Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-11-21 / nr. 544

Pag. 2 k învolburare. Foto: A. BARTHA r Pictorul Maszelka János este sinonim la Odorheiu Secuiesc cu noţiunea de perseverent şi credincios animator al mişcării plastice, el însuşi un artist de talent remarcat de mai bine de un deceniu în contextul mişcării noastre artistice. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1961, peisagistul de vocaţie, reprezintă cu cinste arta plastică harghiteană în marile saloane organizate în ţară. Originar din Sighetul Marmaţiei, stabilit de un sfert de veac pe meleagurile Tîrnavei Mari, Maszelka János a debutat încă de pe vremea studenţiei cu lucrări prezentate în expoziţiile clujene (1953). L-au consacrat definitiv participările la expoziţiile regionale de la Tirgu-Mureş. Artistul este prin excelenţă un peisagist. Tainele naturii îl atrag mai mult decit oricare alt obiect de contemplaţie. UN ARTIST PENTRU SINE,CI ŞI PENTRU MEN Este receptiv în special la prospeţimile anotimpului florilor, intr-un peisaj de primăvară, pictorul impresionează prin variaţiunile tonale. Culorile complementare sunt cele ale lui Van Gogh. Atmosfera solară, încinsă, învăluie o vegetaţie mustind de rod. Pomii în floare, cerul străluminat, norii albi, devaporizaţi, satul în depărtare, sînt un elogiu virrgilian al naturii. Un alt peisaj dintre multele (ne-am propus doar cîteva referinţe la o creaţie de două decenii), este Malul Tîrnavei, care supunîndu-se analizei pare că spune : de aici se intră într-o lume de mit! Decorul este interiorizat, geometria urbanistică în depărtare şi cerul sugerau doar, sînt nişte martori ai meditaţiei plastice. O altă pînză înfăţişează, într-un decor natural montan, oamenii îndeletnicindu-se cu lucrul lemnului, în plin efort. Centrul compoziţiei este ocupat degrupul uman, punctul forte,polar, iradiant. Spuneam că Maszelka János este un excelent animator artistic. Cuvîntul „excelent“ nu este ceva gratuit, ci exprimă o realitate! Nu cunosc artist plastic din judeţul nostru care să aibă un aşa cerc de învăţăcei, care să crească an de an pe scara măiestriei. Laboratorul de creaţie al micilor amatori (douăzeci la număr!) însumează zeci de lucrări cu care într-un viitor apropiat pictorul intenţionează să organizeze o expoziţie. Şi satisfacţiile maestrului nu sunt mici! Conduce, de asemenea, un cerc de artişti amatori. Unul dintre aceştia — Bencze Iosif — va participa în curînd la o consfătuire a artiştilor amatori organizată lt Piteşti! V. EMIL BREVIAR cultura DUMITRU TRANCĂ: ffEseu asupra culturii" Sinteza sociologică a lui Dumitru Trancă, recomandată ca un Eseu asupra culturii, îşi propune dezbaterea unei teme de primordială importantă pentru filozofia culturii, aceea a definirii însăşi a conceptului de cultură, concept a cărui accepţie diferă nu numai în funcţie de poziţia fundamentală a cercetătorilor, ci — în parte — chiar de la autor la autor ! Aşadar, în primă instanţă, Dumitru Trancă încearcă o definiţie „de lucru" a culturii, aceasta după o rapidă trecere în revistă a mai multor asemenea definiţii. .....fără a avea pretenţia unei elaborări originale şi de sine stătătoare, credem că în cultură este cuprinsă realitatea spirituală a civilizaţiei, cultura fiind suprastructura complexă, ideologia în sensul cel mai larg, înglobînd idei, forme artistice, divers materializate, literatura cu toate genurile ei, arta cu toate ramurile ei, ştiinţa cu ideile ei generale, implicaţiile sociale şi filozofice ale tehnicii/ religiile, profilul moral, psihologic al societăţii, ideile filozofice, politice, concepţiile juridice, concepţiile estetice, obiceiuri etc." O asemenea dizertaţie asupra culturii, reclamă o vastă erudiţie, un extrem de bogat aparat bibliografic, dar autorul nu-şi propune o investigaţie universitară, ci face o operă