Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-10-09 / nr. 507

ANUL II, nr. 507 Industria laptelui Odorheiu Secuiesc — secția de preparate proaspete. (Urmare din pag. I) istoric, revoluţia socia­listă, desfiinţarea­­ siste­mului capitalist de pro­prietate. Ca principală forţă socială a revolu­ţiei socialiste, în fruntea tuturor oamenilor mun­cii, clasa muncitoare constituie nucleul în ju­rul căruia se realizează unitatea de fapt, reală, a naţiunii. Crearea, dezvoltarea şi perfecţionarea economiei socialiste, este factorul prim şi hotărâtor al con­centrării întregului po­por în jurul unor inte­rese comune, fundamen­tale, condiţia vitală a u­­nităţii şi coeziunii în­tregii naţiuni, a progre­sului său social. In a­­ceasta rezidă sensul profund al stăruinţei cu care Congresul al X-lea al partidului nostru a e­­xaminat problemele eco­nomiei socialiste, subli­niind, prin cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că ,,efortul pentru sporirea , eficien­ţei producţiei materiale, pentru ridicarea calita­tivă a întregii noastre activităţi economice, re­prezintă o problemă fun­damentală a construcţiei socialismului în etapa ac­tuală". Creşterea economică, pe baza dezvoltării in­tense a forţelor de pro­ducţie, continuării în ritm susţinut a industria­lizării socialiste, sporirii acumulărilor, accelerării procesului de dezvoltare intensivă a agriculturii, satisfacerii superioare a indicilor calitativi ai pro­ducţiei şi a întregii ac­tivităţi economice, este o problemă capitală, de interes naţional, care a­­trage direct sau indi­rect, eforturile şi preo­cupările întregii naţiuni. De ea depind în cel mai înalt grad evoluţia ascendentă a tuturor la­turilor vieţii sociale, în­văţământul, ştiinţa şi cultura, serviciile publi­ce, modul şi nivelul de trai, condiţiile favorabi­le de afirmare şi forma­re a personalităţii uma­ne. O dată cu dezvoltarea generală a societăţii, for­mele de manifestare a rolului conducător al partidului, cunosc un pro­ces evolutiv, de continuă perfecţionare, în concor­danţă cu sarcinile şi o­­biectivele specifice fie­cărei etape. în acest pro­ces, s-au înscris, ca o contribuţie remarcabilă, hotărîrile Congresului al IX-lea, care au impri­mat un suflu proaspăt, novator, în întreaga via­ţă a partidului, au de­terminat ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a rolului său conducător. Programul cuprinzător de construire a socie­tăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân, solicită efortul în­tregii naţiuni, valorifi­carea cit mai eficientă a potenţialului său de iniţiativă, muncă de gîn­­dire. Experienţa istori­că, demonstrează că a­­vuţia socială, atit sub forma ei de bunuri ma­teriale, cit şi sub cea a patrimoniului de cultu­ră, sporeşte şi este fer­tilă, atunci cînd naţiu­nea se angajează cu toate forţele sale, prin participarea şi coopera­rea tuturor celor care o alcătuiesc, la făurirea de noi valori. Desfăşurarea procesu­lui de dezvoltare multi­laterală a societăţii so­cialiste este, implicit, un proces de sudare tot mai puternică a naţiunii, pe baza întăririi alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, a cooperă­rii dintre muncitori, ţă­rani şi intelectuali, din­tre toate generaţiile, a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi naţio­nalităţile conlocuitoare. Din orice unghi ar fi privit, tabloul structurii de clasă a societăţii noastre, prezintă, pe fun­dalul dinamicii sociale al orînduirii noastre, unita­tea de interese şi năzu­­ inţe a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate. Coeziunea întregului popor în jurul partidului, reflectă unele dintre cele mai semnifi­cative procese, proprii orînduirii noastre: pă­strîndu-şi rolul de avan­gardă marxist-leninistă a clasei muncitoare, parti­dul acţionează, pe mă­sură ce urcăm pe trepte tot mai înalte ale con­strucţiei socialiste, ca exponent al intereselor fundamentale şi condu­cător recunoscut al în­tregii noastre naţiuni. Nestăvilita revărsare de entuziasm popular prilejuită de vizitele de lucru ale conducătorilor de partid şi de stat în judeţele ţării, interesul viu manifestat de opi­nia publică din ţara noas­tră faţă de documentele celui de-al X-lea Con­gres al partidului, faţă de dezbaterile şi hotă­rîrile adoptate, senti­mentul de nestrămutată încredere cu care între­gul partid, toţi oamenii muncii, au propus şi primit realegerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului, a­­rată limpede cit de a­­dînci şi trainice sunt le­găturile dintre partid