Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 269-343)

1969-01-29 / nr. 291

ANUL I nr. 291 MIERCURI 29 ianuarie 1969 Proletari din toa­te ţările, uniţi-vă 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU . Noi succese ale turnătorilor vlăhiteni Metalurgiştii vlăhi­teni continuă să ob­ţină noi succese în în­trecerea pentru depă­şirea sarcinilor de plan pe anul 1969 şi reali­zarea angajamentelor luate. Astfel, colecti­vul de muncă al sec­ţiei turnătorie a înde­plinit planul pe prime­le două decade ale lu­nii ianuarie în propor­ție de 101,3 la sută, dând peste prevederi­le planului produse în valoare de circa 30.000 lei. ÎN INTÎMPINAREA ALEGERILOR - MUNCĂ VIE, CREATOARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA POLITICII PARTIDULUI îndeplinirea angajamentelor în întrecere — DATORIE DE ONOARE 20 de zile — 978 tone peste plan Minerii de la Sali­na Praid se află în primele rînduri ale co­lectivelor de muncă din întreprinderile in­dustriale care obţin în aceste zile realizări în­semnate în întrecerea pentru depăşirea sar­cinilor de plan pe a­­nul 1969 şi îndeplini­rea angajamentelor luate. Planul producţiei globale pe primele două decade ale lunii ianuarie a fost realizat în proporţie de 110,2 la sută, obţinîndu-se 976 tone de produse peste prevederile pla­nului. In acelaşi timp, planul de export a fost îndeplinit în pro­porţie de 116,3 la su­tă, livrîndu-se o can­titate suplimentară de 703 tone. Despre ca­litatea produselor li­vrate vorbeşte şi fap­tul că, în aceste zile, întreprinderea a pri­mit o adresă prin ca­re i se transmit mul­ţumiri din partea fir­mei Monimpex din Budapesta pentru ca­litatea produselor şi ritmul livrărilor. Harnicele lucrătoare care execută vopsirea menghinei la unitatea meta­lurgică de la ,,Partizanul“ Gheorgheni, contribuie la realizările întregului colectiv. ÎNTRUNIRI ELECTORALE PENTRU DESEMNAREA DE CANDIDAŢI ÎN CONSILIILE POPULARE Intr-o atmosferă de profund entuziasm, şi a­­taşament faţă de politica internă şi externă a par­tidului, au continuat a­­dunările populare pen­tru propuneri de candi­daţi pentru alegerile de deputaţi în Consiliul popular judeţean şi în consiliile populare mu­nicipal ,orăşeneşti şi co­munale. In cadrul adu­nărilor populare în Con­siliul popular judeţean au mai fost propuşi Sil­ler Iosif — Borsec, Szán­tó Béla — Ciucani, Co­­tîrlan Olga — Tulgheş, Török Ileana — Sîndo­­minic, Balázs Iosif — Ocland, Szabó Vicenţiu — Remetea, Chita Dumi­tru — Siculeni, Suciu (Continuare în pag. a 3-a) ,,Construcţii" pe verti­cală la întreprinderea forestieră Topliţa. ip—■ WfF ! Investitele pe 1969—integral şi la timp realizate! Colectivul de muncă al şantierului Fabricii de tricotaje Miercurea- Ciuc s-a angajat să de­pună toate eforturile pen­tru a da în folosinţă, cu circa 11 luni mai de­vreme, acest important obiectiv industrial al ju­deţului Harghita. Ţin să menţionez că angaja­mentul nostru a fost luat cu toată răspunderea, după o prealabilă şi te­meinică analiză, făcută în cadrul şantierului, cu consultarea şi aprobarea I.S.C.M. Braşov — fo­rul nostru tutelar — pre­cum şi a ministerului de resort. în angajamentul pu­blicat, noi am arătat clar că, pentru respectarea lui, vom avea nevoie, pe lingă măsurile noas­tre de organizare, şi de sprijinul beneficiarului (Ministerul Industriei U­­şoare) care va trebui vi­ne a doua etapă, la 30 iunie 1970, cînd va produce în plus încă 1.500.000 bu­căţi. Pentru prima etapă, noi vom termina în între­gime, grupul social, ate­lierul mecanic şi depo­zitele, centrala termică, drumurile de acces, ali­mentarea cu apă şi cu energie electrică, asigu­să urgenteze perfectarea unor documentaţii teh­nice, asigurarea în timpul optim a utilajelor pentru montaj. Conducerea şantierului a reuşit să ia măsurile necesare pentru asigura­rea cu materiale şi for­ţă de muncă, crearea frontului de lucru pen­tru zilele friguroase. Lucrăm intens la mon­tajul prefabricatelor la hala industrială şi de­pozite, la zidării inte­rioare şi exterioare, la turnări de betoane. După cum s-a stabilit, lucrările vor trebui exe­cutate în două etape: prima etapă pînă la 30 decembrie 1969, cînd îni­­treprinderea va intra parţial în funcţiune, cu o producţie de 1 milion bucăţi tricotate, şi a­rarea evacuării apelor re­ziduale şi vom monta u-SZÉKELY IMRE maistru constructor, preşedintele Comitetu­lui sindicatului de la şantierul Fabricii de tricotaje din Miercurea- Ciuc (Continuare în pag . 