de creaţie, o dezbatere de largă accesibilitate, într-un stil comunicativ, întreţinînd Note de lector o admirabilă tensiune ideativă. Pătrunzătoare ni se pare afirmarea că „lupta pentru cucerirea de conştiinţe s-a soldat mereu cu victoria elementelor de progres, la reacţii s-a răspuns cu contrareacţii nimicitoare, de fiecare dată cîştigîndu-se mai mult decit, eventual, se pierduse". Prin urmare, autorul face o demonstrație convingătoare asupra sensului mereu ascendent al valorilor culturale umane, reliefînd optimismul autenticelor creații, polemizînd implicit cu teoriile retrograde ale filozofiei burgheze a culturii. Eseul de faţă este un foarte util excurs istoric, în lumea ideilor , despre om şi cultură, în compania unui bun profesor de sociologie a culturii. Întreaga evoluţie a cunoaşterii ştiinţifice, a creaţiei artistice se integrează în zilele noastre, umanismul socialist, care înseamnă „o nouă demnitate a omului în noi condiţii sociale". „Nota caracteristică (…) a mijloacelor de expresie în umanismul socialist o constituie realismul, ale cărui margini se extind mereu". Autorul propune criterii obiective,ştiinţifice, fără nici un fel de prejudecăţi, ori de cite ori abordează categorii controversate de sociologia contemporană a culturii, dovedind o dată mai mult fecunditatea punctelor de vedere materialist-dialectice. Am defini „Eseul" lui Dumitru Trancă, un itinerariu dezinvolt dictat de un patos al certitudinilor umane. Cele mai variate forme de manifestare ale culturii (carte, instituţii, învăţământ, presă, cine-teleradio, cultură de masă etc.) sunt, după eseistul nostru, o demonstraţie a perenităţii valorilor umane, o confirmare a progresului nedezminţit al speciei. Un capitol final, „Coordonate naţionale", dirijează perspectiva la cadrul românesc al culturii. Cu un real talent poetic (autorul a publicat şi volume de versuri), Dumitru Trancă dă o sugestivă definiţie a „dorului", care „în folclorul românesc, (…) nu este numai o stare inefabilă, unică şi originală, o expresie fără corespondent în alte limbi şi culturi, ci, într-un fel, o concepţie filozofică". „In toate ipostazele lui, dorul românesc este dialogul dintre om şi natura lui, elaborarea poetică a unei expresii şi atitudini filozofice". Subliniind contribuţiile de seamă de pînă acum ale culturii româneşti în contextul universalităţii, autorul reliefează contribuţia noastră la tezaurul culturii mondiale, contribuţie ce poartă astăzi pecetea unui popor stăpîn deplin pe sine, creator de mari valori, valorile socialismului victorios. Orizonturile culturii mondiale sunt prospecte pe fondul victoriei omului asupra a tot ceea ce înseamnă opresiune, victorie a pământeanului asupra propriei sale condiţii perisabile. „Meditaţiile fragmentare" expuse cu atîta comunicativitate de Dumitru Trancă, sunt la rândul lor un bun îndreptar pentru alte şi alte reflecţii asupra omului zilelor noastre, asupra sensului creator al destinului uman. C. COSTIN Elevi pe scenă Pentru dezvoltarea gustului artistic al elevilor, pentru o exprimare corectă, pentru îndrăgirea şi Înţelegerea unor interpretări de valuri şi în acelaşi timp pentru formarea unor deprinderi şi alegerea unor profesii, în şcoala noastră, funcţionează un cerc dramatic condus de profesoara Conţiu Rafila.Acest cerc cuprinde un număr de 29 de membri. Amatorii cercului şi-au propus să studieze textul literar al poeziilor scrise de Alecsandri, Coşbuc, Eminescu, Labiş, O. Cazimir, Tudor Arghezi, montarea unor episoade din poeziile şi povestirile lui Caragiale, Creangă, B. Şt. Delavrancea. Vor să pună în scenă piesa „insirte mărgărite" de V. Eftimiu. Talentaţii elevi, Ciobotă Alexandrina cl. a VlI-a, Runcan Doru cl. a Vlll-a, Csatlós Etelka cl. a. VIII. a şi Natea Virgil, cl. a VI. a, repetă cu mult interes adul IV al acestei piese. AURICA PUI, corespondentă I VINERI, 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. Avanpremieră cotidiană. 