Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-08 / nr. 533

Pag. 2 DIN VIAŢA FILIALEI MIERCUREA-CIUC A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI SE AŞTEAPTĂ CA PERSPECTIVA SA DEVINĂ REALITATE. Reşedinţa Harghitei trăieşte o adevărată me­­tamorfoză. Şantierele a­­bia deschise lasă să se întrevadă la ea oraşului modern de miine. Paralel cu această operă de con­strucţie urbanistică, cu dezvoltarea economică şi socială, Miercurea-Ciuc devine pe zi ce trece o localitate cu o tot mai intensă viaţă spirituală. Ne vom referi în cele ce urmează la activita­tea, cu toate implicaţiile de rigoare, a Filialei Uniu­­nii artiştilor plastici ale cărei baze au fost puse la Miercurea-Ciuc în ur­­mă cu aproape un an. Această filială şi-a de­monstrat cu prisosinţă necesitatea înfiinţării, susţinută de prezenţa în judeţ a numeroşi plasti­­cieni talentaţi (pictori, graficieni, sculptori, cera­­mişti etc.). Sunt afiliaţi peste 30 de artişti, dor­nici de a dezvolta o miş­care artistică capabilă a rivaliza cu centre de mai mare tradiţie din ţară. Pînă în prezent, repre­zentanţii Harghitei au prezentat mai multe lu­crări la expoziţia de gra­fică organizată de curînd in Bucureşti (sala Dalles), au deschis o expoziţie ju­­deţeană în cinstea eve­nimentelor din august; la muzeu şi casa de cul­tură am notat cîteva ex­­poziţii personale etc. Este în curs de finisare parti­ciparea la expoziţia ju­deţeană anuală (progra­­mată pentru luna noiem­­brie) care va oferi o sinteză a forţelor de care dispune în momentul de faţă plastica harghiteană (profesionistă şi amatoa­re, în orice caz artă au­tentică !). De asemenea, menţionăm un mare exa­men, care poate fi tre­cut cu­ succes : prezen­tarea la concursul de se­lecţie care va­ avea loc la Bucureşti, în vederea participării ţării noastre la bienala de la Vene­ţia. Din cei 11 membri activi ai U.A.P., credem că se va selecta cel pu­țin un artist harghitean ! In cele de mai sus am vrut să reliefăm seriozi­tatea cu care conducerea filialei înțelege să se a­­chite de sarcinile speci­­fice ce-i revin. Am purtat unele dis­­cutii cu preşedintele fi­lialei Intr-un splendid decor natural, aceas­ta în lipsa unui sediu special afectat... deşi, in­­stituţia există pe hîrtie de aproape un an ! Pic­torul Gaál András, preşe­­dintele, ne vorbea des­pre frumoasele planuri ale artiştilor harghiteni. Condiţia vitală a unui pictor, sculptor (orice artist plastic) este înfiin­ţarea reală a unui ate­lier. Dacă totuşi conve­­­­nim să avem şi artişti plastici, trebuie să le a­­sigurăm şi acest dezide­rat esenţial. Ni s-au alo­cat fonduri, devizul este de mult întocmit, urmea­­ză numai ca Întreprin­derea judeţeană de con­­strucţii-montaj, să-şi în­ceapă lucrările pentru a supraetaja o clădire pen­­tru trei ateliere ale pic­­torilor ce activează în o­­raşul nostru. S-au primit şi asigurări pentru exe­cutarea lucrării, dar, în­tr-un mod cu totul inex­plicabil, întîrzie intra­rea pe rol a bunelor in­­tenţii. Poate cei implicaţi în acest circuit ar putea da vreo explicaţie­ (pen­tru că cei interesaţi nu­ ne-au putut spune nimic). Pictorii aceştia sînt nişte admirabili profesori de desen, prin mîinile căro­­ra ■ trec atîtea promoţii de viitori plasticieni (o recentă demonstrare a abnegaţiei dascălilor : participarea a cinci elevi harghiteni la expoziţia internaţională de la No­­visad). Credem că aceşti maeştri ai penelului me­rită mai multă atenţie din partea Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Un răspuns cu ur­mătorul : „încă nu sunteţi atît de mari artişti ca să vi se ofere un atelier special, aşteptaţi să a­­jungeţi celebri...