Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 421-499)
1969-09-19 / nr. 490
ANUL II, nr. 490 VINERI 19 septembrie 1969 însemnele lui septembrie Drumurile fumegă in tocul desfrunzirii, riuri de aur bolnav gonesc spre coame, ard pădurile și cerul coboară mai albastru cu iz de tămîie pe iarba strunită de rugină. Mîinile au cuprins rodul, l-au stivuit, pentru prelunga oră cind se înstăpînesc zăpezile, mîinile au împrăştiat apoi alte seminţe din trupul noilor bucate pentru ca sub semnul zăpezii ce va veni să-şi pregătească explozia pentru sporul altui septembrie. Umbra statornică fuge prin vie ; ochii galbeni ai frunzelor-palme o mai slărimă o clipă încă.Se limpezesc fîntînile la margini de drumuri, in apa lor bărbaţii îşi spală medaliile solare de pe fete şi palme. Fierb cazanele, ţuica aprinde privirile, un dor de munţi rosteşte primul butoi deschis. Vinul ni se dăruie cum adevărul culorilor. Briceagul spintecă mărul şi dinţii în miezul lui se-aprind de adevăr numai sîmburii ca nişte păsări coboară spre lut. în palma copiilor nuca, singură nuca, îşi mai aşează verdele amar al cojii. Copacii goliţi de bicele vîntului nu-s trişti, dimpotrivă, se înalţă scăpaţi parcă de o inutilă povară ; ei devin esenţe ca toate energiile care se opun autumnal, însemn al frumuseţii înalte coboară de pe Hăşmaş şi Ceahlău şi o urgie a culorii coboară pe umerii ţapinarilor dinspre Tulgheş, Ghimeş, ori valea Belchiei. Olarii frămîntă lutul în ritmul jocului de Corund din Dăneşti, lut care la acest ceas ciută mai aprins şi văzuluitor. Poate că toamna ţîşneşte din acest lut al olarilor şi urcă ca o pală de aer între flo- ION IUGA ^ (Continuare în pag. a 3-a) ^ Am vizitat, in zilele care au trecut, cîteva dintre cabanele situate nu chiar la drumul mare (adică nu în marginea șoselelor asfaltate) pentru a vedea cum răspund ele IIIIHWIIIIIIIIHIIIIIIHIIIimill pot oferi celor care poposesc aici, decit, eventual, un pat pentru dormit. Dar să începem mai întîi cu ceea ce este bun. Ne-am oprit la cabana Harnicele minuitoare ale mașinilor de tricotat de la Cooperativa duvita din Cristuru-Secuiesc „Stră li nu-şi „Arta Harghitei” dezminte numele Valorificînd o veche tradiţie Hărnicie... Nici o lucrare refuzată Cu zeci şi sute de ani în urmă, femeile de prin ţinuturile Cristurului Secuiesc se îndeletniceau cu ţesutul. Spun cei de prin partea locurilor, că feţele de pernă şi mileurile lucrate de către femeile din Cristuru Secuiesc erau mult căutate, atît în ţară cît şi în străinătate. Şi azi motivele ţesute cu băteală roşie sau albastră pe urzeala alcătuită din fire naturale de in sau cînepă, sînt la fel de apreciate. De aceeaşi faimă se bucură şi fetele de masă, şorturile şi basmalele ţărăneşti, care au pe ele imprimate diferite motive populare. Pentru valorificarea acestei priceperi a harnicelor femei din Cristur, încă prin 1955 se înfiinţează o cooperativă al cărei scop era mai întîi de toate, valorificarea tradiţiilor locale , ţesutul şi imprimeria pe pînză. Anii au trecut. Mica secţie ajunge cu timpul o cooperativă meşteşugărească ale cărei produse devin tot mai mult solicitate. Pe bună dreptate i s-a dat un nume cît se poate de adecvat : ,,Arta Harghitei". Pentru oricine, o vizită la „Arta Harghitei" e o adevărată desfătare. Recent, a primit o clădire modernă cu condiţii de muncă optime. La primul etaj al clădirii întîlnim 18 femei în halate albastre. Fiecare se află la masa de lucru avînd în faţă — asemenea oricărui talentat pictor — o mulţime de pensule, cutii cu vopsele, iar în loc de şevalet, sute de metri de pînză albă, albastră, roz. Pe lungimile de ţesături prind viaţă, cu ajutorul midiilor harnice, ale