Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-09 / nr. 507
ANUL II, nr. 507 Industria laptelui Odorheiu Secuiesc — secția de preparate proaspete. (Urmare din pag. I) istoric, revoluţia socialistă, desfiinţarea sistemului capitalist de proprietate. Ca principală forţă socială a revoluţiei socialiste, în fruntea tuturor oamenilor muncii, clasa muncitoare constituie nucleul în jurul căruia se realizează unitatea de fapt, reală, a naţiunii. Crearea, dezvoltarea şi perfecţionarea economiei socialiste, este factorul prim şi hotărâtor al concentrării întregului popor în jurul unor interese comune, fundamentale, condiţia vitală a unităţii şi coeziunii întregii naţiuni, a progresului său social. In aceasta rezidă sensul profund al stăruinţei cu care Congresul al X-lea al partidului nostru a examinat problemele economiei socialiste, subliniind, prin cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că ,,efortul pentru sporirea , eficienţei producţiei materiale, pentru ridicarea calitativă a întregii noastre activităţi economice, reprezintă o problemă fundamentală a construcţiei socialismului în etapa actuală". Creşterea economică, pe baza dezvoltării intense a forţelor de producţie, continuării în ritm susţinut a industrializării socialiste, sporirii acumulărilor, accelerării procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, satisfacerii superioare a indicilor calitativi ai producţiei şi a întregii activităţi economice, este o problemă capitală, de interes naţional, care atrage direct sau indirect, eforturile şi preocupările întregii naţiuni. De ea depind în cel mai înalt grad evoluţia ascendentă a tuturor laturilor vieţii sociale, învăţământul, ştiinţa şi cultura, serviciile publice, modul şi nivelul de trai, condiţiile favorabile de afirmare şi formare a personalităţii umane. O dată cu dezvoltarea generală a societăţii, formele de manifestare a rolului conducător al partidului, cunosc un proces evolutiv, de continuă perfecţionare, în concordanţă cu sarcinile şi obiectivele specifice fiecărei etape. în acest proces, s-au înscris, ca o contribuţie remarcabilă, hotărîrile Congresului al IX-lea, care au imprimat un suflu proaspăt, novator, în întreaga viaţă a partidului, au determinat ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a rolului său conducător. Programul cuprinzător de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, solicită efortul întregii naţiuni, valorificarea cit mai eficientă a potenţialului său de iniţiativă, muncă de gîndire. Experienţa istorică, demonstrează că avuţia socială, atit sub forma ei de bunuri materiale, cit şi sub cea a patrimoniului de cultură, sporeşte şi este fertilă, atunci cînd naţiunea se angajează cu toate forţele sale, prin participarea şi cooperarea tuturor celor care o alcătuiesc, la făurirea de noi valori. Desfăşurarea procesului de dezvoltare multilaterală a societăţii socialiste este, implicit, un proces de sudare tot mai puternică a naţiunii, pe baza întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, a cooperării dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, dintre toate generaţiile, a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Din orice unghi ar fi privit, tabloul structurii de clasă a societăţii noastre, prezintă, pe fundalul dinamicii sociale al orînduirii noastre, unitatea de interese şi năzu inţe a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate. Coeziunea întregului popor în jurul partidului, reflectă unele dintre cele mai semnificative procese, proprii orînduirii noastre: păstrîndu-şi rolul de avangardă marxist-leninistă a clasei muncitoare, partidul acţionează, pe măsură ce urcăm pe trepte tot mai înalte ale construcţiei socialiste, ca exponent al intereselor fundamentale şi conducător recunoscut al întregii noastre naţiuni. Nestăvilita revărsare de entuziasm popular prilejuită de vizitele de lucru ale conducătorilor de partid şi de stat în judeţele ţării, interesul viu manifestat de opinia publică din ţara noastră faţă de documentele celui de-al X-lea Congres al partidului, faţă de dezbaterile şi hotărîrile adoptate, sentimentul de nestrămutată încredere cu care întregul partid, toţi oamenii muncii, au propus şi primit realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului, arată limpede cit de adînci şi trainice sunt legăturile dintre partid şi popor. Congresul al X- lea a marcat una din trăsăturile caracteristice ale orînduirii noastre, a pus în lumină, cu şi mai multă putere, izvorul forţei şi trăiniciei de neclintit a acesteia, unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a întregului popor, în jurul partidului, al conducerii sale. Perspectivele naţiunii socialiste în etapa pe care a deschis-o Congresul al X-lea, se conturează în conţinutul tot mai bogat şi formele în continuă perfecţionare ale vieţii sociale. Socialismul restabileşte naţiunea în dreptul de titular al suveranităţii. Orînduirea noastră socialistă, a atribuit poporului, naţiunii , responsabilitatea întregii acţiuni de construcţie istorică. O caracteristică esenţială a dezvoltării sociale in patria noastră, este evoluţia ascendentă a democraţiei socialiste, dezvoltarea democraţiei socialiste fiind una din preocupările de prim ordin ale Partidului Comunist Român. Consecvenţa în abordarea conţinutului democratic al vieţii sociale, este grăitoare pentru a înţelege concepţia partidului nostru asupra societăţii socialiste, ca integral superioară, în toate componentele —eficienţa economiei, cultura, organizarea socială, dimensiunile umaniste, — faţă de vechea societate din România şi vechiul cadru istoric al naţiunii române. Superioritatea orînduirii politice şi structurii sociale a naţiunii române în condiţiile socialismului constă, de asemenea, în existenţa reală şi integrală a posibilităţilor naţionalităţilor conlocuitoare de a lua parte în toate domeniile de activitate în viaţa publică, şi de manifestare cu drepturi depline, în cea privată. Completa rezolvare, în spiritul marxism-leninismului şi pe baza cuceririlor revoluţiei socialiste a problemei naţionale, trebuie, pe bună dreptate, considerată ca una din cele mai de seamă înfăptuiri sociale ale orînduirii noastre, un rezultat important al politicii Partidului Comunist Român. Crearea consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare, asigură o participare tot mai intensă a acestora, alături de poporul român, la întreaga viaţă economică, politică şi culturală a ţării. Partidul comunist a militat consecvent şi intransigent pentru înlăturarea din viaţa socială a oricăror forme, materiale şi morale, de inegalitate naţională. Umanismul profund al acestei politici este în deplină corespondenţă cu tradiţiile de solidaritate, stimă şi cooperare, dintre masele muncitoare de diferite naţionalităţi din România. Socialismul înfăptuieşte unitatea ideologică a naţiunii intr-un proces în care respingerea concepţiilor retrograde se îmbină cu promovarea unor principii şi modele noi de gîndire şi comportament în raporturile sociale şi în viaţa personală. Procesul formării unităţii naţiunii este expresia unei tendinţe obiective a socialismului, corespunzînd rolului clasei muncitoare ca promotor al progresului social şi exponent al intereselor naţionale şi al solidarităţii internaţionaliste. In acest sens, şi din această cauză, unitatea naţională este una din elementele propulsoare fundamentale ale evoluţiei ascendente a societăţii socialiste şi în acelaşi timp, reazămul hotărîtor al stabilităţii istorice a socialismului în fiecare ţară, în confruntarea cu forţele ce i se împotrivesc, garanţia principală a ireversibilităţii procesului socialist in dezvoltare. Intr-o sinteză concluzivă, putem afirma, blind faptele drept argumente, că preluînd conducerea destinelor poporului român, partidul nostru şi-a asumat înalta misiune de a duce la îndeplinire şi de a depăşi cu mult, aspiraţiile scumpe care i-au animat de-a lungul veacurilor, pe cei mai buni fii ai poporului, pe cei mai luminaţi patrioţi, de a asigura triumful celei mai avansate orînduiri, comunismul, pe pămîntul patriei noastre, întărirea continuă a rolului conducător al partidului, este garanţia realizării pînă la capăt a acestei, înalte misiuni, factorul fundamental care chezăşuieşte înaintarea victorioasă a poporului nostru pe calea socialismului şi comunismului. Înflorirea naţiunii socialiste, dezvoltarea forţei şi coeziunii ei »«wan liamaii ii •waiatamtataiataiaiHiHiHiHiBiHiHiHiHiBia 