Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-11-08 / nr. 533
Pag. 2 DIN VIAŢA FILIALEI MIERCUREA-CIUC A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI SE AŞTEAPTĂ CA PERSPECTIVA SA DEVINĂ REALITATE. Reşedinţa Harghitei trăieşte o adevărată metamorfoză. Şantierele abia deschise lasă să se întrevadă la ea oraşului modern de miine. Paralel cu această operă de construcţie urbanistică, cu dezvoltarea economică şi socială, Miercurea-Ciuc devine pe zi ce trece o localitate cu o tot mai intensă viaţă spirituală. Ne vom referi în cele ce urmează la activitatea, cu toate implicaţiile de rigoare, a Filialei Uniunii artiştilor plastici ale cărei baze au fost puse la Miercurea-Ciuc în urmă cu aproape un an. Această filială şi-a demonstrat cu prisosinţă necesitatea înfiinţării, susţinută de prezenţa în judeţ a numeroşi plasticieni talentaţi (pictori, graficieni, sculptori, ceramişti etc.). Sunt afiliaţi peste 30 de artişti, dornici de a dezvolta o mişcare artistică capabilă a rivaliza cu centre de mai mare tradiţie din ţară. Pînă în prezent, reprezentanţii Harghitei au prezentat mai multe lucrări la expoziţia de grafică organizată de curînd in Bucureşti (sala Dalles), au deschis o expoziţie judeţeană în cinstea evenimentelor din august; la muzeu şi casa de cultură am notat cîteva expoziţii personale etc. Este în curs de finisare participarea la expoziţia judeţeană anuală (programată pentru luna noiembrie) care va oferi o sinteză a forţelor de care dispune în momentul de faţă plastica harghiteană (profesionistă şi amatoare, în orice caz artă autentică !). De asemenea, menţionăm un mare examen, care poate fi trecut cu succes : prezentarea la concursul de selecţie care va avea loc la Bucureşti, în vederea participării ţării noastre la bienala de la Veneţia. Din cei 11 membri activi ai U.A.P., credem că se va selecta cel puțin un artist harghitean ! In cele de mai sus am vrut să reliefăm seriozitatea cu care conducerea filialei înțelege să se achite de sarcinile specifice ce-i revin. Am purtat unele discutii cu preşedintele filialei Intr-un splendid decor natural, aceasta în lipsa unui sediu special afectat... deşi, instituţia există pe hîrtie de aproape un an ! Pictorul Gaál András, preşedintele, ne vorbea despre frumoasele planuri ale artiştilor harghiteni. Condiţia vitală a unui pictor, sculptor (orice artist plastic) este înfiinţarea reală a unui atelier. Dacă totuşi convenim să avem şi artişti plastici, trebuie să le asigurăm şi acest deziderat esenţial. Ni s-au alocat fonduri, devizul este de mult întocmit, urmează numai ca Întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, să-şi înceapă lucrările pentru a supraetaja o clădire pentru trei ateliere ale pictorilor ce activează în oraşul nostru. S-au primit şi asigurări pentru executarea lucrării, dar, într-un mod cu totul inexplicabil, întîrzie intrarea pe rol a bunelor intenţii. Poate cei implicaţi în acest circuit ar putea da vreo explicaţie (pentru că cei interesaţi nu ne-au putut spune nimic). Pictorii aceştia sînt nişte admirabili profesori de desen, prin mîinile cărora ■ trec atîtea promoţii de viitori plasticieni (o recentă demonstrare a abnegaţiei dascălilor : participarea a cinci elevi harghiteni la expoziţia internaţională de la Novisad). Credem că aceşti maeştri ai penelului merită mai multă atenţie din partea Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Un răspuns cu următorul : „încă nu sunteţi atît de mari artişti ca să vi se ofere un atelier special, aşteptaţi să ajungeţi celebri...