14.10 Roza vînturilor. 14.35 Gintă Margareta Pîslaru. 14.50 Pe plaiuri oltenești cu cintec şi joc. 15.20 Radio publicitate. 15.30 Compozitorul săptămânii — Claude Debussy. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formaţia Alexandru Imre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Din repertoriul lui Tom Jones. 17.05 Pentru patrie. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată. John Galsworthy — „Mărul în floare". 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe interpretate de Constantin Dumitrescu. 22.40 Melodii de care ne amintim cu plăcere. 23.10 Concert de seară. PROGRAMUL II 13.30 Cartea ştiinţifică. 13.40 Din muzica popoarelor. 14.03 Amintiri din vacanţă — muzică uşoară. 14.30 Muzicieni români de azi, despre muzicieni români de ieri. C. Bobescu despre George Enescu. 15.00 Ştiinţa la zi. 15.30 Cîntece de Vasile Veselovski şi Aurel Manolache.. 16.00 Radiojurnal. 16.40 Melodii vechi, interpretări noi— muzică uşoară. 17.00 Cîntecele celui de-al XI-lea festival de coruri de copii din Italia. 17.40 Radio publicitate 18.00 Varietăţi muzicale. 18.30 Curs de limba spaniolă. Ciclul II, lecţia a 50-a (reluare). 19.50 Noapte bună, copii. 23.05 Simfonia „Linz" K.V. 425 de Mozart. 23.45 Fantezii din operetele lui Kalman. SÎMBĂTĂ, 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Mioriţa. 11.05 Ciclul „Să înţelegem muzica". 11.36 Solişti şi formaţii artistice de amatori. 12.30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal. 7.10 Varietăţi matinale. 8.10 Toi înainte. 9.00 Opera „Porgy şi Bess" de Gershwin (fragmente). 10.10 Radio publicitate. 10.30 Cavalcada ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poezie românească. 11.50 Cîntece pentru pionieri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. INFORMAŢIA HARGHITEI Redactorul ALICE V rubricii I D O R AMUL II, nr. 544 " fleutoți noi, femeile ! V Iri re !e Sexul frumos trebuie să fie frumos! Lucru evident. Şi, cu toate acestea, cite femei uită acest lucru, prinse de grijile mărunte ale zilelor de lucru. Vom încerca să vă dăm azi cîteva sfaturi, privind expresia feţei. Vedem de multe ori femei tinere, cu obrazul plăcut, fără nici un defect evident şi care lasă totuşi o impresie nefavorabilă, pe care, uneori, nici nu ne-o putem explica. E vorba în aceste cazuri de o expresie a feţei, care transformă trăsăturile frumoase. Expresia este conţinutul feţei, ea se concentrează în privire, în zîmbet, în capacitatea noastră de a oglindi diverse sentimente şi stări Sufleteşti. A produce plăcere prin atitudinea, comportarea, faptele,toată înfăţişarea, toată fiinţa noastră, iată o adevărată datorie a femeii, începînd de la vîrsta celei mai fragede tinereţi şi pînă la situaţia de iubită, mamă şi chiar de bunică. Pentru a avea o expresie plăcută, avem nevoie în primul rând de o „cosmetică" a sufletului, căci am încerca zadarnic să o obţinem prin mijloace externe. Săcăutăm deci să realizăm acea armonie sufletească ce ne face capabile să ne păstrăm calmul în orice împrejurare. Dar mai cu seamă, trebuie să fim pătrunse de optimism, de o credinţă mereu vie în tot ce e bun şi frumos în viaţă. Bineînţeles, pentru ca fata noastră să reflecte cu fidelitate evoluţia sufletească, e nevoie s-o ştim stăpâni. Mai ales tinerele fete — în general lipsite de control asupra propriilor însuşiri — au nevoie de o supraveghere atentă a felului în care zâmbesc, nid, se mişcă. Fiecare om are un anumit farmec, izvorît din personalitatea sa unică. Trebuie să pornim de aici. A imita pe altcineva, a împrumuta mişcările, micile grimase, expresiile altora — fie ele chiar marile stele de cinema — nu ne va fi de nici un folos. Să ne studiem cu atenție, căutînd să ne privim