11aiiaiiaiiaiistaimnaiaiiBMflBiaiiaiiemiHiHiiaiMiaiiMiBiiaiiv HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MINISTRI (Urmare din pag. 11 în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute de personalul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiţionate atit de îndeplinirea plenului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. în acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute, lucrări de calitate cit mai bună, şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. în afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţie la finele, anului în funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere, În cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit şi condiţiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative şi întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unităţile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ţinînd seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi,, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiştilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie să acorde specialiştilor agricoli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea planului cooperativei o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de producţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primite de preşedinte. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi ale Hotărîrilor Plenare a Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate ... unităţile acestui important sector al econo- miei naţionale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale, şi a forţei de muncă pentru obţinerea unor producţii sporite atit în sectorul vegetal cit şi în cel zootehnic şi cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii intr-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, cit şi a industriei cu materii prime. Szanta Ludovic de la I. F. Odorheiu Secuiesc este evidenţiat în producţie. INFORMAŢIA HARGHITEI Cum vă pregătiţi? (Urmare din pag. 1) Vă rugăm să ne spuneţi ce măsuri s-au luat şi urmează incă a fi luate pentru a asigura realizarea integrală şi ritmică a planului întreprinderii, la toţi indicatorii, în 1970 ? A.M. — Tocmai ţinând seama de necesitatea asigurării unica din acest an a condiţiilor realizării planului pe anul viitor şi profitând de faptul ca sarcinile pe 1970 le-am cunoscut cu circa şase luni înainte, mai devreme decit în oricare din anii anteriori, comitetul de direcţie, toţi factorii răspunzători din întreprindere am stabilit şi aplicat, un şir întreg de măsuri. Ele vizează nu numai realizarea integrală şi ritmică a planului pe anul viitor, ci şi obţinerea unor rezultate superioare. Pentru că nu pot înşira toate aceste măsuri, mă voi rezuma la o parte din ele. In vederea exploatării masei lemnoase aferentă planului de producţie pe anul viitor, încă în al treilea trimestru al anului curent s-au întocmit toate procesele tehnologice şi devizele de parchete, pentru fiecare partidă în parte a început — şi s-a terminat în mare parte — construirea instalaţiilor de scosapropiat şi a baracamentelornecesare, s-au pregătit parchetele din punctul de vedere al protecţiei muncii. Complexul măsurilor de pregătire a parchetelor a cuprins şi construirea de drumuri auto şi tractor şi asigurarea acestora cu materiale antiderapante, reamenajarea baracamentelor vechi etc. Invăţînd din experienţa trecutului, cînd am întîmpinat multe dificultăţi în desfacerea produselor din cauza umidităţii excesive a acestora, precum şi unele stagnări în producţie cauzate de lipsa materiilor prime corespunzătoare cantitativ şi calitativ, încă in luna august s-a început pregătirea stocurilor necesare în iarna 1970, tuturor sortimentelor prevăzute în plan. Pentru a evita stagnările maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, cauzate de defecţiuni, s-au luat măsuri pentru efectuarea reparaţiilor capitale ale acestora încă în cursul acestui an, în condiţii calitativ superioare. Un alt grup de măsuri se referă la creşterea calificării personalului —■ condiţie de prim ordin pentru atingerea indicilor de calitate stabiliţi — în cadrul cărora, pînă la sfîrşitul anului vor fi calificaţi noi fasonători mecanici, iar instructajele şi demonstraţiile practice, organizate