Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)

1969-09-19 / nr. 490

ANUL II, nr. 490 VINERI 19 septem­brie 1969 însemnele lui sep­tembrie Drumurile fumegă in tocul desfrunzirii, riuri de aur bolnav gonesc spre coame, ard pă­durile și cerul coboa­ră mai albastru cu iz de tămîie pe iarba strunită de rugină. Mîinile au cuprins ro­dul, l-au­ stivuit, pentru prelunga oră cind se înstăpînesc zăpezile, mîinile au împrăştiat apoi alte seminţe din trupul noilor bucate pentru ca sub semnul zăpezii ce va veni să-şi pregătească ex­plozia pentru sporul altui septembrie. Umbra statornică fu­ge prin vie ; ochii gal­beni ai frunzelor-palme o mai slărimă o cli­pă încă.­Se limpezesc fîntînile la margini de drumuri, in apa lor bărbaţii îşi spală me­daliile solare de pe fe­te şi palme. Fierb ca­zanele, ţuica aprinde privirile, un dor de munţi rosteşte primul butoi deschis. V­inul ni se dăruie cum ade­vărul culorilor. Bricea­gul spintecă mărul şi dinţii în miezul lui se-aprind de adevăr numai sîmburii ca niş­te păsări coboară spre lut. în palma copiilor nuca, singură nuca, îşi mai aşează verdele a­­mar al cojii. Copacii goliţi de bi­cele vîntului nu-s trişti, dimpotrivă, se înalţă scăpaţi parcă de o inu­tilă povară ; ei devin esenţe ca toate ener­giile care se opun au­tumnal, însemn al fru­museţii înalte coboară de pe Hăşmaş şi Ceah­lău şi o urgie a cu­lorii coboară pe umerii ţapinarilor dinspre Tul­­gheş, Ghimeş, ori va­lea Belchiei. Olarii frămîntă lutul în rit­mul jocului de Corund din Dăneşti, lut care la acest ceas ciută mai aprins şi văzului­tor. Poate că toamna ţîş­­neşte din acest lut al olarilor şi urcă ca o pală de aer între flo- ION IUGA ^ (Continuare în pag. a 3-a) ^ Am vizitat, in zilele care au trecut, cîteva din­tre cabanele situate nu chiar la drumul mare (a­­dică nu în marginea șo­selelor asfaltate) pentru a vedea cum răspund ele IIIIHWIIIIIIIIHIIIIIIHIIIimill pot oferi celor care po­posesc aici, decit, even­tual, un pat pentru dor­mit. Dar să începem mai în­tîi cu ceea ce este bun. Ne-am oprit la cabana Harnicele minuitoare ale mașinilor de tricotat de la Cooperativa duvita din Cristuru-Secuiesc „Stră­ ­­li nu-şi „Arta Harghitei” dezminte numele Valorificînd o veche tradiţie Hărnicie... Nici o lucrare refuzată Cu zeci şi sute de ani în urmă, femeile de prin ţinuturile Cristurului Se­cuiesc se îndeletniceau cu ţesutul. Spun cei de prin partea locurilor, că feţele de pernă şi m­ileu­­rile lucrate de către fe­meile din Cristuru Se­cuiesc erau mult căutate, atît în ţară cît şi în străi­nătate. Şi azi motivele ţesute cu băteală roşie sau al­bastră pe­­ urzeala alcă­tuită din fire naturale de in sau cînepă, sînt la fel de apreciate. De aceeaşi faimă se bucură şi fete­le de masă, şorturile şi basmalele ţărăneşti, care au pe ele imprimate di­ferite motive populare. Pentru valorificarea aces­tei priceperi a harnicelor femei din Cristur, încă prin 1955 se înfiinţează o cooperativă al cărei scop era mai întîi de toa­te, valorificarea tradiţii­lor locale , ţesutul şi im­primeria pe pînză. Anii au trecut. Mica secţie ajunge cu timpul o cooperativă meşteşu­gărească ale cărei pro­duse devin tot mai mult solicitate. Pe bună drep­tate i s-a dat un nume cît se poate de adecvat : ,,Arta Harghitei". Pentru oricine, o vizită la „Arta Harghitei" e o adevărată desfătare. Re­cent, a primit o clădire modernă cu condiţii de muncă optime. La primul etaj al clădirii întîlnim 18 femei în halate albas­tre. Fiecare se află la masa de lucru avînd în faţă — asemenea orică­rui talentat pictor — o mulţime de pensule, cutii cu vopsele, iar în loc de şevalet, sute de metri de pînză albă, albastră, roz. Pe lungimile de ţesături prind viaţă, cu ajutorul midiilor harnice, ale pic­toriţelor de la secţia