pictoriţelor de la secţia de imprimerie, cele mai gingaşe flori, cei mai drăgălaşi muguri, cele mai frumoase ghirlande din frunze. Culorile se îmbină armonios. Privirile atente ale pictoriţelor sunt îndreptate zilnic către mulţimile de garnituri de fete de masă, şorţuri şi basmale care , — după cum ne spunea şeful de brigadă Sófalvi Eugen, — au ajuns în vitrinele şi rafturile fiecărui magazin de artizanat din ţară. Zilele trecute au primit comenzi şi pentru Cehoslovacia. Anul 1969 va trebui să nu ştirbească renumele „Artei Harghitei". Rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor de plan sunt frumoase. Lună de lună, colectivul secţiei de imprimerie şi ţesătorie îşi depăşeşte planul cu 5—10 la sută. Pina la sfîrşitul anului vor livra către O.C.M.A.D.-uri şi organizaţiile comerciale din ţară obiecte imprimate în valoare de 4.100.000 lei, iar obiecte ţesute în valoare de 385.000 lei. Secţiile de imprimerie şi ţesătorie în cadrul cărora lucrează 240 de femei, şi-au desemnat deja multe lucrătoare destoinice, care pun tot sufletul în munca lor care cere, într-adevăr, artă şi răbdare. In fruntea tuturor, se află pictoriţele Kiss Anna şi Jakabfi Maria, călcătoarea Nagy Susana şi atîtea altele. La „Arta Harghitei" din Cristuru Secuiesc s-a ILEANA DAN (Continuare în pag. a 3-a) In marea întrecere JL v • • o / ar ii Ce oferă turiştilor cabanele din județ? iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii solicitărilor turiştilor deveniţi pe an ce trece tot mai numeroşi. Trebuie să spunem de la bun Început că puţine dintre ele îşi merită numele de cabane, nu numai pentru aspectul lor neospitalier, dar şi pentru că aproape în permanenţă ele nu lucin pentru că auzisem de multă vreme de faima ei. Situată în mijlocul Unui peisaj deosebit de pitoresc, avînd la dispoziţie cîteva încăperi spaţioase atît pentru dormit cît şi pentru servitul mesei, cabana e zilnic vizitată de numeroşi turişti din ţară şi ihn “l de peste hotare. Cabanierul Gál Vilmos , ştie să-şi primească oaspeţii. Camerele pentru dormitoiri curate, bine îngrijite, mobilate cu obiecte atrăgătoare, specifice locului. In ce priveşte aprovizionarea, aici poţi găsi oricând, pe lingă preparate reci, mai multe feluri de mîncare caldă, bine gătită. Nu acelaşi lucru se poate spune despre alte cabane, cu condiţii identice celor de aici. La cabana Lacul Sf. Ana, aspectul exterior prevesteşte lipsă de ospitalitate. Dacă la „Bucin“ ne-a întimpinat o pancartă cu „Bine aţi venit" în mai multe limbi şi una la fei cu „Vizitaţi-ne şi altă dată“, aici de-abia am zărit o firmă ştearsă, în culori neatrăgătoare, iară ca măcar să aibă, ca altele, notată cota de altitudine. Am vizitat camerele în compania soţiei cabanierului Dobay Zoltán ,acesta era plecat la Băile Tuşnad). b. că nu fusese făcută curățenie, paturile în ca V. AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) ! Proletari din toate tarile, uniti-vă 4 pan. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN materială numai sti-Cointeresarea presupune nu mutarea, ci şi creşterea răspunderii personale îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului, creşterea gradului de civilizaţie şi bunăstare a naţiunii noastre este ţelul suprem al politicii partidului nostru, raţiunea întregii sale activităţi, obiectivul central al construcţiei socialismului. Printre numeroasele măsuri iniţiate de partidul nostru pe linia ridicării continue a nivelului de trai al poporului, se înscrie şi generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor în toate ramurile economiei naţionale. Pe baza experienţei acumulate în urma aplicării într-un număr restrîns de unităţi, printr-o Hotărire