periodic vor asigura ridicarea nivelului profesional al întregului personal. In încheiere, subliniez că vom continua eforturile în vederea îmbunătăţirii raportului dintre personalul direct productiv, pe de o parte, şi cel tehnico-administrativ şi auxiliar, pe de altă parte, pentru a dezvolta realizările obţinute în acest sens în anul curent, cînd ponderea personalului tehnico-administrativ şi auxiliar în totalul personalului a scăzut cu cinci procente. Rezultatele concursului special din 8 octombrie 1969 : Extragerea I: 40, 32, 18, 27, 3, 35. Extragerea a Il-a: 23, 40, 36, 14, 1, 43, 35. Extragerea a IlI-a: 2,37, I, 25, 45. Extragerea a IV-a: 3, 18, 23, 8, 15, 33, 28. Extragerea a V-a: 2,7, II, 43, 35, 1, 4. Extragerea a Vl-a: 43, 5, 33, 29, 9, 37, 36. Fond de premii: 1.946.190 lei. Pag. 3 IN NEGATIVI Dincolo de „un păhărel în plus“ Se întîmplă ca uneori, oamenii să mai bea cite un păhărel. Se întîmplă (ce e drept, din ce în ce mai rar), ca unii oameni să bea cite un pă- ■ hărel în plus. Dar cînd băutura consumată îl duce pe om acolo unde l-a dus pe Anghel Con- stantin și Guzgă Toader, oprobriul opiniei publice ■ nu întîrzie să se manifeste, iar legea penală in a tervine prompt, cu o pedeapsă pe măsura faptei. I Cei doi lucrau la I.M. Bălan. Anghel era cu- I noscut ca recidivist; mai fusese condamnat pen- | tru scandaluri, lovire, huliganism — Guzgă, se pare că a căzut în „plasa" prietenului său de I beţie. I Intr-una din zile, s-au întîlnit la ieşirea din schimb. Costică l-a invitat pe Toader la un păhărel, sub motivul de a mai petrece niţel, dar ■ cu intenţia ascunsă de a-1 atrage într-o josnică I răzbunare asupra unui duşman al său din alte I ■zile de beţie. Cînd cei doi credeau că au băut I destul pentru a prinde curaj — curajul beţiei — ■ s-au îndreptat spre blocul de nefamilişti nr. 2. Aici s-au oprit direct în camera unde Anghel I ştia că doarme vechiul său duşman. Dar, ghinion, acesta nu era acasă. Ce-i de făcut ? Să fi acumulat degeaba curajul din ziua aceea ? Să nu- I poată nicidecum consuma ? Aşi! Huliganii rămîn huligani, indiferent de I împrejurări, mai ales atunci cînd sînt încurajaţi ■ de alcool. Cei doi au început să-şi manifeste vi- | tejia asupra celor care se găseau în cameră: Ion Olaru, Gheorghe Olaru şi Florică Fieraru. I Motiv de ceartă se găseşte repede atunci cînd ■ minţile sînt tulburate de alcool. L-au bătut mai întîi pe Gheorghe Olaru, apoi au început să ru- I găşească paturile, să spargă geamuri şi uşi. Vrînd I să evite un scandal de proporţii, cei trei au pă- g I răsit camera. Un motiv în plus pentru Anghel şi * Guzgă de a se „enerva" şi mai tare, l-au căutat 8 prin toate camerele blocului, bătînd cu picioare- I le în uşi, zbierînd şi înjurînd. între timp, îşi luase fiecare cite o unealtă în mină: un cuţit şi o bucată masivă de fier de la o sobă din hol. Scan- Idalul a durat mai bine de o jumătate de oră , I alte geamuri şi uşi sparte, pereţi loviţi, o soba I răsturnată etc. Se adunaseră pe coridoare şi la uşa de intrare a blocului o mulţime de oameni. Unii dintre aceştia au încercat să-i calmeze pe I huligani, dar n-au avut cu cine sta de vorbă. I Pînă la urmă, cineva a anunţat miliţia, care s-a ■ I prezentat la locul scandalului. g i Lucrurile însă nu se opresc aici: invitaţi la 8 I sediul miliţiei, cei doi au început să se împotri- I iţească, să înjure şi să lovească din nou. A fost | I nevoie de ajutorul unor bărbaţi care să-i ia pe _ sus. Iată, deci, unde pot duce paharele consumate I în plus , la închisoare şi, în acelaşi timp la dez- I aprobarea publică. Faptele lor se încadrează in _ Codul penal la articolul care se numeşte: ultraj I contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii I V. AVRAM ILI I L publice. I I Cei de la Porumbenii Mari (Urmarea din pag. 1) cooperativei. Interlocutorul nostru de abia reuşea să ne dea cîteva lămuriri: — La noi, după cum vedeţi, toată lumea este la lucru. Chiar şi cei care lucrează în birourile cooperativei, au părăsit dosarele şi ajută la efectuarea lucrărilor din campania agricolă. Intr-adevăr, la selectorul cooperativei agricole Konyodi Iolanda şi Varadi Elisabeta — contabile ajutau la pregătirea seminţelor pentru însăminţare. — Pe zi, reuşim să selectăm cam 3000 kg de