Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-21 / nr. 544

Pag. 2 k­ învolburare. Foto: A. BARTHA r Pictorul Maszelka Já­nos este sinonim la O­­dorheiu Secuiesc cu no­ţiunea de perseverent şi credincios animator al mişcării plastice, el în­suşi un artist de talent remarcat de mai bine de un deceniu în contex­tul mişcării noastre ar­tistice. Membru al U­­niunii Artiştilor Plastici din 1961, peisagistul de vocaţie, reprezintă cu cinste arta plastică har­­ghiteană în marile sa­loane organizate în ţa­ră. Originar din Sighe­­tul Marmaţiei, stabilit de un sfert de veac pe me­leagurile Tîrnavei Mari, Maszelka János a debu­tat încă de pe vremea studenţiei cu lucrări pre­zentate în expoziţiile clujene (1953). L-au con­sacrat definitiv participă­rile la expoziţiile regio­­nale de la Tirgu-Mureş. Artistul este prin ex­celenţă un peisagist. Tai­nele naturii îl atrag mai mult decit oricare alt o­­biect de contemplaţie. UN ARTIST PENTRU SINE,CI ŞI PENTRU MEN­ Este receptiv în special la prospeţimile anotim­­pului florilor, intr-un pei­saj de primăvară, picto­­rul impresionează prin variaţiunile tonale. Culo­rile complementare sunt cele ale lui Van Gogh. Atmosfera solară, încin­să, învăluie o vegetaţie mustind de rod. Pomii în floare, cerul străluminat, norii albi, devaporizaţi, satul în depărtare, sînt un elogiu virrgilian al na­turii. Un alt peisaj dintre multele (ne-am propus doar cîteva referinţe la o creaţie de două dece­nii), este Malul Tîrnavei, care supunîndu-se anali­zei pare că spune : de aici se intră într-o lume de mit! Decorul este in­teriorizat, geometria ur­­banistică în depărtare şi cerul sugerau­ doar, sînt nişte martori ai medita­ţiei plastice. O altă pînză înfăţişea­­z­ă, într-un decor natural montan, oamenii îndelet­­nicindu-se cu lucrul lem­nului, în plin efort. Cen­trul compoziţiei este o­­cupat de­­grupul uman, punctul forte,­­polar, ira­diant. Spuneam că Maszelka János este un excelent animator artistic. Cuvîn­­tul „excelent“ nu este ceva gratuit, ci exprimă o realitate! Nu cunosc artist plastic din judeţul nostru care să aibă un aşa cerc de învăţăcei, care să crească an de an pe scara măiestriei. Labo­ratorul de creaţie al mi­cilor amatori (douăzeci la număr!) însumează zeci de lucrări cu care într-un viitor apropiat pictorul intenţionează să organizeze o expoziţie. Şi satisfacţiile maestru­lui nu sunt mici! Condu­ce, de asemenea, un cerc de artişti amatori. Unul dintre aceştia — Bencze Iosif — va participa în curînd la o consfătuire a artiştilor amatori orga­nizată lt Piteşti! V. EMIL BREVIAR cultura DUMITRU TRANCĂ: ffEseu asupra culturii" Sinteza sociologică a lui Dumitru Trancă, re­comandată ca un Eseu a­­supra culturii, îşi propu­ne dezbaterea unei teme de primordială importan­tă pentru filozofia cultu­rii, aceea a definirii în­săşi a conceptului de cultură, concept a cărui accepţie diferă nu numai în funcţie de poziţia fun­damentală a cercetători­lor, ci — în parte — chiar de la autor la au­tor ! Aşadar, în primă in­stanţă, Dumitru Trancă încearcă o definiţie „de lucru" a culturii, aceasta după o rapidă trecere în revistă a mai multor a­­semenea definiţii. .....fă­ră a avea pretenţia unei elaborări originale şi de sine stătătoare, credem că în cultură este cu­prinsă realitatea spiritua­lă a