3­. Beneficiari, daţi-ne posibilitatea să ne ţinem de cuvînt in campania electorală Iniţiativa: punctul al unei activităţi educative bogate Campan­ia electorală determină o efervescen­­tă creatoare in toate do­meniile de activitate. Momente de bilanţ îm­bucurător, de lărgire a perspectivei, intîmpina­­rea alegerilor de la 2 martie prilejuieşte spo­rirea hotăririi fiecăruia dintre noi în a ne aduce de pornire politico­­ lelor 1-4 din legea nr. 28, informarea politică „Evenimentele săptămî­­nii“, i s-a adăugat re­cent o nouă manifestare: întîlnirea locuitorilor co­munei cu membrii brigă­zii ştiinţifice. Un lector ie-a vorbit cetăţenilor despre importanţa eveni­mentului de la 2 martie, cînd întreg poporul îşi va alege reprezentanţii M. FILIMON un aport tot mai însem­nat la activitatea de bună gospodărire şi dez- Raid anchetă voitare a tuturor locali­tăţilor. Suntem­ oaspeţii mai multor cămine culturale, case de cultură — trans­formate, în această pe­rioadă, în adevărate cen­tre ale muncii politico­­educative de masă. Ini­ţiativa organiz­aţiilor­ de partid, a conducătorilor acestor instituţii, concre­tizate în programele u­­nor interesante activităţi găseşte zilnic teren de af­ir­mare. Brădeşti Programului bogat — din care spicuim: ex­punerea „Candidaţii noş­tri", prelucrarea artico­ Grijă deosebită faţă de utilaj Acordînd o deosebi­tă atenţie utilajelor din dotare pentru a le putea folosi în cele mai bune condiţii şi cu maximum de efi­cienţă, întreprinderea Apemin Borsec, a in­trat recent în remont, pentru executarea re­paraţiei generale a li­niei de îmbuteliere, a compresoarelor, insta­laţiei electrice etc. Remontul este prevă­zut a fi terminat până la 20 februarie a.c. în procesul de repa­raţii s-au evidenţiat în mod deosebit sudo­rul Szöcs Zoltán, lă­cătuşul Markos Ludo­vic şi frezorul Schiller Mihai din cadrul co­lectivului atelierului mecanic al întreprin­derii, care se strădu­iesc să termine repa­raţiile înainte de ter­men şi să le asigure o calitate corespunzătoa­re. (Continuare în pag. a 3-a) ÎNCHEIEREA lucrărilor PLENAREI CONSILIULUI UNIUNII NAŢIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE în zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lu­crările plenarei Consi­liului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de producţie La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Vir­gil Trofin, Manea Mănes­­cu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai G.C. al P.G.R. şi ai guvernu­lui. La lucrările plenarei au participat, de ase­menea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniu­nilor judeţene ale coo­perativelor agricole, di­rectorii direcţiilor agri­cole judeţene, conducă­torii institutelor de cer­cetări din agricultură şi ai unor staţiuni experi­mentale, preşedinţii unor cooperative agricole, se­cretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Ma­rin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Băl­­caciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim­­secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, pre­şedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bi­hor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agri­cole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Ti­­feşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirga­­ziu, directorul Staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, pre­şedintele G.A.P. Indepen­denţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii ju­deţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim-se­­cretar al Comitetului ju­deţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, di­rectorul I.M.A. Gastelu, judeţul Constanţa, Ste­­lian Mălnăşan, secreta­rul Comitetului de par­tid din C.A.P Drăgoeşti, judeţul Mehedinţi, Toa­­der Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, pre­şedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele U­­niunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrco­­lea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de par­tid din G.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Lauren­­ţiu Schop, preşedintele C.A.P. Altînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, pre­şedintele Băncii Agrico­le, Ion Apostolescu, pre­şedintele Uniunii jude­ţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-se­­cretar al Comitetului ju­deţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, pre­şedintele Uniunii jude­ţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful De­partamentului pentru va­lorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Pe­­trescu, prim-secretar al comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru­, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Grovu, jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşu­rată de uniunile