“ dar de o persoană chemată să sprijine această activitate, ni se pare oarecum ciudat. Ce să facem dacă un talent ca Márton Árpád, Karancsi Sándor sau Horea Moldovan, nu s-au născut celebri...? Dar şi spusele de mai sus trebuie să ne îndemne a privi cu mai multă seriozitate problemele citit ,de complexe ale vieţii culturale şi artistice harghitene. Întemeiată sub cele mai bune auspicii, Filiala U.A.P. — Miercurea-Ciuc, îşi va justifica pe deplin existenta. Şi pentru că vorbeam de perspective, vrem să mai subliniem că acestea nu devin certitudini, realităţi decit dacă se vor conjuga toate eforturile cu convergenţă într-un singur punct : realizarea cadrului optim afirmării tututor aptitudinilor creatoare ! Conchidem însă că entuziasmul şi talentele noastre vor şti să răspundă condiţiilor ce vor fi create ! C. COSTIN LACUL ANA „Oază" montană... INFORMAŢIA HARGHITEI STRĂVECHI URME DE CIVILIZAŢIE Specialiştii Muzeului din Miercurea-Ciuc au continuat anul acesta dezvelirea aşezării neolitice de la Ciucsîngeorgiu. Săpaturile au scos la iveală, printre altele figurine antropomorfe şi zoomorfe, unelte de os şi piatră, diferite fragmente de vase, reprezentative pentru cultura Ariuşd-Cucuteni-Izvoarele. In vederea descoperirii sistemului de aşezări neolitice din această parte a ţării,în perimetrul comunelor Sîncrăieni, Sîntimbru, Sînsimion şi Sînmartin s-au efectuat anul acesta sondaje arheologice, care au dus la descoperirea mai multor aşezări, locuite în diferite epoci, de la neolitic pînă în evul mediu. La Poiana Fagului, comuna Lunca de Jos, de pe valea Ghimeşului s-a găsit un toporaş ,de piatră din neolitic, de o formă neobişnuită. Această descoperire reprezintă prima dovadă a ipotezei că şi valea Ghimeşului reprezenta o verigă de legătură între aşezările culturii Ariuşd-Cucuteni-Izvoarele, situate de o parte şi de alta a Carpaţilor. Climatul opiniei clasei In şcoala generală de 10 ani, instituirea unui colectiv închegat în clasele a IX-a este o cerinţă impunătoare şi îndeplinirea ei asigură o bună desfăşurare a procesului de instrucţie şi educaţie în cei doi ani pînă la absolvire. Trebuie să fie în atenţia tuturor profesorilor această cerinţă, avînd în vedere caracterul eterogen, pe care îl prezintă componenţa acestor clase, deoarece elevii s-au întilnit aici după frecventarea, în primii opt ani, a unor şcoli diferite. Un fapt a cărui importanţă nu trebuie minimalizată este situaţia la învăţătură — de obicei, mediocră — a elevilor din clasa a IX-a a şcolii de 10 ani. De aceea, în privinţa acestei clase toate eforturile închinate închegării unui colectiv puternic trebuie să se îndrepte în primul rând spre sădirea în sufletul elevilor a unui sentiment, mai puternic decit pînă acum, al dragostei pentru carte, a necesităţii de a-şi lărgi cit mai mult în aceşti doi ani, orizontul cunoştinţelor teoretice şi practice. De asemenea este o cerinţă ca opinia colectivului claselor a IX-a să se manifeste puternic în ceea ce priveşte formarea unei gîndiri mature la aceşti elevi, ce curînd vor păşi în viaţă. Astfel, procesul formării unui colectiv unit, puternic, în clasele a IX-a cuprinde două etape mai importante: cea a omogenizării elementelor componente şi cea a infiltrării în rândurile lor, după dispariţia oricăror diferenţe, a idealurilor comune privind învăţătura şi disciplina, a normelor civilizate de conduită socială, a unui înalt simţ de răspundere pentru faptele unuia, potrivit proverbului „toţi pentru unul şi unul pentru toţi“. Rafila Conţiu, diriginta clasei a IX-a de la Şcoalagenerală nr. 7 din Topliţa, înţelegînd necesitatea înfăptuirii acestui deziderat încă din prima zi a anului şcolar, acţionează