civilizaţiei, cultura fiind suprastructura com­plexă, ideologia în sensul cel mai larg, înglobînd idei, forme artistice, di­vers materializate, litera­tura cu toate genurile ei, arta cu toate ramurile ei, ştiinţa cu ideile ei gene­rale, implicaţiile sociale şi filozofice ale tehnicii/ religiile, profilul moral, psihologic al societăţii, ideile filozofice, politice, concepţiile juridice, con­cepţiile estetice, obice­iuri etc." O asemenea dizertaţie asupra culturii, reclamă o vastă erudiţie, un extrem de­ bogat apa­rat bibliografic, dar auto­rul nu-şi propune o in­vestigaţie universitară, ci face o operă de creaţie, o dezbatere de largă ac­cesibilitate, într-un stil comunicativ, întreţinînd Note de lector o admirabilă tensiune ideativă. Pătrunzătoare ni se pa­re afirmarea că „lupta pentru cucerirea de con­ştiinţe s-a soldat mereu cu victoria elementelor de progres, la reacţii s-a răspuns cu contrareacţii nimicitoare, de fiecare dată cîştigîndu-se mai mult decit, eventual, se pierduse". Prin urmare, autorul face o demonstra­ție convingătoare asupra sensului mereu ascen­dent al valorilor cultu­rale umane, reliefînd op­timismul autenticelor creații, polemizînd impli­cit cu teoriile retrograde ale filozofiei burgheze a culturii. Eseul de faţă este un foarte util excurs istoric, în lumea ideilor , despre om şi cultură, în com­pania unui bun profesor de sociologie a culturii. Întreaga evoluţie a cu­noaşterii ştiinţifice, a creaţiei artistice se inte­grează în zilele noastre, umanismul socialist, care înseamnă „o nouă demni­tate a omului în noi con­diţii sociale". „Nota ca­racteristică (…) a mij­loacelor de expresie în umanismul socialist o constituie realismul, ale­­ cărui margini se extind mereu". Autorul propune crite­rii obiective,­­ştiinţifice, fără nici un fel de preju­decăţi, ori de cite ori abordează categorii con­troversate de sociologia contemporană a culturii, dovedind o dată mai mult fecunditatea puncte­lor de vedere materia­­list-dialectice. Am defini „Eseul" lui Dumitru Tran­că, un itinerariu dezin­volt dictat de un patos al certitudinilor umane. Ce­le mai variate forme de manifestare ale culturii (carte, instituţii, învăţă­mânt, presă, cine-tele­­radio, cultură de masă etc.) sunt, după eseistul nostru, o demonstraţie a perenităţii valorilor uma­ne, o confirmare a pro­gresului nedezminţit al speciei. Un capitol final, „Coor­donate naţionale", diri­jează perspectiva la ca­drul românesc al culturii. Cu un real talent poetic (autorul a publicat şi vo­lume de versuri), Dumi­tru Trancă dă o sugesti­vă definiţie a „dorului", care „în folclorul româ­nesc, (…) nu este nu­mai o stare inefabilă, u­­nică şi originală, o ex­presie fără corespondent în alte limbi şi culturi, ci, într-un fel, o concep­ţie filozofică". „In toate ipostazele lui, dorul ro­mânesc este dialogul din­tre om şi natura lui, e­­laborarea poetică a unei expresii şi atitudini filo­zofice". Subliniind con­tribuţiile de seamă de pînă acum ale culturii româneşti în contextul universalităţii, autorul reliefează contribuţia noastră la tezaurul cul­turii mondiale, contribu­ţie ce poartă astăzi pe­cetea unui popor stăpîn deplin pe sine, creator de mari valori, valorile soc­ialismulu­i victo­ri­o­s. Orizonturile culturii mondiale sunt prospecte pe fondul victoriei