şi popor. Congresul al X- lea a marcat una din trăsăturile caracteristice ale orînduirii noastre, a pus în lumină, cu şi mai multă putere, izvorul for­ţei şi trăiniciei de ne­clintit a acesteia, unita­tea şi coeziunea de ne­zdruncinat a întregului popor, în jurul partidu­lui, al conducerii sale. Perspectivele naţiunii socialiste în etapa pe care a deschis-o Con­gresul al X-lea, se con­turează în conţinutul tot mai bogat şi formele în continuă perfecţionare ale vieţii sociale. Socia­lismul restabileşte naţiu­nea în dreptul de titular al suveranităţii. Orîndui­­rea noastră socialistă, a atribuit poporului, na­ţiunii , responsabilitatea întregii acţiuni de con­strucţie istorică. O ca­racteristică esenţială a dezvoltării sociale in pa­tria noastră, este evolu­ţia ascendentă a demo­craţiei socialiste, dezvol­tarea democraţiei socia­liste fiind una din pre­ocupările de prim ordin ale Partidului Comunist Român. Consecvenţa în abordarea conţinutului democratic al vieţii so­ciale, este grăitoare pen­tru a înţelege concepţia partidului nostru asupra societăţii socialiste, ca integral superioară, în toate componentele —e­­ficienţa economiei, cul­tura, organizarea socia­lă, dimensiunile umanis­te, — faţă de vechea so­cietate din România şi vechiul cadru istoric al naţiunii române. Superioritatea orîndui­rii politice şi structurii sociale a naţiunii româ­ne în condiţiile socialis­mului constă, de aseme­nea, în existenţa reală şi integrală a posibilită­ţilor naţionalităţilor con­locuitoare de a lua par­te în toate domeniile de activitate în viaţa publi­că, şi de manifestare cu drepturi depline, în cea privată. Completa rezol­vare, în spiritul mar­­xism-leninismului şi pe baza cuceririlor revolu­ţiei socialiste a proble­mei naţionale, trebuie, pe bună dreptate, consi­derată ca una din cele mai de seamă înfăptuiri sociale ale orînduirii noastre, un rezultat im­portant al politicii Par­tidului Comunist Român. Crearea consiliilor naţio­nalităţilor conlocuitoare, asigură o participare tot mai intensă a acestora, alături de poporul ro­mân, la întreaga viaţă economică, politică şi culturală a ţării. Partidul comunist a militat con­secvent şi intransigent pentru înlăturarea din viaţa socială a oricăror forme, materiale şi mo­rale, de inegalitate naţională. Umanismul profund al acestei poli­tici este în deplină co­respondenţă cu tradiţii­le de solidaritate, stimă şi cooperare, dintre ma­sele muncitoare de dife­rite naţionalităţi din Ro­mânia. Socialismul înfăp­tuieşte unitatea ideolo­gică a naţiunii intr-un proces în care respinge­rea concepţiilor retro­grade se îmbină cu pro­movarea unor principii şi modele noi de gîndi­­re şi comportament în raporturile sociale şi în viaţa personală. Procesul formării u­­nităţii naţiunii este ex­presia unei tendinţe o­­biective a socialismului, corespunzînd rolului cla­sei muncitoare ca pro­motor al progresului so­cial şi exponent al inte­reselor naţionale şi al solidarităţii internaţio­naliste. In acest sens, şi din această cauză, unita­tea naţională este una din elementele propul­soare fundamentale ale evoluţiei ascendente a societăţii socialiste şi în acelaşi timp, reazămul hotărîtor al stabilităţii istorice a socialismului în fiecare ţară, în con­fruntarea cu forţele ce i se împotrivesc, garanţia principală a ireversibili­tăţii procesului socialist in dezvoltare. Intr-o sinteză conclu­­zivă, putem afirma, bl­ind faptele drept argu­mente, că preluînd con­ducerea destinelor po­porului român, partidul nostru şi-a asumat înal­ta misiune de a duce la îndeplinire şi de a de­păşi cu mult, aspiraţiile scumpe care i-au animat de-a lungul veacurilor, pe cei mai buni fii ai poporului, pe cei mai lu­­minaţi patrioţi, de a asi­gura triumful celei mai avansate orînduiri, comu­nismul, pe pămîntul pa­triei noastre, întărirea continuă a rolului conducător al partidului, este garanţia realizării pînă la capăt a acestei, înalte misiuni, factorul fundamental ca­re chezăşuieşte înainta­rea victorioasă a po­porului nostru pe calea socialismului şi comu­nismului. Înflorirea naţiunii socialiste, dezvoltarea forţei şi coeziunii ei »«wan liamaii ii •waiatamtataiataiaiHiHiHiHiBiHiHiHiHiBia 11aiiaiiaiiaiistaimnaiaiiBMflBiaiiaiiemiHiHiiaiMiaiiMiBiiaiiv­ HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MINISTRI (Urmare din pag. 11 în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel co­operatist. Astfel se asi­gură o legătură mai strînsă a salariilor lu­crătorilor din unităţile a­­gricole de stat şi ale