Drăgoeşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din G.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Altînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Grovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a Cooperativelor agricole de producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi in cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a.c. plenara a a(Continuare în pag. a 3-a) fiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiHHikiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiimiiiiii DE PE In ultimii trei ani, în industria petrolului au fost puse în funcţiune 14 mari obiective printre care Complexul de cracare catalitică de la Rafinăria Brazi, Complexul pentru fabricarea uleiurilor de la Rafinăria Ploieşti, instalaţia de rafinare catalitică de la Rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi altele. Aceste capacităţi de producţie şi măsurile luate pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii au făcut ca în perioada amintită să se realizeze în plus peste 600 mii tone de benzină, uleiuri minerale, bitum, hidrocarburi aromatice şi alte produse petroliere solicitate atît de necesităţile consumului intern, cit şi la export, în cursul acestui an, urmează să se realizeze un mare volum de investiţii şi să intre în producţie noi obiective. Cel mai important dintre ele este Rafinăria de la Piteşti, care va prelucra anual circa trei milioane tone ţiţeiuri sulfuroase. Aici se vor produce benzină şi motorină de calitate superioară, precum şi o gamă variată de materii prime necesare industriei petrochimice. La Brazi vor intra în funcţiune instalaţii moderne pentru producerea xilenilor, care vor asigura materii prime pentru industria chimică, va începe, de asemenea, să producă Rafinăria de la Crişana care va asigura, în primul rînd o creştere substanţială a producţiei de bitum. Noile capacităţi de producţie şi măsurile de îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele vor face ca în 1969 în industria petrolului producţia globală să crească cu circa 300 milioane lei faţă de realizările anului trecut, să sporească productivitatea muncii cu 18 la sută faţă de prevederile planului cincinal, să se producă în plus faţă de 1968, circa 250.000 tone produse albe, 100.000 tone păcură, 130.000 tone bitum şi însemnate cantităţi de alte produse. CUPRINSUL PATRIEI „Pămint însorit Sub îngrijirea Casei judeţene a creaţiei populare a fost pusă la dispoziţia caselor de cultură şi căminelor culturale, o culegere de materiale legate de evenimentul de la 2 martie, cu titlul de mai sus. Versuri, scenete, coruri, reunite Intr-un montaj muzical literar, sunt un preţios îndrumar in pregătirea programelor artistice prilejuite de campania electorală. Culegerea este şi o sugestie pentru fiecare director de casă de cultură şi cămin cultural, în alcătuirea altor programe, originale, adaptate specificului oraşului sau comunei. Piesele culegerii , redactate în limba română şi maghiară, sînt o antologie din opera poeţilor români şi maghiari din România socialistă, cîntînd ţara, partidul, pacea. Secţiunile materialului, „Partid, îţi mulţumesc“, „Inima — ţara“, „Stema frumuseţii“, „Voi vota", sínt tot atâtea momente ale programelor artistice din campania electorală. Micromontajul „Votăm cu viitorul" („Választ a nép") înfrăţeşte în acelaşi gînd, aspiraţiile comune ale românilor şi oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, de pe cuprinsul judeţului Harghita. Anunţind apariţia şi celui de-al doilea volum antologic, consacrat festivităţilor pregătitoare alegerilor, ca şi programului special de la 2 martie, această primă culegere este o frumoasă iniţiativă. E. VASILE : Frumuseţilor naturale de pe Valea Prahovei lor de odihnă, li se adaugă moderna reţea a cabanelor şi caseFoto: ST. ALBESCU