“ dar de o persoană chemată să sprijine această activita­­te, ni se pare oarecum ciudat. Ce să facem da­­că un talent ca Márton Árpád, Karancsi Sándor sau Horea Moldovan, nu s-au născut celebri...? Dar şi spusele­­ de mai sus trebuie să ne îndem­ne a privi cu mai multă seriozitate problemele ci­tit ,de complexe ale vie­ţii culturale şi artistice harghitene. Întemeiată sub cele mai bune auspicii, Filiala U.A.P. — Miercurea-Ciuc, îşi va justifica pe deplin existenta. Şi pentru că vorbeam de perspective, vrem să mai subliniem că acestea nu devin cer­­titudini, realităţi decit dacă se vor conjuga toa­te eforturile cu conver­genţă într-un singur punct : realizarea cadru­lui optim afirmării tutu­­tor aptitudinilor creatoa­re ! Conchidem însă că entuziasmul şi talentele noastre vor şti să răs­pundă condiţiilor ce vor fi create ! C. COSTIN LACUL ANA „Oază" montană... INFORMAŢIA HARGHITEI STRĂVECHI URME DE CIVILIZAŢIE Specialiştii Muzeu­lui din Miercurea-Ciuc au continuat anul a­­cesta dezvelirea aşe­zării neolitice de la Ciucsîngeorgiu. Săpa­turile au scos la ivea­lă, printre altele figu­rine antropomorfe şi zoomorfe, unelte de os şi piatră, diferite fragmente de vase, reprezentative pentru cultura Ariuşd-Cucu­­teni-Izvoarele. In ve­derea descoperirii sistemului de aşezări neolitice din această parte a ţării,­­în peri­metrul c­omunelor Sîn­­crăieni, Sîntimbru, Sînsimion şi Sînmartin s-au efectuat anul a­­cesta sondaje arheolo­gice, care au dus la descoperirea mai mul­tor aşezări, locuite în diferite epoci, de la neolitic pînă în evul mediu. La Poiana Fa­gului, comuna Lun­ca de Jos, de pe valea Ghimeşului s-a găsit un toporaş ,de piatră din neoli­tic, de o formă neobişnuită. Această descoperire reprezintă prima dovadă a ipote­zei că şi valea Ghime­şului reprezenta o ve­rigă de legătură între aşezările culturii A­­riuşd-Cucuteni-Izvoare­­le, situate de o parte şi de alta a Carpaţi­­lor. Climatul opiniei clasei In şcoala generală de 10 ani, institui­rea unui colectiv în­chegat în clasele a IX-a este o cerinţă impună­toare şi îndeplinirea ei asigură o bună desfăşu­rare a procesului de instrucţie şi educaţie în cei doi ani pînă la ab­solvire. Trebuie să fie în atenţia tuturor pro­fesorilor această cerin­ţă, avînd în vedere ca­racterul eterogen, pe care îl prezintă compo­nenţa acestor clase, de­­oarece­ elevii s-au întil­­nit aici după frecventa­rea, în primii opt ani, a unor şcoli diferite. Un fapt a cărui importanţă nu trebuie minimalizată este situaţia la învăţă­tură — de obicei, me­diocră — a elevilor din clasa a IX-a a şcolii de 10 ani. De aceea, în privinţa acestei clase toate eforturile închinate închegării unui colectiv puternic trebuie să se îndrepte în primul rând spre sădirea în sufletul elevilor a unui senti­ment, mai puternic de­cit pînă acum, al dra­gostei pentru carte, a necesităţii de a-şi lărgi cit mai mult în aceşti doi ani, orizontul cu­noştinţelor teoretice şi practice. De asemenea este o cerinţă ca opinia colectivului claselor a IX-a să se manifeste pu­ternic în ceea ce priveş­te formarea unei gîndiri mature la aceşti elevi, ce curînd vor păşi în viaţă. Astfel, procesul formă­rii unui colectiv unit, puternic, în clasele a IX-a cuprinde două etape mai importante: cea a omo­genizării elementelor componente şi cea a in­filtrării în rândurile lor, după dispariţia oricăror diferenţe, a idealurilor comune privind învăţă­tura şi disciplina, a nor­melor civilizate de con­duită socială, a unui înalt simţ de răspundere pentru f­aptele unuia, po­trivit proverbului „toţi pentru unul şi unul pen­tru toţi“. Rafila Conţiu, dirigin­ta clasei a IX-a de la Şcoala­­generală nr. 7 din Topliţa, înţelegînd nece­­­sitatea înfăptuirii aces­tui deziderat încă din prima zi a anului şcolar, acţionează pe cele