omu­lui asupra a tot ceea ce înseamnă opresiune, vic­torie a pământeanului a­­supra propriei sale con­diţii perisabile. „Meditaţiile fragmenta­re" expuse cu atîta co­municativitate de Dumi­tru Trancă, sunt la rândul lor un bun îndreptar pentru alte şi alte re­flecţii asupra omului zi­­lelor noastre, asupra sen­sului creator al destinu­lui uman. C. COSTIN Elevi pe scenă Pentru dezvoltarea gu­stului artistic al elevilor, pentru o exprimare co­rectă, pentru îndrăgirea şi Înţelegerea unor in­terpretări de valuri şi în acelaşi timp pentru for­marea unor deprinderi şi alegerea unor profesii, în şcoala noastră, func­ţionează un cerc drama­tic condus de profesoara Conţiu Rafila.Acest cerc cuprinde un număr de 29 de membri. Amatorii cercului şi-au propus să studieze textul literar al poeziilor scrise de Ale­csandri, Coşbuc, Emines­­cu, Labiş, O. Cazimir, Tu­dor Arghezi, montarea unor episoade din poe­ziile şi povestirile lui Ca­­ragiale, Creangă, B. Şt. Delavrancea. Vor să pună în scenă piesa „insir­te mărgărite" de V. Eftimiu. Talentaţii elevi, Ciobotă Alexandrina cl. a VlI-a, Runcan Doru cl. a Vlll-a, Csatlós Etelka cl. a. VIII. a şi Natea Virgil, cl. a VI. a, repetă cu mult interes adul IV al acestei piese. AURICA PUI, corespondentă I VINERI, 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. A­­vanpremieră cotidiană. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Gintă Margareta Pîslaru. 14.50 Pe plaiuri oltenești cu cintec şi joc. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săp­tămânii — Claude De­bussy. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formaţia Alexandru­­ Imre. 16.30 Tribuna ra­dio. 16.45 Din reperto­riul lui Tom Jones. 17.05 Pentru patrie. 18.10 Re­vista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatiza­tă. John Galsworthy — „Mărul în floare". 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 22.00 Ra­diojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpre­tate de Constantin Dumi­­trescu. 22.40 Melodii de care ne amintim cu plă­cere. 23.10 Concert de seară. PROGRAMUL II 13.30 Cartea ştiinţifi­că. 13.40 Din muzica po­poarelor. 14.03 Amintiri din vacanţă — muzică uşoară. 14.30 Muzicieni români de azi, despre muzicieni români de ieri. C. Bobescu despre­ Geor­ge Enescu. 15.00 Ştiinţa la zi. 15.30 Cîntece de Vasile Veselovski şi Au­rel Manolache.. 16.00 Ra­diojurnal. 16.40 Melodii vechi, interpretări noi­­— muzică uşoară. 17.00 Cîn­­tecele celui de-al XI-lea festival de coruri de co­pii din Italia. 17.40 Ra­dio publicitate 18.00 Va­rietăţi muzicale. 18.30 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 50-a (reluare). 19.50 Noapte bună, copii. 23.05 Simfo­nia „Linz" K.V. 425 de Mozart. 23.45 Fantezii din operetele lui Kalman. SÎMBĂTĂ, 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Mioriţa. 11.05 Ciclul „Să înţele­gem muzica". 11.36 So­lişti şi formaţii artistice de amatori. 12.30 întâlni­re cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. 7.10 Varietăţi matinale. 8.10 Toi înainte. 9.00 Opera „Porgy şi Bess" de Ger­shwin (fragmente). 10.10 Radio publicitate. 10.30 Cavalcada ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poe­zie românească. 11.50 Cîntece pentru pionieri. 