pe cele mai diferite căi pentru atingerea acestui scop. Cunoaşterea cit mai amănunţită din punct de vedere psiho-pedagogic a elevilor din clasa sa este primul obiectiv. Nu-l realizează singură ci cu concursul profesorilor care predau în acea clasă, care observă şi o ajută la înţelegerea particularităţilor fiecăruia dintre elevi. Aceluiaşi scop îi servesc şi discuţiile cu profesorii de la şcolile frecventate anterior de elevi. — De la început, toţi membrii colectivului nostru didactic mi-au dat tot concursul, considered această clasă, a noastră, a tuturor, nu numai ,,a mea" — ne spune Rafila Conţiu. De asemenea, în vizitele efectuate la domiciliul elevilor pentru a cunoaşte principalele caracteristici ale mediului lor familial, a fost însoţită de cîţiva profesori (Maria Antal, Aiurel Sigmirean, Maria Munteanu). Pentru aceştia, vizitele au fost prilej pentru concluzii privind posibilităţile de a lucra în timpul orei, diferenţiat, cu fiecare elev in parte. — Pentru formarea unei opinii colective — ne spune Rafila Conţiu — mi se pare absolut necesar ca discuţiile purtate în orele de dirigenţie sau cu alte ocazii, pe marginea diferitelor abateri, să aibă drept pivot raportul celui în cauză cu colectivul clasei şi prejudiciile aduse prestigiului întregului colectiv de orice abatere individuală. Printre temele orelor de dirigenţie destinate creării unui nucleu pozitiv în clasa a IX-a se numără : ,,Respectând pe alţii te respecţi pe tine", „Ştim s-ascultăm şi să-nvaţăm" (vizînd formarea spiritului critic şi autocritic), „Prietenia, relaţia de bază între membrii unui colectiv" etc. Crearea unei atmosfere de studiu, de dragoste pentru învăţătură, pentru cunoaştere, avînd drept consecinţă îmbogăţirea continuă a cunoştinţelor, este şi preocuparea numărul unu a profesorului Bogye Miklós, dirigintele clasei a IX-a, a Şcolii de 10 ani din Remetea. Studiind situaţia şcolară a elevilor din anii anteriori, îşi dirijează toate eforturile, toate acţiunile spre obţinerea unor rezultate cit mai bune la învăţătură de către toţi elevii clasei. De asemenea, spiritul ajutorului reciproc în pregătirea lecţiilor, instaurat aici, controlul şi îndrumarea permanentă a dirigintelui în privinţa unei metode în studiul individual al fiecărui elev, îndreptăţesc speranţele ca sfîrşitul primului trimestru al anului şcolar să constituie un bilanţ rodnic. La Şcoala generală nr. 1 din Miercurea-Ciuc, Sebők Béla, dirigintele clasei a IX-a A, în afara acestor procedee, pune un deosebit accent pe acţiunile extraşcolare desfăşurate cu întreaga clasă. Excursiile, acţiunile sportive, orice activitate la care participă colectivul, sînt minunate prilejuri pentru strîngerea relaţiilor între membrii colectivului, pentru formarea şi sedimentarea unui spirit adevărat tovărăşesc. — .. .Şi diferitele acţiuni patriotice la care au participat cu toţii, au constituit tot atîtea ocazii de a se cunoaşte între ei, de a se întemeia prietenii strânse, de a se crea un fundament solid relaţiilor colegiale ce trebuie să domnească între elevii clasei — ne spune Sebök Béla. Desigur, sub apropiata îndrumare şi supraveghere a diriginţilor şi a celorlalte cadre didactice, colectivele acestor clase se vor unifica, devenind unitare, indivizibile. Dar, se cere pe traseul dificil al acestui proces o contribuţie şi din partea organizaţiilor U.T.C. Acestea au, printre atribuţiile lor, şi realizarea acestui obiectiv. Mai ales în sensul cultivării în rîndul elevilor a dragostei pentru învăţătură, a pasiunii pentru studiu. Şi o dată cu aceasta crearea unei concepţii colective orientate spre obţinerea