mai diferite căi pentru atin­gerea acestui scop. Cunoaşterea cit mai amănunţită din punct de vedere psiho-pedagogic a elevilor din clasa sa este primul obiectiv. Nu-l realizează singură ci cu concursul profeso­rilor care predau în a­­cea clasă, care observă şi o ajută la înţelegerea particularităţilor fiecăru­ia dintre elevi. Acelu­iaşi scop îi servesc şi discuţiile cu profesorii de la şcolile frecventate anterior de elevi. — De la început, toţi membrii colectivului nos­tru didactic mi-au dat tot concursul, conside­red această clasă, a noastră, a tuturor, nu numai ,,a mea" — ne spune Rafila Conţiu. De asemenea, în vizi­tele efectuate la domi­ciliul elevilor pentru a cunoaşte principalele­ ca­racteristici ale mediul­ui lor familial, a fost în­soţită de cîţiva profe­sori (Maria Antal, Aiurel Sigmirean, Maria Mun­­teanu). Pentru aceştia, vizitele au fost prilej pentru concluzii privind posibilităţile de a lucra în timpul orei, diferen­ţiat, cu fiecare elev in parte. — Pentru formarea u­­nei opinii colective — ne spune Rafila Conţiu — mi se pare absolut necesar ca discuţiile pur­tate în orele de dirigen­­ţie sau cu alte ocazii, pe marginea diferitelor abateri, să aibă drept pi­vot raportul celui­ în cauză c­u colectivul cla­sei şi prejudiciile aduse prestigiului întregului colectiv de orice abate­re individuală. Printre temele orelor de dirigenţie destinate creării unui nucleu po­zitiv în clasa a IX-a se numără : ,,Respectând pe alţii te respecţi pe ti­ne", „Ştim s-ascultăm şi să-nvaţăm" (vizînd for­marea spiritului critic şi autocritic), „Prietenia, relaţia de bază între membrii unui colectiv" etc. Crearea unei atmosfe­re de studiu, de dragos­te pentru învăţătură, pentru cunoaştere, avînd drept consecinţă îmbo­găţirea continuă a cu­noştinţelor, este şi pre­ocuparea numărul unu a profesorului Bogye Miklós, dirigintele cla­sei a IX-a, a Şcolii de 10 ani din Remetea. Studiind situaţia şco­lară a elevilor din anii anteriori, îşi diri­jează toate eforturile, toate acţiunile spre ob­ţinerea unor rezultate cit mai bune la învăţă­tură de către toţi elevii clasei. De asemenea, spiritul ajutorului re­ciproc în pregătirea lec­ţiilor, instaurat aici, controlul şi îndrumarea permanentă a diriginte­lui în privinţa unei me­tode în studiul individu­al al fiecărui elev, în­dreptăţesc speranţele ca sfîrşitul primului trimes­tru al anului şcolar să constituie un bilanţ rod­nic. La Şcoala generală nr. 1 din Miercurea-Ciuc, Sebők Béla, dirigintele clasei a IX-a A, î­n a­­fara acestor procedee, pune un deosebit accent pe acţiunile extraşcola­re desfăşurate cu întreaga clasă. Excursiile, acţiu­nile sportive, orice acti­vitate la care participă colectivul, sînt minunate prilejuri pentru strînge­­rea relaţiilor între mem­brii colectivului, pentru formarea şi sedimentarea unui spirit adevărat to­vărăşesc. — .. .Şi diferitele ac­ţiuni patriotice la care au participat cu toţii, au constituit tot atîtea o­­cazii de a se cunoaşte între ei, de a se înteme­ia prietenii strânse, de a se crea un fundament solid relaţiilor colegiale ce trebuie să domnească între elevii clasei — ne spune Sebök Béla. Desigur, sub apropiata îndr­umare şi supraveghe­re a diriginţilor şi a ce­lorlalte cadre didactice, colectivele acestor clase se vor unifica, devenind unitare, indivizibile. Dar, se cere pe traseul difi­cil al acestui proces o contribuţie şi din partea organizaţiilor­ U.T.C. A­­cestea au, printre atri­buţiile lor, şi realizarea acestui obiectiv. Mai a­­les în sensul cultivării în rîndul elevilor a dra­gostei pentru învăţătu­ră, a pasiunii pentru studiu. Şi o dată cu a­­ceasta crearea unei con­cepţii colective orienta­te spre obţinerea unor note cit mai bune, spre