12.03 Avanpremieră co­tidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. INFORMAŢIA HARGHITEI Redactorul ALICE V rubricii I D O R AMUL II, nr. 544 " fleutoți noi, femeile ! V Iri re !e Sexul frumos trebuie să fie frumos! Lucru evi­dent. Şi, cu toate aces­tea, cite femei uită acest lucru, prinse de grijile mărunte ale zilelor de lucru. Vom încerca să vă dăm azi cîteva sfaturi, privind expresia feţei. Vedem de multe ori femei tinere, cu obrazul plăcut, fără nici un de­fect evident şi care lasă totuşi o impresie nefa­vorabilă, pe care, une­ori, nici nu ne-o putem explica. E vorba în a­­ceste cazuri de o expre­sie a feţei, care trans­formă trăsăturile frumoa­se. Expresia este conţi­nutul feţei, ea se con­centrează în privire, în zîmbet, în capacitatea noastră de a oglindi di­verse sentimente şi stări Su­­fleteşti. A produce plăcere prin atitudinea, comportarea, faptele,­­toată înfăţişarea, toată fiinţa noastră, iată o adevărată datorie a femeii, începînd de la vîrsta celei mai fragede tinereţi şi pînă la situa­ţia de iubită, mamă şi chiar de bunică. Pentru a avea o expre­sie plăcută, avem nevo­ie în primul rând de o „cosmetică" a sufletului, căci am încerca zadarnic să o obţinem prin mij­loace externe. Să­­cău­tăm deci să realizăm acea armonie sufletească ce ne face capabile să ne păstrăm calmul în orice împrejurare. Dar mai cu seamă, trebuie să fim pătrunse de optimism, de o credinţă mereu vie în tot ce e bun şi frumos în viaţă. Bineînţeles, pentru ca fata noastră să reflecte cu fidelitate evoluţia sufletească, e nevoie s-o ştim stăpâni. Mai ales ti­nerele fete — în general lipsite de control asupra propriilor însuşiri — au nevoie de o supraveghe­re atentă a felului în ca­re zâmbesc, nid, se miş­că. Fiecare om are un anumit farmec, izvorît din personalitatea sa u­­nică. Trebuie să pornim de aici. A imita pe alt­cineva, a împrumuta miş­cările, micile grimase, expresiile altora — fie ele chiar marile stele de cinema — nu ne va fi de nici un folos. Să ne stu­diem cu atenție, căutînd să ne privim cu un ochi detaşat. Să încercăm să ne vedem adevărata ex­presie a fetei, privindu­­ne „prin surprindere" în oglindă, fără să ne per­mitem ca faţa noastră să capete acea „mască", pe care cu toţii o îmbrăcăm în faţa suprafeţei luci­toare, care ne poate fi bună prietenă, dar ne şi poate ajuta cu uşurin­ţă în a ne minţi sin­­­gure. Să nu ocolim în faţa oglinzii unghiurile nefavorabile, căci, fiind conştiente de scăderile noastre, le putem stăpîni mai uşor. Deci, o privire exi­gentă asupra propriei fiinţe şi un răspuns cu adevărat sincer la între­barea : dacă aş fi o străină, mi-ar fi simpa­tică această femeie ? Da­că ne putem da un răs­puns afirmativ, sau cel puţin apropiat de acesta, urmează doar să ne con­trolăm cu atenţie, încer­când sa accentuăm tot ce este plăcut în fiinţa noastră şi să atenuăm ceea ce este dizgraţios. Iar dacă, cu regret, tre­buie să constatăm că ne lipseşte, în mai mare sau mai mică măsură pute­rea de a insufla simpa­tie, de a atrage, să por­nim la o muncă asiduă cu noi înşine. Pornind de la rădăcini­le „răului", egoismul, în­fumurarea, rigiditatea sufletească, superficiali­tatea, sarcasmul, care se pot întipări pe faţa noas­tră, dîndu-i o expresie rigidă, să încercăm să devenim mai frumoa­se prin a deveni mai bu­ne. I\ Mici economii ♦ Pantofii vor fi mai durabili dacă, î­­nainte de a-i purta îi pensulăm cu un strat subţire de lac de unghii incolor. Se menţine astfel mai frumos atât cu­loarea cât şi luciul pielii. ♦ îmbrăcând umera­şele cu o, husă fă­cută din ciorapi de nailon vechi, îm­piedicăm aluneca­rea hainelor într-o parte sau alta și deformarea lor du­pă ce au stat mult în dulap. 