unor note cit mai bune, spre o împotrivire fermă, o dezaprobare unanimă faţă de acei elevi ce se mulţumesc cu o situaţie mediocră la învăţătură, refuzînd depunerea unor eforturi mai consistente în pregătirea lecţiilor. Organizaţia U.T.C. din şcoală are menirea de a veghea la formarea şi menţinerea în cadrul colectivului a unei opinii puternice împotriva situaţiei slabe şi mediocre la învăţătură şi îndeosebi, trebuie să îndrepte această opinie împotriva tuturor acelor elevi care împiedică instaurarea unei atmosfere propice obţinerii unor rezultate frumoase. în primul rînd, în acest sens, se cere orientată activitatea uteciştilor din şcoli, a căror influenţă, coroborată cu organizarea a numeroase acţiuni educative, trebuie să ducă, în final, la obţinerea unor rezultate bune la învăţătură de către toţi elevii. V. SIMIONESCU LOTO Rezultatul tragerii din 7 noiembrie a.c.: Extragerea 1: 79, 88, 52, 82, 68, 19, 73, 42, 54, 80, 1, 11. Fond de premii: 486.053 lei. Extragerea a II-a: 53, 37, 21, 13. Fond de premii : 254.703 lei. EDITURA TEHNICĂ VĂ OFERĂ : MATHES„ cazacul. Protecţia împotriva trăsnetului a construcţiilor civile şi industriale NICOLESCU X., STOEA, M. I. Matematici pentru ingineri, vol. I JURISTUL VA Prin Decretul nr. 779/ 1966, a fost modificat art. 38 din Codul familiei, prevăzîndu-se că divorţul nu poate fi admis de instanţa de judecată decit atunci cînd raporturile dintre soţi sînt atît de grave şi iremediabil vătămate, din vina soţului pirit, incit continuarea căsătoriei este vădit imposibilă pentru cel care cere desfacerea ei. Tot prin acel decret s-a modificat şi procedura de divorţ prevăzută de codul de procedură civilă, pentru a asigura cercetarea cu deosebită atenţie a cererilor de divorţ şi a preveni desfacerea cu uşurinţă a căsătoriilor. S-a realizat astfel o reglementare unică, stabilindu-se că în toate cazurile este necesară o procedură prealabilă de conciliere între soţi cu acordarea unor termene de gîndire mai lungi, înainte de a se putea păşi la judecarea cererii de divorţ. Pe lingă aceasta, taxele de timbru pentru acţiune au fost stabilite între 3.000 şi 6.000 lei, în raport cu situaţia materială a soţului reclamant. în urma acestor măsuri, numărul cererilor de divorţ a scăzut mult. în practica de aplicare a acestei proceduri de divorţ, s-a constatat că sunt totuşi unele situaţii, foarte grave, cînd nu se justifică menţinerea procedurii prealabile cu termene de gîndire îndelungate şi nici obligaţia plăţii taxei de timbru la cuantumul prevăzut pentru cererile de divorţ obişnuite. în consecinţă, prin Decretul nr. 680/1969, adoptat recent de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, s-a dat o nouă reglementare procedurii prealabile a termenelor de gîndire, în unele cazuri limitativ prevăzute de decret, cit și taxei de timbru pentru cererile de divorț. Cu privire la procedura termenelor de gîndire, decretul prevede că aceasta nu se mai aplică în cazurile în care divorţul este cerut pentru motivul că soţul pirat suferă" de alienaţie sau debilitate mintală; este declarat dispărut prin hotărîre judecătorească; este plecat din ţară de cel puţin 2 ani, părăsindu-şi familia; a fost condamnat pentru instigare sau tentativă de omor a soţului reclamant ori a fost condamnat pentru incest sau relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex; a fost condamnat la pedepse care totalizează cel puţin 3 ani pentru infracţiuni contra securităţii statului, omor, pruncucidere, prostituţie, furt, tâlhărie, înşelăciune, delapidare, infracţiuni în fals. Aceste dispoziţiuni nu se aplică însă atunci cînd se