coope­ratiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezulta­tele obţinute în întărirea economică şi organizato­rică a cooperativelor, a­­portul agriculturii coope­ratiste la dezvoltarea e­­conomiei naţionale. A­­lături de succesele obţi­nute în dezvoltarea agri­culturii socialiste şi în creşterea veniturilor coo­peratorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sec­toare ale activităţii U­­niunii Naţionale a Coo­perativelor agricole de producţie. Au fost pro­puse o serie de măsuri menite să ducă la îm­bunătăţirea şi perfecţio­narea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene în îndrumarea şi sprijinirea cooperati­velor agricole în vede­rea folosirii tuturor re­surselor pentru dezvol­tarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru reali­zarea integrală şi in cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin secto­rului agricol cooperatist din planul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi în­delungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In cea de-a doua par­te a şedinţei din 28 ia­nuarie a.c. plenara a a­(Continuare în pag. a 3-a) fiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiHHik­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiimiiiiii DE PE In ultimii trei ani, în industria petrolului au fost puse în func­ţiune 14 mari obiective printre care Complexul de cracare catalitică de la Rafinăria Brazi, Com­plexul pentru fabrica­rea uleiurilor de la Ra­finăria Ploieşti, instala­ţia de rafinare catalitică de la Rafinăria din ora­şul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi altele. Aceste ca­pacităţi de producţie şi măsurile luate pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii au făcut ca în perioada amintită să se realizeze în plus peste 600 mii tone de benzină, uleiuri minerale, bitum, hidro­carburi aromatice şi alte produse petroliere soli­citate atît de necesităţile consumului intern, cit şi la export, în cursul a­­cestui an, urmează să se realizeze un mare volum de investiţii şi să intre în producţie noi obiec­tive. Cel mai important dintre ele este Rafinăria de la Piteşti, care va prelucra anual circa trei milioane tone ţiţeiuri sulfuroase. Aici se vor produce benzină şi mo­torină de calitate su­perioară, precum şi o gamă variată de mate­rii prime necesare in­dustriei petrochimice. La Brazi vor intra în func­ţiune instalaţii moderne pentru producerea xile­­nilor, care vor asigura materii prime pentru in­dustria chimică, va în­cepe, de asemenea, să producă Rafinăria de la Crişana care va asigura, în primul rînd o creştere substanţială a producţiei de bitum. Noile capaci­tăţi de producţie şi mă­surile de îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele vor fa­ce ca în 1969 în in­dustria petrolului pro­ducţia globală să creas­că cu circa 300 milioa­ne lei faţă de realiză­rile anului trecut, să sporească productivitatea muncii cu 18 la sută faţă de prevederile pla­nului cincinal, să se pro­ducă în plus faţă de 1968, circa 250.000 tone produse albe, 100.000 to­ne păcură, 130.000 tone bitum şi însemnate can­tităţi de alte produse. CUPRINSUL PA­TRIEI „Pămint însorit Sub îngrijirea Casei judeţene a creaţiei popu­lare a fost pusă la dis­poziţia caselor de cul­tură şi căminelor cultu­rale, o culegere de ma­teriale legate de eveni­mentul de la 2 martie, cu titlul de mai sus. Versuri, scenete, coruri, reunite Intr-un­ montaj muzical literar, sunt un preţios îndrumar in pre­gătirea programelor ar­tistice prilejuite de cam­pania electorală. Culege­rea este şi o sugestie pentru fiecare director de casă de cultură şi că­min cultural, în alcătui­rea altor programe, ori­ginale, adaptate specifi­cului oraşului sau co­munei. Piesele culegerii , redactate în limba română şi maghiară, sînt o antologie din opera poeţilor români şi ma­ghiari din România so­cialistă, cîntînd ţara, partidul, pacea. Secţiu­nile materialului, „Par­tid, îţi mulţumesc“, „Ini­ma — ţara“, „Stema fru­­museţii“, „Voi vota", sínt tot atâtea momente ale programelor artistice din campania electora­lă. Micromontajul „Vo­tăm cu viitorul" („Vá­laszt a nép") înfrăţeşte în acelaşi gînd, aspira­ţiile comune ale româ­nilor şi oamenilor mun­cii de naţionalitate ma­ghiară, de pe cuprinsul judeţului Harghita. A­­nunţind apariţia şi ce­lui de-al doilea volum antologic, consacrat fes­tivităţilor pregătitoare alegerilor, ca şi progra­mului special de la 2 martie, această primă culegere este o frumoa­să iniţiativă. E. VASILE : Frumuseţilor naturale de pe Valea Prahovei lor de odihnă, li se adaugă moderna reţea a cabanelor şi case­Foto: ST. ALBESCU

Next