o împotrivire fermă, o dezaprobare unanimă fa­ţă de acei elevi ce se mulţumesc cu o situaţie mediocră la învăţătură, refuzînd depunerea unor eforturi mai consistente în pregătirea lecţiilor. Organizaţia U.T.C. din şcoală are menirea de a veghea la formarea şi menţinerea în cadrul co­lectivului a unei opinii puternice împotriva si­tuaţiei slabe şi mediocre la învăţătură şi îndeo­sebi, trebuie să îndrep­te această opinie împo­triva tuturor acelor e­­levi care împiedică in­staurarea unei atmosfere propice obţinerii unor rezultate frumoase. în primul rînd, în a­­cest sens, se cere orien­tată activitatea utecişti­­lor din şcoli, a căror in­fluenţă, coroborată cu organizarea a numeroase acţiuni educative, trebu­ie să ducă, în final, la obţinerea unor rezultate bune la învăţătură de către toţi elevii. V. SIMIONESCU L­OTO Rezultatul tragerii din 7 noiembrie a.c.: Extragerea 1: 79, 88, 52, 82, 68, 19, 73, 42, 54, 80, 1, 11. Fond de premii: 486.053 lei. Extragerea a II-a: 53, 37, 21, 13. Fond de premii : 254.703 lei. EDITURA TEHNICĂ VĂ OFERĂ : MATHE­S„ cazacu­­l. Protecţia împotriva trăsnetului a construc­ţiilor civile şi industriale NICOLESCU X.­­­, STOEA, M. I. Matematici pentru ingineri, vol. I ­ JURISTUL VA Prin Decretul nr. 779/ 1­966, a fost modificat art. 38 din Codul fami­liei, prevăzîndu-se că di­vorţul nu poate fi admis de instanţa de judecată decit atunci cînd rapor­turile dintre soţi sînt a­­tît de grave şi iremediabil vătămate, din vina soţu­lui pirit, incit continua­rea căsătoriei este vă­dit imposibilă pentru cel care cere desfacerea ei. Tot prin acel decret s-a modificat şi procedura de divorţ prevăzută de codul de procedură civi­lă, pentru a asigura cer­cetarea cu deosebită a­­tenţie a cererilor de di­vorţ şi a preveni des­facerea cu uşurinţă a că­sătoriilor. S-a realizat astfel o reglementare u­­nică, stabilindu-se că în toate cazurile este nece­sară o procedură prea­labilă de conciliere între soţi cu acordarea unor termene de gîndire mai lungi, înainte de a se putea păşi la judecarea cererii de divorţ. Pe lin­gă aceasta, taxele de timbru pentru acţiune au fost stabilite între 3.000 şi 6.000 lei, în raport cu situaţia materială­ a soţu­lui reclamant. în urma acestor măsuri, numărul cererilor de divorţ a scă­zut mult. în practica de aplicare a acestei proceduri de divorţ, s-a constatat că sunt totuşi unele situaţii, foarte grave, cînd nu se justifică menţinerea pro­cedurii prealabile cu ter­mene de gîndire îndelun­gate şi nici obligaţia plăţii taxei de timbru la cuantumul prevăzut pen­­tru cererile de divorţ obişnuite. în consecinţă, prin De­cretul nr. 680/1969, adop­tat recent de Consiliul de Stat al Republicii So­cialiste România, s-a dat o nouă reglementare procedurii prealabile a termenelor de gîndire, în unele cazuri limitativ prevăzute de decret, cit și taxei de timbru pentru cererile de divorț. Cu privire la procedu­ra termenelor de gîndi­re, decretul prevede că aceasta nu se mai apli­că în cazurile în care divorţul este cerut pen­tru motivul că soţul pi­rat­­ suferă" de alienaţie sau debilitate mintală; este declarat dispărut prin hotărîre judecăto­rească; este plecat din ţară de cel puţin 2 ani, părăsindu-şi­ familia; a fost­ condamnat pentru instigare sau tentativă de omor a soţului recla­mant ori a fost condam­nat pentru incest sau relaţii sexuale cu persoa­ne de acelaşi sex; a fost condamnat la pedepse care totalizează cel pu­ţin 3 ani pentru infrac­ţiuni contra securităţii statului, omor, pruncuci­dere, prostituţie, furt, tâlhărie, înşelăciune, de­lapidare, infracţiuni în fals. Aceste dispoziţiuni nu se aplică însă atunci cînd se constată că soţul re­clamant a fost şi el con­damnat pentru participa­rea