1 . HARGHITEI CALENDAR 21 noiembrie ♦ Se împlinesc 275 de ani de la naşte­rea lui­ Francois Marie Arouet Vol­taire, reprezentant de majoră impor­tanţă al iluminis­mului francez, ani­mator de frunte al ideilor revoluţiona­re, colaborator a­VINERI, 21 NOIEMBRIE 17.00 Consultaţii pentru elevi. 18.00 Lumea copi­ilor. Familia năzdrăva­nă... joacă şah ! 18.30 Podgoria de la Drăgă­şieau al „Enciclo­pediei". Spirit în­treprinzător şi mul­tilateral, specula­tiv şi în acelaşi timp practic, des­chis la inovaţii de tot felul. ♦ 1877 a murit scrii­torul român Petre Ispirescu. şani. Anchetă economică. 19.00 Telejurnalul de sea­ră. 19.20 La volan — e­­misiune pentru conducă­torii auto. 19.30 Mai a­­veţi o întrebare? 20.15 Film artistic. Moartea lui Joe indianul. O producţie a studiourilor „Bucu­reşti" în colaborare cu Franco-London-Film — Paris. 21.55 Reflector. Te­­lefoileton cotidian. 22.35 Studio dans XX. 23.05 Telejurnalul de noapte. I Colţul deliciilor Găluşte aurii In totală contradicţie cu cele spuse despre si­luetă şi calorii, dăm aici o reţetă consistentă, pen­tru zilele de sărbătoare: 5 gălbenuşuri se frea­că cu 100 grame unt şi o linguriţă de zahăr tos. Apoi adaugăm o bucăţi­că de drojdie diluată în apte şi 700 grame făi­nă, obţinînd un aluat mai moale. Lucrăm bine alua­tul şi lăsăm să crească, îl punem pe planşeta presărată cu făină, în­tindem destul de gros şi tăiem cu păhărelul de in­sau ţuică mici găluşte,­tr-o formă rotundă într-o cratiţă pe care am uns-o pe dinăuntru cu unt, presărăm zahăr tos, nuci pisate bine şi sta­fide. Apoi aşezăm gogo­­şile, pe care le presa­răm rînd pe rînd, cu zahăr, nuci şi sta­fide după ce le-am uns cu marmeladă fină. Umplem forma doar pe jumătate, lăsăm găluşte­­le să mai crească şi le coacem timp de o oră. Găluştele pot fi stropite, la consumare, cu smîn­­tînă dulce sau sirop.­ ­ ' Cititorii ziarului nostru işi mai amintesc poate de un articol publicat anul trecut despre cazul Iuliei Tudoran din Hodoşa-Sărmaş. Se relatau a­­tunci fapte impresionante : copilul Iuliei, o fetiţă de 11 ani fusese maltratată de concubinul ma­mei, Roşu Vasile, în timp ce femeia se afla la maternitate dînd naştere celei de-a doua fiice, născută din legătura ei cu sus-numitul. Fapta inu­mană a acestui om a fost apoi pedepsită de lege. Roşu Vasile a fost condamnat la 5 luni închi­soare. Dar iată că viaţa îşi continuă cursul ei şi noi nenorociri se abat asupra Iuliei Tudoran şi a fii­celor ei. După cum ne relata această femeie, du­pă ce Vasile Roşu s-a întors de la închisoare, ea l-a primit din nou în casă, iar el o bate atît pe ea cit şi pe cele două fetiţe. Nu munceşte, se îmbată mereu şi ameninţă întreaga familie. Iulia Tudoran ne întreabă ce să facă ? In momentul de ţaţă e găzduită la Topliţa de o femeie ini­moasă. întrebi „ce să faci ?“. Inainte de a-ţi răspun­de, dă-ne voie să-ţi pu­nem o întrebare la fel I I de justificată: „vei as­culta sfatul pe care o vei primi ?