constată că soţul reclamant a fost şi el condamnat pentru participarea la săvîrşirea vreuneia din infracţiunile respective ori a folosit din bunurile sustrase de soţul pirat. Taxa de timbru pentru cererea de divorţ, atunci cînd aceasta se întemeiază pe motivele arătate mai sus, este de numai 200 lei. în celelalte cazuri taxa de timbru este de 3.000 pînă la 6.000 lei, stabilindu-se de preşedintele instanţei în raport cu venitul net lunar al soţului reclamant O altă prevedere a decretului se referă la sprijinirea soţilor care, tinzînd să menţină căsătoria vor să introducă recurs împotriva hotărîrii prin care s-a pronunţat divorţul. Aceste recursuri prin care se cere menţinerea căsătoriei sunt scutite de taxă de timbru, în cazul împăcării soţilor sau al retragerii cererii de divorţ în tot cursul judecăţii, precum şi în cazul în care soţul care a obţinut divorţul nu cere înscrierea menţiunii de desfacere a căsătoriei, se va restitui jumătate din taxa de timbru la cererea celui ce a achitat-o. Noile dispoziţiuni ale Decretului nr. 680/1969, se aplică şi cererilor de divorţ aflate în curs de judecată la prima instanţă. A. POP. PROGRAMUL I SÎMBÂTĂ, 8 NOIEMBRIE 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Din pîlnia gramofonului. HARGHITEI CALENDAR 8 NOIEMBRIE 1917 a avut loc cel de-al 11-lea Congres general al Sovietelor, care a proclamat trecerea întregii puteri în mina Sovietelor. Au fost adoptate Decretul asupra păcii şi Decretul asupra Pămîntului. * 1941 în Albania a fost creat Partidul Muncii. * 1901 s-a născut Mihai Gh. Bujor, militant al mişcării muncitoreşti din România. Astăzi nu inuitam să participaţi la festivităţile prilejuite de împlinirea a 225 de ani de existenţă a Şcolii generale din Ocland, la ora 9, în sala Căminului cultural din Ocland. 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică uşoară. 15.30 Compozitorul săptămînii — Antonio Vivaldi. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formaţia Ion Calistrache. 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. Buzău — noiembrie 1969. 16.50 Cântece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Călătorie muzicală. 18.05 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.30 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Posta radio. 21.10 Revista şlagărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista şlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Ritmuri de ieri... ritmuri de azi. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13.00 „De la 1 la 5" — emisiune de divertisment muzical. 17.00 Viaţa muzicală a oraşelor patriei. 17.35 Cîntec, joc şi voie bună. 18.00 Varietăţi muzicale. Glasul amintirilor. 19.30 Revista literară radio. 20.50 Scriitori la microfon. 21.05 Continuarea concertului simfonic. 22.05 Muzică uşoară. 22.20 Teatru serial: Doina Alba, de Sile Mihăescu. 22.44 Romanţe îndrăgite. 23.05 Concert Schumann. NOIEMBRIE PROGRAMUL . 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Cîntece şi jocuri. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilustrate muzicale — emisiune de Liviu Băcilă. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.40 Maraton... în cheia Sol. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 7.00 Muzică populară interpretată de Raveca Săndulescu şi Ion Luican. 7.15 Cîntă Ilona Moţica. 7.30 Sumarul presei. 7.35 Cîntă fanfara. 8.00 Suita pentru copii nr. I de Diamandi Gheciu. 8.05 Teatru radiofonic pentru copii. „Nastratin Hogea" de Anton Pann. 9.10 Caleidoscop muzical. 10.15 Opera şi cele cinci necunoscute. 10.40 A 7-a artă. 11.00 Concert Brahms. 