cu un ochi detaşat. Să încercăm să ne vedem adevărata expresie a fetei, privindune „prin surprindere" în oglindă, fără să ne permitem ca faţa noastră să capete acea „mască", pe care cu toţii o îmbrăcăm în faţa suprafeţei lucitoare, care ne poate fi bună prietenă, dar ne şi poate ajuta cu uşurinţă în a ne minţi singure. Să nu ocolim în faţa oglinzii unghiurile nefavorabile, căci, fiind conştiente de scăderile noastre, le putem stăpîni mai uşor. Deci, o privire exigentă asupra propriei fiinţe şi un răspuns cu adevărat sincer la întrebarea : dacă aş fi o străină, mi-ar fi simpatică această femeie ? Dacă ne putem da un răspuns afirmativ, sau cel puţin apropiat de acesta, urmează doar să ne controlăm cu atenţie, încercând sa accentuăm tot ce este plăcut în fiinţa noastră şi să atenuăm ceea ce este dizgraţios. Iar dacă, cu regret, trebuie să constatăm că ne lipseşte, în mai mare sau mai mică măsură puterea de a insufla simpatie, de a atrage, să pornim la o muncă asiduă cu noi înşine. Pornind de la rădăcinile „răului", egoismul, înfumurarea, rigiditatea sufletească, superficialitatea, sarcasmul, care se pot întipări pe faţa noastră, dîndu-i o expresie rigidă, să încercăm să devenim mai frumoase prin a deveni mai bune. I\ Mici economii ♦ Pantofii vor fi mai durabili dacă, înainte de a-i purta îi pensulăm cu un strat subţire de lac de unghii incolor. Se menţine astfel mai frumos atât culoarea cât şi luciul pielii. ♦ îmbrăcând umeraşele cu o, husă făcută din ciorapi de nailon vechi, împiedicăm alunecarea hainelor într-o parte sau alta și deformarea lor după ce au stat mult în dulap. 1 . HARGHITEI CALENDAR 21 noiembrie ♦ Se împlinesc 275 de ani de la naşterea lui Francois Marie Arouet Voltaire, reprezentant de majoră importanţă al iluminismului francez, animator de frunte al ideilor revoluţionare, colaborator aVINERI, 21 NOIEMBRIE 17.00 Consultaţii pentru elevi. 18.00 Lumea copiilor. Familia năzdrăvană... joacă şah ! 18.30 Podgoria de la Drăgăşieau al „Enciclopediei". Spirit întreprinzător şi multilateral, speculativ şi în acelaşi timp practic, deschis la inovaţii de tot felul. ♦ 1877 a murit scriitorul român Petre Ispirescu. şani. Anchetă economică. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Mai aveţi o întrebare? 20.15 Film artistic. Moartea lui Joe indianul. O producţie a studiourilor „Bucureşti" în colaborare cu Franco-London-Film — Paris. 21.55 Reflector. Telefoileton cotidian. 22.35 Studio dans XX. 23.05 Telejurnalul de noapte. I Colţul deliciilor Găluşte aurii In totală contradicţie cu cele spuse despre siluetă şi calorii, dăm aici o reţetă consistentă, pentru zilele de sărbătoare: 5 gălbenuşuri se freacă cu 100 grame unt şi o linguriţă de zahăr tos. Apoi adaugăm o bucăţică de drojdie diluată în apte şi 700 grame făină, obţinînd un aluat mai moale. Lucrăm bine aluatul şi lăsăm să crească, îl punem pe planşeta presărată cu făină, întindem destul de gros şi tăiem cu păhărelul de insau ţuică mici găluşte,tr-o formă rotundă într-o cratiţă pe care am uns-o pe dinăuntru cu unt, presărăm zahăr tos, nuci pisate bine şi stafide. Apoi aşezăm gogoşile, pe care le presarăm rînd pe rînd, cu zahăr, nuci şi stafide după ce le-am uns cu marmeladă fină. Umplem forma doar pe jumătate, lăsăm găluştele să mai crească şi le coacem timp de o oră. Găluştele pot fi stropite, la consumare, cu smîntînă dulce sau sirop. ' Cititorii ziarului nostru işi mai amintesc poate de un articol publicat anul trecut despre cazul Iuliei Tudoran din Hodoşa-Sărmaş. Se relatau atunci fapte impresionante : copilul Iuliei, o fetiţă de 11 ani fusese maltratată de concubinul mamei, Roşu Vasile, în timp ce femeia se afla la maternitate dînd naştere celei de-a doua fiice, născută din legătura ei cu sus-numitul. Fapta inumană a acestui om a fost apoi pedepsită de lege. Roşu Vasile a fost condamnat la 5 luni închisoare. Dar iată că viaţa îşi continuă cursul ei şi noi nenorociri se abat asupra Iuliei Tudoran şi a fiicelor ei. După cum ne relata această femeie, după ce Vasile Roşu s-a întors de la închisoare, ea l-a primit din nou în casă, iar el o bate atît pe ea cit şi pe cele două fetiţe. Nu munceşte, se îmbată mereu şi ameninţă întreaga familie. Iulia Tudoran ne întreabă ce să facă ? In momentul de ţaţă e găzduită la Topliţa de o femeie inimoasă. întrebi „ce să faci ?