de imprimerie, cele mai gin­gaşe flori, cei mai drăgă­­laşi muguri, cele mai frumoase ghirlande din frunze. Culorile se îmbi­nă armonios. Privirile a­­tente ale pictoriţelor sunt îndreptate zilnic către mulţimile de garnituri de fete de masă, şorţuri şi basmale care , — după cum ne spunea şeful de brigadă Sófalvi Eugen, — au ajuns în vitrinele şi rafturile fiecărui maga­zin de artizanat din ţară. Zilele trecute au primit comenzi şi pentru Ceho­slovacia. Anul 1969 va trebui să nu ştirbească renumele „Artei Harghi­tei". Rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor de plan sunt frumoase. Lună de lună,­ colectivul sec­ţiei de imprimerie şi ţe­­sătorie îşi depăşeşte pla­nul cu 5­—10 la sută. Pi­na la sfîrşitul anului vor livra către O.C.M.A.D.-uri şi organizaţiile comer­ciale din ţară obiecte imprimate în valoare de 4.100.000 lei, iar obiecte ţesute în valoare de 385.000 lei. Secţiile de imprimerie şi ţesătorie în cadrul că­rora lucrează 240 de fe­mei, şi-au desemnat deja multe lucrătoare destoi­nice, care pun tot sufle­tul în munca lor care cere, într-adevăr, artă şi răbdare. In fruntea tu­turor, se află pictoriţele Kiss Anna şi Jakabfi Ma­ria, călcătoarea Nagy Susana şi atîtea altele. La „Arta Harghitei" din Cristuru Secuiesc s-a ILEANA DAN (Continuare în pag. a 3-a) In marea întrecere JL v • • o / ar ii Ce oferă turiştilor cabanele din județ? iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii solicitărilor turiştilor de­veniţi pe an ce trece tot mai numeroşi. Trebuie să spunem de la bun Înce­put că puţine dintre ele îşi merită numele de ca­bane, nu numai pent­ru aspectul lor neospitalier, dar şi pentru că aproa­pe în permanenţă ele nu lucin pentru că auzisem de multă vreme de faima ei. Situată­ în mijlocul­ U­­nui peisaj deosebit de pitoresc, avînd la dispo­ziţie cîteva încăperi spa­ţioase atît pentru dor­mit cît şi pentru ser­vitul mesei, cabana e zilnic vizitată de nume­roşi turişti din ţară şi ihn “­l de peste hotare. Caba­nierul Gál­ Vilmos , ştie să-şi primească oaspeţii. Camerele pentru dormit­oir­i curate, bine îngriji­te, mobilate cu obiecte atrăgătoare, specifice lo­cului. In ce priveşte a­­provizionarea, aici poţi găsi oricând, pe lingă preparate reci, mai mul­­te­ feluri de mîncare cal­dă, bine gătită. Nu acelaşi lucru se poate spune despre alte cabane, cu condiţii iden­tice celor de aici. La ca­bana Lacul Sf. Ana, as­pectul exterior prevesteş­te lipsă de ospitalitate. Dacă la „Bucin“ ne-a în­­timpinat o pancartă cu „Bine aţi venit" în mai multe limbi şi una la fei cu „Vizitaţi-ne şi altă dată“, aici de-abia am ză­­rit o­­ firmă ştearsă, în culori neatrăgătoare, ia­ră ca măcar să aibă, ca altele, notată cota de­ al­titudine. Am vizitat ca­merele în compania so­ţiei cabanierului Dobay Zoltán ,acesta era ple­cat la Băile Tuşnad). b­. că nu fusese făcută cu­rățenie, paturile în ca­ V. AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) ! Proletari din toate tarile, uniti-vă 4 pan. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN materială numai sti-Cointeresarea presupune nu mutarea, ci şi creşterea răspunderii personale îmbunătăţirea condiţi­ilor de viaţă ale popo­rului, creşterea gradului de civilizaţie şi bună­stare a naţiunii noastre este ţelul suprem al po­liticii partidului nostru, raţiunea întregii sale ac­tivităţi, obiectivul cen­tral al construcţiei so­cialismului. Printre numeroasele măsuri iniţiate de­ parti­dul nostru pe linia ridi­cării continue a nivelului de trai al poporului, se înscrie şi generalizarea experimentării noului sis­tem de salarizare şi ma­jorare a salariilor în toa­te ramurile economiei na­ţionale. Pe baza experienţei a­­cumulate în urma apli­cării într-un număr res­­trîns de unităţi, printr-o Hotărire a