12.30 Varietăţi muzicale. STUDIOUL TG. MUREŞ în limba română. 5—5.30 Muzică preferată. Prin lăcaşele culturii. Vă prezentăm ansamblul folcloric al Casei de cultură din Miercurea-Ciuc. 17—18 — Agenda actualităţii. Poşta muzicală. Magazin radio. In limba maghiară. 5,30—6,15 Muzică de promenadă. Cronica industrială. Caleidoscop muzical. Microenciclopedie. 13—13,30 Revista presei. Solişti de muzică populară. Pe meleagurile patriei socialiste . Toamna bărăgană. 16,15—17 Veşti, relatări. Comentariul săptămînii. Ne întîlnim sîmbătă . Insula cea mai mare din Tg. Mureş. ! Jurnal pionieresc | __________ „Castelul de ciocolată“ Neuitată va rămîne mult timp, ziua in care pionierii de la Şcoala generală nr. 7 din oraşul Topliţa s-au întrecut în jocuri distractive şi sportive organizate cu scopul cuceririi „Castelului de ciocolată". întrecerile au constat în alergări de viteză şi jocuri sportive. La 50 m fete locul I a fost ocupat de pioniera Violeta Braic din clasa a Vl-a, iar la 60 m băieţi, de către Becze Atila din clasa a Vl-a B. La jocurile sportive au ieşit învingători reprezentanţii detaşamentului clasei a Vl-a. Cei mai buni în comandamentul unităţii .. .O duminică frumoasă de toamnă, în curtea Şcolii generale nr. 7 din oraşul Topliţa, îmbrăcaţi de sărbătoare pionierii s-au aliniat în careu în faţa drapelului tricolor şi al unităţii. Aurel Sigmireanu, comandantul unităţii de pionieri, a anunţat scopul adunării : alegerea comandamentului unitălţii şi a preşedintelui. Au fost aleşi 15 pionieri buni şi harnici la innvăţătură. Funcţia de preşedintă a unităţii i-a revenit pionierei Mioara I Moldovan din clasa a VI-a. \ AURICA PUI, \ — corespondentă — MIERCUREA-GIUG - Cinematograful „Harghita" — Un glonte pentru general, film italian. ____ _ în culori (cinemascop) ODORHEIU SECUIESC “T ...........-—-n----- Cinematograful „Homorod" — Stelele din Eger, seria I—II, film maghiar, în culori, cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" - Primăvara pe Oder, film sovietic, cinemascop Completare : Umbre. TOPLIŢA — Cinematograful „Găliman" — Tinereţe iară bătrîneţe, film românesc, în culori GRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" — Rîul negru, film bulgar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" — Premiere strict secrete, film cehoslovac, cinemascop. Completare : Stîrcul, pasăre reptilă. VLAHIŢA» Cinematograful „Vlăhiţa" — înţeleptul de pe muntele blestemat, film iugoslav, în culori. BORSEC — Cinematograful „Borsec" — Răutăciosul adolescent, film românesc, în culori, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Izvorul" — încotro, omule ?, film german. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" — Alexandru cel fericit, film francez, în culori GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" — Riscurile meseriei, film francez, în culori. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" — Un om pentru eternitate, film englez, în culori. PRAID — Cinematograful „Sătesc" — Aruncaţi banca în aer, film francez. DITRAU — Cinematograful „Mureşul" — Crima din pădure, film german. SIMBATA, 8 NOIEMBRIE 18.00 Cheia oraşului — emisiune-concurs. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector. 19.45 Tele-enciclopedia. 20.45 Film serial. Răzbunătorii. 21.40 Serenadă... pentru voce și chitare. își dau concursul Dorin Anastasiu, Aurelian Andreescu, Dimitrie Inglessis. 22.20 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22.50 Un act și... cîteva tablouri. Cîntece de petrecere în interpretarea actorilor Carmen Stănescu, Elena Sereda, Valeria Gagialov și Boris Sorinescu. 1 = ? =1 × AMUL II, nr. 133