la săvîrşirea vreu­neia din infracţiunile respective ori a folosit din bunurile sustrase de soţul pirat. Taxa de timbru pen­tru cererea de divorţ, a­­tunci cînd aceasta se în­temeiază pe motivele a­­rătate mai sus, este de numai 200 lei. în celelal­te cazuri taxa de timbru este de 3.000 pînă la 6.000 lei, stabilindu-se de preşedintele instanţei în raport cu venitul net lu­nar al soţului reclamant O altă prevedere a de­cretului se referă la spri­jinirea soţilor care, tin­zînd să menţină căsăto­ria vor să introducă re­­curs împotriva hotărîrii prin care s-a pronunţat divorţul. Aceste recur­suri prin care se cere menţinerea căsătoriei sunt scutite de taxă de timbru, în cazul împăcării so­ţilor sau al retragerii ce­rerii de divorţ în tot cursul judecăţii, precum şi în cazul în care so­ţul care a obţinut divor­ţul nu cere înscrierea menţiunii de desfacere a căsătoriei, se va restitui jumătate din taxa de timbru la cererea celui ce a achitat-o. Noile dispoziţiuni ale Decretului nr. 680/1969, se aplică şi cererilor de divorţ aflate în curs de judecată la prima instan­­ţă. A. POP. PROGRAMUL I SÎMBÂTĂ, 8 NOIEMBRIE 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Din pîlnia gramofonului. HARGHITEI CALENDAR 8 NOIEMBRIE­­ 1917 a avut loc cel de-al 11-lea Con­gres general al Sovie­telor, care a procla­mat trecerea întregii puteri în mina Sovie­telor. Au fost adoptate Decretul asupra păcii şi Decretul asupra Pă­­mîntului. * 1941 în Albania a fost creat Partidul Muncii. * 1901 s-a născut Mi­hai Gh. Bujor, mili­tant al mişcării munci­toreşti din România. Astăzi nu inuitam să participaţi la festi­vităţile prilejuite de împlinirea a 225 de ani de existenţă a Şco­lii generale din Oc­­land, la ora 9, în sa­la Căminului cultural din Ocland. 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică uşoară. 15.30 Compozitorul săptă­­mînii — Antonio Vival­di. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formaţia Ion Ca­­listra­che. 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. Buzău — noiembrie 1969. 16.50 Cântece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Călăto­rie muzicală. 18.05 Ştiin­ţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui melo­man. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.30 Emines­ciana. 20.25 Zece melo­dii preferate. 21.00 Posta radio. 21.10 Revista şla­gărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista şla­gărelor. 22.00 Radiojur­nal. 22.20 Sport. 22.30 Ritmuri de ieri... ritmuri de azi. 23.00 Expres me­lodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 „De la 1 la 5" — emisiune de divertisment muzical. 17.00 Viaţa mu­zicală a oraşelor patriei. 17.35 Cîntec, joc şi vo­ie bună. 18.00 Varietăţi muzicale. Glasul aminti­rilor. 19.30 Revista litera­ră radio. 20.50 Scriitori la microfon. 21.05 Continua­rea concertului simfonic. 22.05 Muzică uşoară. 22.20 Teatru serial: Doi­na Alba, de Sile Mihăes­­cu. 22.44 Romanţe îndră­gite. 23.05 Concert Schu­mann. NOIEMBRIE PROGRAMUL . 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Cînte­­ce şi jocuri. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilustrate mu­zicale — emisiune de Liviu Băcilă. 9.00 Radio­­magazinul femeilor. 9.40 Maraton... în cheia Sol. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 7.00 Muzică populară interpretată­­ de Raveca Săndulescu şi Ion Luican. 7.15 Cîntă Ilona Moţica. 7.30 Sumarul presei. 7.35 Cîntă fanfara. 8.00 Suita pentru copii nr. I de Diamandi Gheciu. 8.05 Teatru radiofonic pentru copii. „Nastratin Hogea" de Anton Pann. 9.10 Ca­leidoscop muzical. 10.15 Opera şi cele cinci ne­cunoscute. 10.40 A 7-a artă. 11.00 Concert Brahms. 12.30 Varietăţi muzicale. STUDIOUL TG. MUREŞ în limba română. 