“ iţi punem a­­ceastă contra-întrebare , pentru că de cîtva timp procedezi fără judecată, minată de alte gînduri şi de alte scopuri decit cele dictate de înţelep­ciune. Trebuie să înţelegi că nu vei putea scăpa din situaţia grea în ca­re eşti, dacă nu renunţi la această atitudine cu totul greşită. In cazul a­­cesta nimeni nu poate a­­duce rezolvarea decit dumneata însăţi. Eşti mamă şi îţi iubeşti­ co­­piii, munceşti pentru ei, îi creşti cu dragoste şi cu grijă. De ce, pe de altă parte, distrugi tot ce ai făcut, permiţînd ca în familia dumitale, în jurul copiilor dumitale să se cuibărească o atmo­sferă de groază? Nu te gîndeşti că atunci citul l-ai primit din nou în ca­să pe acela care ţi-a maltratat fetiţa, i-ai dat acestui copil o grea lo­vitură ? Dragă Iulia Tudoran, chiar dacă ţii la omul care îţi face atîta rău, chiar dacă speri în în­dreptarea lui, nu ai voie să-ţi expui copiii la noi suferinţe. Trebuie să în­ţelegi că dacă bunătatea şi devotamentul dumitale ar fi fost preţuite de el, schimbarea în atitudinea sa ar fi trebuit să apară pînă acum. Deci, pune-l în faţa unei alegeri: ori se poartă omeneşte, ori legătura dintre d-voastră trebuie să se termine, iar dacă totuşi, minai poate de intenţii mai bune, iţi va promite că se în­dreaptă, pune-l la încer­care înainte de a-l primi din nou în casă. Copiii dumitale nu trebuie să mai şufere nici o clipă din cauza brutalităţii lui şi a nesocotinţei ,de care dumneata — trebuie s-o recunoşti — ai dat dovadă. Dragă , Iulia­n Tudoran, I \ PORTRETE \ lulia Haşdeu Inserat în istoria­­ culturii româneşti, nu­­­­mele IU­LI­EI HAŞDEU, I de la a cărei naştere » s-au împlinit în a-­­ ceastă lună 100 de ani,­­ este puţin cunoscut­­ publicului larg. ) Rareori natura a do­­i vecii! atîta dărnicie, ! înzestrînd o fiinţă cu I atîtea calităţi, la o­­ vîrstă atît de fragedă.­­ Născută în 1869 la J Bucureşti, Iulia Haş- \ deu este un copil pre-­­ coce care la vîrsta de­­ trei ani şi jumătate­­ ştia să citească, iar­­ la opt ani vorbea­­ franceza, germana şi | engleza. La unsprezece­­ ani a absolvit cursul­­ secundar al Liceului 1 Sf. Sava, luînd premiul­­ I şi fiind şi laureată a­­ Conservatorului de­­ muzică, uimind în ter­i Iul acesta pe toţi cei­­ ce-o cunoşteau La 16­­ ani îşi dădea în chip strălucit examenul de bacalaureat la Paris, devenind apoi studen­tă a universităţii. In acest timp a ţinut la Sorbona două confe- \ rinţe cu profund ca­­­­racter ştiinţific.­­ Urmînd ca In apri- 1 lie 1888 să-şi susţină (| licenţa, îşi alege ca­­ subiect, „Filozofia ne- i scrisă n poporului ro-­­ mân“, dar încă din­­ 1887 boala care avea­­ s-o doboare se agra-­­ vează din ce în ce.­­ Asupra operei sale­­ poetice create în lim-­­ ba franceză s-a pro-­­ nunţat poetul francez­­ Sully Prudhomme : „în­­ ţara noastră a făcut­­ cea mai mare cinste a ţării sale”. ’ La moartea Iuliei Haşdeu, scriitorul Bog-­­ dan Petriceicu Haş­­deu, tatăl ei, a în-­­ cercat o cumplită su- | ierinţă, căci se stinse-­­ se din viaţă nu numai * ultimul vlăstar al unei­­ vechi familii de căr-­­ furări, dar şi o emi-­­ nentă reprezentantă a­­ Culturii noastre. Castelul din Cîmpi­­na ce-i poartă nume­le, monument arhitec­tonic unic, imortalizea­ză geniul Iuliei Haşdeu păstrind închis între ziduri simbolul eternu­lui creației sale. I V. SIMIONESCU .

Next