Consiliului de Miniştri,­ s-a stabilit ge­neralizarea experimentă­rii noului sistem de sala­rizare şi majorare a sala­riilor în toate întreprin­derile forestiere, cu în­cepere de la 1 august 1969. Încă din anul 1968, la întreprinderea forestieră Gheorgheni s-au efectuat lucrări pregătitoare în vederea aplicării noului sistem de salarizare s-au stabilit noi procese tehnologice, luînd în con­sideraţie cele mai adec­vate metode de lucru , s-au stabilit norme teh­nice corespunzătoare no­ilor procese tehnologice, fundamentate ştiinţific, acţiune la care în­afară de ingineri, economişti şi tehnicieni, au luat par­te maiştri şi muncitori cu vastă experienţă în muncă. Principiile gene­rale ale noului sistem de salarizare au fost pre­­lucrate încă în prima ■lună a celui de-al doi­lea trimestru al acestui an, la toate locurile de muncă, inclusiv gurile de exploatare, lămurin­­du-se toate problemele ridicate de către mun­citori, fiecare cunoscînd nu numai drepturile, dar şi obligaţiile ce-i revin. Încheind prima lună după introducerea nou­lui sistem de salarizare şi majorare a­ salariilor, rezultatele economice ob­ţinute confirmă pe de­plin utilitatea măsurilor luate de comitetul de direcţie, sub direct­a şi permanenta îndrumare a comitetului de partid, ca­racterul stimulatoriu al noului sistem, influenţa pozitivă pe care o are asupra întregii activităţi a întreprinderii. Astfel principalii in­dicatori de plan au fost realizaţi, obţinîndu-se şi însemnate depăşiri. Pla­nul producţiei globale a fost îndeplinit în propor­ţie de 105,4 la sută, cel al producţiei marfă în proporţie de 101,1 la su­tă. Productivitatea mun­cii pe total salariaţi s-a realizat în proporţie de 104,4 la sută, în timp ce numărul mediu scris­ VARGA CSABA şeful serviciului salari­zare de la I.F. Gheorgheni (Continuare în pag. a 3-a) I Distincţie pentru organi- I zaţie U.T.C. fruntaşă La fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc, care şi-a sărbătorit recent a XX-a aniversare, în pre­zenţa a peste 400 de tineri, tovarăşul Fabian An­drei, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghi­ta al U.T.C., ar înmînat drapelul Comitetului Central U.T.C., acordat organizaţiei U.T.C. din fabrică, răs­plată binemeritată pentru prodigioasa activitate desfăşurată pe tănm­il educării tineretului şi al mobilizării lui la îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor de producţie, precum şi la o intensă acti­vitate social-culturală. • Adresăm cele mai calde felicitări acestei orga­nizaţii pentru obţinerea înaltei distincţii. (pag. a 2-a) Q Din acti­vitatea consi­liilor populare Cum se rea­lizează an­gajamentele luate # SPORT în numărul de azi Q Ştiinţa în toată lumea: Un cablu de car­bon va ridica... 1.000 de maşini (pag. a 3-a) DE PE CUPRINSUL A La Întreprinderea de poduri metalice şi prefa­bricate de beton din Pi­teşti a intrat în funcţiu­ne o nouă linie tehnolo­gică pentru producerea de containere metalice tip C.T .R. Containerele de acest fel au avantajul u­­nei etanşeităţi superioa­re şi a unei manipulări uşoare. Ele vor înlocui treptat pe cele din lemn utilizate pînă acum de calea ferată în transpor­tul unor mărfuri. • A început produc­ţia în noua hală de pre­lucrări mecanice şi mon­taj a fabricii de rulmenţi din Bîrlad. Ocupînd o suprafaţă de aproape 12 000 mp, noua construc­ţie, prima din cele prevă­zute în planul de extin­dere a cunoscutei între­prinderi, a fost dotată cu PATRIEI maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, cu un flux tehnologic perfecţionat. A fost terminata şi noua hală de forje şi nu de mult a început con­strucţia noii turnătorii. 