grîu, ne spune Felechi Ludovic contabil-şef, iar pînă acum am pregătit pentru însăminţat 30.000 kg. De la începutul campaniei, împreună cu cele două fete începem munca la triordis-de-dimineaţă şi pînă seara tîrziu, în timpul ce ne mai rămîne, ne ocupăm cu situaţiile ce trebuie întocmite. Deşi ne-am străduit să terminăm cit mai urgent însămînţările, nu am reuşit. Tarlalele ce vor fi însămînţate sînt cultivate cu sfeclă de zahăr şi porumb, iar aceste culturi nu puteau fi recoltate mai de timpuriu. Cu preşedintele cooperativei agricole , Sándor Samuilă şi inginerul Benedek Iosif ne întîlnim numai seara la şedinţa de lucru cu brigadierii. Restul timpului şi-l petrec şi ei pe tarlale, pentru a coordona cit mai bine lucrările campaniei de însămînţări şi a recupera astfel întîrzierile. Realitatea intîlnită la Porumbenii Mari ne-a edificat asupra faptului că fiecărui cetăţean al comunei, indiferent de funcţie, nu-i e indiferentă soarta recoltei. E o obligaţie socială şi ţin să şi-o îndeplinească aşa cum se cuvine. Cele opt tractoare lucrează zi şi noapte pentru a efectua arăturile cit mai urgent. Terenurile eliberate, se ară imediat pentru a nu stagna bunul mers al campaniei. Sîmbătă vom termina însămînţatul! (Urmare din pag .) tal. Din suprafaţa totală de 110 hectare, au fost însăminţate deja 87, iar restul terenului este pregătit pentru arat. Acolo, unde terenul este accidentat şi nu permite folosirea tractoarelor, au fost concentrate atelajele. Celelalte atelaje ale cooperativei sunt folosite pentru transportatul cerealelor şi recoltatul cartofilor. In apropierea sediului, cîţiva cooperatori zoreau la treieratul griului adus de pe cîmp. Conducerea cooperativei din Leliceni a organizat lucrările campaniei de toamnă în aşafel incit să nu rămînă celelalte sectoare în urmă. Repartizarea judicioasă a forţelor de muncă în cadrul fiecărei brigăzi, a uşurat desfăşurarea în condiţii optime a însămînţărilor. Tractoriştii din cooperativa, muncesc peste programul de muncă pentru a termina cit mai repede lucrările campaniei. Atit preşedintele cooperativei Mihai Ludovic cit şi brigadierii, depun eforturi susţinute pentru coordonarea campaniei de toamnă. Despre stadiul însămînţărilor ne-a vorbit inginerul Barabas Ladislau. — La noi s-a muncit bine şi organizat. Să nu vă mire faptul că vorbesc despre cooperativa noastră lucruri bune, fiindcă avem temeiuri la cele spuse. Roadele eforturilor noastre le vom culege cu toţii la împărţitul produselor. Fiecare va primi aşa cum a lucrat. Îmi exprim convingerea că sîmbătă seara, cooperativa noastră va termina însămînţările pe toată suprafaţa planificată. Intr-adevăr, aproape toate loturile sunt pregătite şi convingerea exprimată de conducerea cooperativei din Leliceni va deveni faptă. Aceste rezultate sunt rodul măsurilor eficiente luate din timp, pentru pregătirea campaniei de toamnă și concretizate în fapte de sutele de cooperatori. Urmate din pag şi două dintre ele ară, trei discuiesc şi două însămînţează. In jurul tractoarelor şi al tractoriştilor totul este în perfectă ordine. Lucrările agricole continuă să-şi urmeze cursul în acelaşi ritm. Totuşi, contabilul-şef susţine că însămînţările vor fi terminate la timp. Părerea cooperatorilor de lingă maşina de selectat, de lingă cîntar şi a celorlalţi, diferă de cele relatate de contabilul-şef, Jozsa Ludovic. — Nici vorbă ! Nu vedem cum s-ar putea termina însămînţările la Am rămas în încurcătură data prevăzută, din moment ce mai avem însemnate suprafeţe neeliberate şi pe care nici nu ştim cînd le vom putea elibera — ne-au declarat ei. Poate, în cel mai fericit caz, se vor termina însămînţările la 20 octombrie. Cine are dreptate ? Făcînd un simplu calcul, reiese că pentru a-şi realiza planul de însămînţări cooperatorii din Văleni vor mai trebui sa elibereze şi să pregătească patul germinativ pentru însăminţarea a încă 38 de hectare. E oare aceasta le suprafaţă atit de mare incit să treacă peste puterea cooperativei agricole de producţie ? Sau situaţia raportată de conducerea cooperativei nu corespunde situației reale de pe ogoare ? Măsurile luate de conducerea cooperativei, îîn vederea terminării lucrărilor, pînă la termenul stabilit, vor trebui să infirme scepticismul cooperatorilor...