a Consiliului de Miniştri, s-a stabilit generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor în toate întreprinderile forestiere, cu începere de la 1 august 1969. Încă din anul 1968, la întreprinderea forestieră Gheorgheni s-au efectuat lucrări pregătitoare în vederea aplicării noului sistem de salarizare s-au stabilit noi procese tehnologice, luînd în consideraţie cele mai adecvate metode de lucru , s-au stabilit norme tehnice corespunzătoare noilor procese tehnologice, fundamentate ştiinţific, acţiune la care înafară de ingineri, economişti şi tehnicieni, au luat parte maiştri şi muncitori cu vastă experienţă în muncă. Principiile generale ale noului sistem de salarizare au fost prelucrate încă în prima ■lună a celui de-al doilea trimestru al acestui an, la toate locurile de muncă, inclusiv gurile de exploatare, lămurindu-se toate problemele ridicate de către muncitori, fiecare cunoscînd nu numai drepturile, dar şi obligaţiile ce-i revin. Încheind prima lună după introducerea noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor, rezultatele economice obţinute confirmă pe deplin utilitatea măsurilor luate de comitetul de direcţie, sub directa şi permanenta îndrumare a comitetului de partid, caracterul stimulatoriu al noului sistem, influenţa pozitivă pe care o are asupra întregii activităţi a întreprinderii. Astfel principalii indicatori de plan au fost realizaţi, obţinîndu-se şi însemnate depăşiri. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 105,4 la sută, cel al producţiei marfă în proporţie de 101,1 la sută. Productivitatea muncii pe total salariaţi s-a realizat în proporţie de 104,4 la sută, în timp ce numărul mediu scris VARGA CSABA şeful serviciului salarizare de la I.F. Gheorgheni (Continuare în pag. a 3-a) I Distincţie pentru organi- I zaţie U.T.C. fruntaşă La fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc, care şi-a sărbătorit recent a XX-a aniversare, în prezenţa a peste 400 de tineri, tovarăşul Fabian Andrei, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita al U.T.C., ar înmînat drapelul Comitetului Central U.T.C., acordat organizaţiei U.T.C. din fabrică, răsplată binemeritată pentru prodigioasa activitate desfăşurată pe tănmil educării tineretului şi al mobilizării lui la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie, precum şi la o intensă activitate social-culturală. • Adresăm cele mai calde felicitări acestei organizaţii pentru obţinerea înaltei distincţii. (pag. a 2-a) Q Din activitatea consiliilor populare Cum se realizează angajamentele luate # SPORT în numărul de azi Q Ştiinţa în toată lumea: Un cablu de carbon va ridica... 1.000 de maşini (pag. a 3-a) DE PE CUPRINSUL A La Întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate de beton din Piteşti a intrat în funcţiune o nouă linie tehnologică pentru producerea de containere metalice tip C.T .R. Containerele de acest fel au avantajul unei etanşeităţi superioare şi a unei manipulări uşoare. Ele vor înlocui treptat pe cele din lemn utilizate pînă acum de calea ferată în transportul unor mărfuri. • A început producţia în noua hală de prelucrări mecanice şi montaj a fabricii de rulmenţi din Bîrlad. Ocupînd o suprafaţă de aproape 12 000 mp, noua construcţie, prima din cele prevăzute în planul de extindere a cunoscutei întreprinderi, a fost dotată cu PATRIEI maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic, cu un flux tehnologic perfecţionat. A fost terminata şi noua hală de forje şi nu de mult a început construcţia noii turnătorii. 