1t Constructorii de uti­laj petrolier de la Uzina „1 Mai" — Ploieşti au realizat primele moto­­pompe de 630 CP şi dis­pozitive de avansare au­tomată pentru instalaţia F-125. Noile agregate, destinate forajului sonde­lor pînă la adîncimi de 2 500 metri, asigură o vi­teză sporită de lucru d­in condiţii diferite de climă şi şantier, şi o mai mare siguranţă în forăj. Ruinele cetăţii Tîrgovişte La C.A.P. Sîntimbru Maşinile stau, şi odată cu ele recolta pe cîmp La Cooperativa agri­colă de producţie din Sîntimbru încă nu s-a terminat recoltatul or­zoaicei, cu toate că lu­crarea a început de mult. Din 200 hectare au mai rămas 50 şi, cu tot peri­colul de scuturare a la­nurilor, ritmul recoltării s-a redus în mod vizibil. Pe tarlale, au mai rămas doar circa 15 cosaşi şi trei combine, a căror ac­tivitate nu se află la un nivel satisfăcător. Din discuţiile avute cu ingi­nerul agronom Baba At­tila am reţinut o con­statare elocventă : „Cu cele trei combine nu s-au recoltat pînă în prezent decît 35 hectare, cu toate că una singură ar fi trebuit să realizeze 40 hectare". Aceste cu­vinte reflectă sintetic gravele defecţiuni exis­tente la această coope­rativă în folosirea mij­loacelor tehnice la în­treaga lor capacitate. Acestor deficienţe, li se adaugă şi altele, la fel de grave. Treieratul nu a început decît în ziua de 10 septembrie. In pre­zent, se lucrează cu trei batoze, dar nu s-a trans­portat decît grîul —• re­colta de pe 100 hectare din 225, ceea ce e mai mult decît puţin. Orzoai­ca e în întregime pe cîmp. Pentru transport au rămas doar o parte din cele 20 de atelaje repar­tizate fiecărei brigăzi și nici un alt mijloc de transport, anterior folosi­te. Deci, începem bine și apoi ne oprim la mijloc de drum fără a ne mai gîndi la soarta recoltei aflate­ pe cîmp în posi­bilitate de a fi surprin­să de o eventuală schim­bare a timpului. Rămînerile în urmă pe care le-am amintit, con­stituie piedici serioase în efectuarea la timp a lu­crărilor de pregătire a terenurilor agricole în vederea însămînţărilor. Faţă de 310 hectare, plan de însămînţări, nu­­au realizat decît 60 hectare, din care 50 hectare au fost, într-adevăr, însă­­mînţate. Cu forţa meca­nică de care dispune coo­perativa, s-ar fi putut face mai mult, dacă nu s-ar manifesta numeroa­se neajunsuri. în ziua de 17 septembrie, la secţia din localitate a întreprin­derii de mecanizare a a­­griculturii, se aflau, inac­ T. BISTRIȚEANU (Continuare în pag. a 3-a) în pagina a 4-a „Flori roşii, un tun şi multe banane“ Recoltarea cartofilor la C.A.P. Sîntimbru. Scrisoare cu adresă precisă Nu vreau să punem în discuţie mutarea co­fetăriei din vechiul local în cel în care funcţionează acum, de­oarece de această pro­blemă ne-am mai o­­cupat, ci o altă ches­tiune, semnalată în­­tr-o scrisoare sosită de curînd pe adresa re­dacţiei noastre. In scrisoarea cu pri­cina, se sesizează fap­tul că, spre deosebi­re de locul unde a funcţionat cofetăria înainte, în noul local fumatul este permis, ceea ce nu creează un cadru sănătos copiilor care intră aici pentru un suc sau o îngheţa­tă. Ni se mai semna­lează că se servesc băuturi alcoolice în cantităţi... .industriale, în 7 septembrie, la u­­na din­ mese, era un grup de tineri care, în stare de ebrietate, cîn­­tau şi se exprimau în cuvinte care nu pot fi reproduse în ziar. Nimeni din per­sonalul cofetăriei nu a sesizat acest lu­cru, ca şi cum n-ar fi auzit gălăgia provo­cată de beţivii respec­tivi. Scrisoarea men­ţionează în încheiere: „Suntem­ convinşi că prin intervenţia dv. se­ vor lua unele mă­suri de remediere ale acestor lipsuri, mai ales că, cei care vor să bea alcool sau să fumeze, au la dispoziţie alături, braseria şi barul de zi. In acest fel, în co­fetărie s-ar creea con­diţii optim­e pentru consumatori, ca şi pen­tru copiii care vin să servească o prăjitură, o îngheţată sau un suc, într-o atmosferă sănătoasă. TR. BONDOR

Next