“. Inainte de a-ţi răspunde, dă-ne voie să-ţi punem o întrebare la fel I I de justificată: „vei asculta sfatul pe care o vei primi ?“ iţi punem această contra-întrebare , pentru că de cîtva timp procedezi fără judecată, minată de alte gînduri şi de alte scopuri decit cele dictate de înţelepciune. Trebuie să înţelegi că nu vei putea scăpa din situaţia grea în care eşti, dacă nu renunţi la această atitudine cu totul greşită. In cazul acesta nimeni nu poate aduce rezolvarea decit dumneata însăţi. Eşti mamă şi îţi iubeşti copiii, munceşti pentru ei, îi creşti cu dragoste şi cu grijă. De ce, pe de altă parte, distrugi tot ce ai făcut, permiţînd ca în familia dumitale, în jurul copiilor dumitale să se cuibărească o atmosferă de groază? Nu te gîndeşti că atunci citul l-ai primit din nou în casă pe acela care ţi-a maltratat fetiţa, i-ai dat acestui copil o grea lovitură ? Dragă Iulia Tudoran, chiar dacă ţii la omul care îţi face atîta rău, chiar dacă speri în îndreptarea lui, nu ai voie să-ţi expui copiii la noi suferinţe. Trebuie să înţelegi că dacă bunătatea şi devotamentul dumitale ar fi fost preţuite de el, schimbarea în atitudinea sa ar fi trebuit să apară pînă acum. Deci, pune-l în faţa unei alegeri: ori se poartă omeneşte, ori legătura dintre d-voastră trebuie să se termine, iar dacă totuşi, minai poate de intenţii mai bune, iţi va promite că se îndreaptă, pune-l la încercare înainte de a-l primi din nou în casă. Copiii dumitale nu trebuie să mai şufere nici o clipă din cauza brutalităţii lui şi a nesocotinţei ,de care dumneata — trebuie s-o recunoşti — ai dat dovadă. Dragă , Iulian Tudoran, I \ PORTRETE \ lulia Haşdeu Inserat în istoria culturii româneşti, numele IULIEI HAŞDEU, I de la a cărei naştere » s-au împlinit în a- ceastă lună 100 de ani, este puţin cunoscut publicului larg. ) Rareori natura a doi vecii! atîta dărnicie, ! înzestrînd o fiinţă cu I atîtea calităţi, la o vîrstă atît de fragedă. Născută în 1869 la J Bucureşti, Iulia Haş- \ deu este un copil pre- coce care la vîrsta de trei ani şi jumătate ştia să citească, iar la opt ani vorbea franceza, germana şi | engleza. La unsprezece ani a absolvit cursul secundar al Liceului 1 Sf. Sava, luînd premiul I şi fiind şi laureată a Conservatorului de muzică, uimind în teri Iul acesta pe toţi cei ce-o cunoşteau La 16 ani îşi dădea în chip strălucit examenul de bacalaureat la Paris, devenind apoi studentă a universităţii. In acest timp a ţinut la Sorbona două confe- \ rinţe cu profund caracter ştiinţific. Urmînd ca In apri- 1 lie 1888 să-şi susţină (| licenţa, îşi alege ca subiect, „Filozofia ne- i scrisă n poporului ro- mân“, dar încă din 1887 boala care avea s-o doboare se agra- vează din ce în ce. Asupra operei sale poetice create în lim- ba franceză s-a pro- nunţat poetul francez Sully Prudhomme : „în ţara noastră a făcut cea mai mare cinste a ţării sale”. ’ La moartea Iuliei Haşdeu, scriitorul Bog- dan Petriceicu Haşdeu, tatăl ei, a în- cercat o cumplită su- | ierinţă, căci se stinse- se din viaţă nu numai * ultimul vlăstar al unei vechi familii de căr- furări, dar şi o emi- nentă reprezentantă a Culturii noastre. Castelul din Cîmpina ce-i poartă numele, monument arhitectonic unic, imortalizează geniul Iuliei Haşdeu păstrind închis între ziduri simbolul eternului creației sale. I V. SIMIONESCU .