1t Constructorii de utilaj petrolier de la Uzina „1 Mai" — Ploieşti au realizat primele motopompe de 630 CP şi dispozitive de avansare automată pentru instalaţia F-125. Noile agregate, destinate forajului sondelor pînă la adîncimi de 2 500 metri, asigură o viteză sporită de lucru din condiţii diferite de climă şi şantier, şi o mai mare siguranţă în forăj. Ruinele cetăţii Tîrgovişte La C.A.P. Sîntimbru Maşinile stau, şi odată cu ele recolta pe cîmp La Cooperativa agricolă de producţie din Sîntimbru încă nu s-a terminat recoltatul orzoaicei, cu toate că lucrarea a început de mult. Din 200 hectare au mai rămas 50 şi, cu tot pericolul de scuturare a lanurilor, ritmul recoltării s-a redus în mod vizibil. Pe tarlale, au mai rămas doar circa 15 cosaşi şi trei combine, a căror activitate nu se află la un nivel satisfăcător. Din discuţiile avute cu inginerul agronom Baba Attila am reţinut o constatare elocventă : „Cu cele trei combine nu s-au recoltat pînă în prezent decît 35 hectare, cu toate că una singură ar fi trebuit să realizeze 40 hectare". Aceste cuvinte reflectă sintetic gravele defecţiuni existente la această cooperativă în folosirea mijloacelor tehnice la întreaga lor capacitate. Acestor deficienţe, li se adaugă şi altele, la fel de grave. Treieratul nu a început decît în ziua de 10 septembrie. In prezent, se lucrează cu trei batoze, dar nu s-a transportat decît grîul —• recolta de pe 100 hectare din 225, ceea ce e mai mult decît puţin. Orzoaica e în întregime pe cîmp. Pentru transport au rămas doar o parte din cele 20 de atelaje repartizate fiecărei brigăzi și nici un alt mijloc de transport, anterior folosite. Deci, începem bine și apoi ne oprim la mijloc de drum fără a ne mai gîndi la soarta recoltei aflate pe cîmp în posibilitate de a fi surprinsă de o eventuală schimbare a timpului. Rămînerile în urmă pe care le-am amintit, constituie piedici serioase în efectuarea la timp a lucrărilor de pregătire a terenurilor agricole în vederea însămînţărilor. Faţă de 310 hectare, plan de însămînţări, nuau realizat decît 60 hectare, din care 50 hectare au fost, într-adevăr, însămînţate. Cu forţa mecanică de care dispune cooperativa, s-ar fi putut face mai mult, dacă nu s-ar manifesta numeroase neajunsuri. în ziua de 17 septembrie, la secţia din localitate a întreprinderii de mecanizare a agriculturii, se aflau, inac T. BISTRIȚEANU (Continuare în pag. a 3-a) în pagina a 4-a „Flori roşii, un tun şi multe banane“ Recoltarea cartofilor la C.A.P. Sîntimbru. Scrisoare cu adresă precisă Nu vreau să punem în discuţie mutarea cofetăriei din vechiul local în cel în care funcţionează acum, deoarece de această problemă ne-am mai ocupat, ci o altă chestiune, semnalată într-o scrisoare sosită de curînd pe adresa redacţiei noastre. In scrisoarea cu pricina, se sesizează faptul că, spre deosebire de locul unde a funcţionat cofetăria înainte, în noul local fumatul este permis, ceea ce nu creează un cadru sănătos copiilor care intră aici pentru un suc sau o îngheţată. Ni se mai semnalează că se servesc băuturi alcoolice în cantităţi... .industriale, în 7 septembrie, la una din mese, era un grup de tineri care, în stare de ebrietate, cîntau şi se exprimau în cuvinte care nu pot fi reproduse în ziar. Nimeni din personalul cofetăriei nu a sesizat acest lucru, ca şi cum n-ar fi auzit gălăgia provocată de beţivii respectivi. Scrisoarea menţionează în încheiere: „Suntem convinşi că prin intervenţia dv. se vor lua unele măsuri de remediere ale acestor lipsuri, mai ales că, cei care vor să bea alcool sau să fumeze, au la dispoziţie alături, braseria şi barul de zi. In acest fel, în cofetărie s-ar creea condiţii optime pentru consumatori, ca şi pentru copiii care vin să servească o prăjitură, o îngheţată sau un suc, într-o atmosferă sănătoasă. TR. BONDOR