5—5.30 Muzică preferată. Prin lăcaşele culturii. Vă prezentăm ansamblul folcloric al Casei de cul­tură din Miercurea-Ciuc. 17—18 — Agenda actua­lităţii. Poşta muzicală. Magazin radio. In limba maghiară. 5,30—6,15 Muzică de pro­menadă. Cronica indus­trială. Caleidoscop muzi­cal. Microenciclopedie. 13—13,30 Revista presei. Solişti de muzică popu­lară. Pe meleagurile pa­triei socialiste . Toamna bărăgană. 16,15—17 Veşti, relatări. Comentariul săp­­tămînii. Ne întîlnim sîm­­bătă . Insula cea mai ma­re din Tg. Mureş. ! Jurnal pionieresc | __________­ ­ „Castelul de ciocolată“ Neuitată va rămîne mult timp, ziua in care pio­nierii de la Şcoala gene­rală nr. 7 din oraşul To­­pliţa s-au întrecut în jocuri distractive şi spor­tive organizate cu scopul cuceririi „Castelului de ciocolată". întrecerile au constat în alergări de viteză şi jocuri sporti­ve. La 50 m fete locul I a fost ocupat de pio­niera Violeta Braic din clasa a Vl-a, iar la 60 m băieţi, de către Becze Atila din clasa a Vl-a B. La jocurile sportive au ieşit învingători repre­zentanţii detaşamentului clasei a Vl-a. Cei mai buni în comanda­mentul unităţii .. .O duminică fru­moasă de toamnă, în curtea Şcolii generale nr. 7 din oraşul Topliţa,­­ îmbrăcaţi de sărbătoa­­­­re pionierii s-au aliniat­­ în careu în faţa drape­­­­lului tricolor şi al uni­­­­­tăţii. Aurel Sigmireanu,­­ comandantul unităţii de­­ pionieri, a anunţat sco­­­­pul adunării : alegerea­­ comandamentului unită­­l­ţii şi a preşedintelui.­­ Au fost aleşi 15 pionieri­­ buni şi harnici la in­n­­văţătură. Funcţia de­­ preşedintă a unităţii i-a­­ revenit pionierei Mioara I Moldovan din clasa a­­ VI-a. \ AURICA PUI, \ — corespondentă — MIERCUREA-GIUG - Ci­nematograful „Harghi­ta" — Un glonte pen­tru general, film italian. ____ _ în culori (cinemascop) ODORHEIU SECUIESC “T­ ...........-—-n----- Cinematograful „Homo­­rod" — Stelele din E­­ger, seria I—II, film maghiar, în culori, cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" - Primăvara pe Oder, film sovietic, cinemascop Completare : Umbre. TOPLIŢA — Cinematograful „Găliman" — Tine­reţe iară bătrîneţe, film românesc, în culori GRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progre­sul" — Rîul negru, film bulgar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" — Premiere strict secrete, film cehoslovac, cinemascop. Completare : Stîrcul, pasăre reptilă. VLAHIŢA­­» Cinematograful „Vlăhiţa" — înţe­leptul de pe muntele blestemat, film iugoslav, în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec" — Răută­ciosul adolescent, film românesc, în culori, ci­nemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" — încotro, omule ?, film german. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" — Alexandru cel fericit, film francez, în culori GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" — Riscu­­rile meseriei, film francez, în culori. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" — Un om pentru eternitate, film englez, în culori. PRAID — Cinematograful „Sătesc" — Aruncaţi banca în aer, film francez. DITRAU — Cinematograful „Mureşul" — Crima din pădure, film german. SIMBATA, 8 NOIEMBRIE 18.00 Cheia oraşului — emisiune-concurs. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector. 19.45 Te­­le-enciclopedia.­­ 20.45 Film serial. Răzbunătorii. 21.40 Serenadă... pentru voce și chitare. își dau concursul Dorin Anasta­­siu, Aurelian Andreescu, Dimitrie Inglessis. 22.20 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22.50 Un act și... cîteva tablouri. Cîn­­tece de petrecere în in­­t­­erpretarea actorilor Car­men Stănescu, Elena Se­reda, Valeria Gagialov și Boris Sorinescu. 1 = ? =1 × AMUL II, nr. 133

Next