specialiştilor din coope­rativele agricole de pro­ducţie cu rezultatele muncii lor şi ale unită­ţii în care îşi desfăşoa­ră activitatea. Noul sistem de sala­rizare prevede acorda­rea salariului corespun­zător realizării sarcini­lor de producţie stabili­te. Ţinînd seama de con­diţiile specifice din a­­gricultură, unde rezulta­tele complete ale acti­vităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşi­­tul anului agricol, sala­riul tarifar al acestor lu­crători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar par­tea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu rea­lizarea planului de pro­ducţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fer­mă în obţinerea unor re­zultate cit mai bune, ve­niturile acestora vor fi nemijlocit legate de re­zultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, in­dependent de rezultatele obţinute de personalul în­treprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agricultu­rii — I.M.A. — vor fi condiţionate atit de în­deplinirea plenului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea pro­ducţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. în acest fel, ei vor fi coin­teresaţi să execute, lu­crări de calitate cit mai bună, şi la timpul op­tim în cooperativele a­­gricole de producţie. în afara salariilor ta­rifare, lucrătorii din uni­tăţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţie la finele, anului în func­ţie de depăşirea venitu­lui net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere, În cazul lucrătorilor din între­prinderile de mecaniza­rea agriculturii, se pot acorda premii pentru de­păşirea planului de ve­nituri al întreprinderii. Totodată, li se pot a­­corda premii pentru de­păşirea producţiei plani­ficate la principalele cul­turi din C.A.P. deservi­te. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul pro­ducţiei obţinute peste plan la principalele cul­turi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit şi condiţiile de plată a premiilor fi­ind înscrise în contrac­tele de lucrări ce se în­cheie între cooperative şi întreprinderile de me­canizare. Hotărîrea privind ma­jorarea salariilor în u­­nităţile agricole de stat mai­­ cuprinde reglemen­tări, care, ţinînd seama de condiţiile specifice a­­griculturii, dau conducă­torilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi,, referitoare la mo­dul de încadrare a sa­lariaţilor permanenţi, modul de plată a per­sonalului sezonier etc. Hotărîrea privind sala­rizarea specialiştilor a­­gricoli din C.A.P. reco­mandă Uniunii Naţiona­le a Cooperativelor Agri­cole de Producţie să pro­pună consiliilor de con­ducere ale cooperative­lor agricole de producţie să acorde specialiştilor a­­gricoli din C.A.P. pen­tru contribuţia adusă la realizarea planului coo­perativei o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuve­nite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcini­lor de producţie o retri­buţie suplimentară la ni­velul celei primite de preşedinte. Introducerea noului sis­tem de salarizare şi ma­jorarea salariilor tutu­ror lucrătorilor din uni­tăţile agricole de stat şi a specialiştilor din coo­perativele agricole de producţie se înscrie pe linia înfăptuirii prevede­rilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, re­feritoare la ridicarea ni­velului de trai al oame­nilor muncii şi ale Ho­­tărîrilor Plenare a Co­mitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbu­nătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toa­te ... unităţile acestui­ im­portant sector al econo-­ miei naţionale, în vede­rea utilizării mai efici­ente a bazei sale tehni­­co-materiale, şi a forţei­­ de muncă pentru obţi­nerea unor producţii spo­rite atit în sectorul ve­getal cit şi în cel zoo­tehnic şi cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satis­facerii intr-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a popu­laţiei cu produse agroa­­limentare, cit şi a in­dustriei cu materii pri­me. Szanta Ludovic de la I. F. Odorheiu Secuiesc este evidenţiat în producţie. INFORMAŢIA HARGHITEI Cum vă pregătiţi? (Urmare din pag. 1) Vă rugăm să ne spuneţi ce măsuri s-au luat şi urmează incă a fi luate pentru a asigura reali­zarea integrală şi ritmi­că a planului întreprin­derii, la toţi indicatorii, în 1970 ? A.M. — Tocmai ţinând seama de necesitatea a­­sigurării unica din acest an a condiţiilor realizării planului pe anul viitor şi profitând de faptul ca sarcinile pe 1970 le-am cunoscut cu circa şase luni înainte, mai devre­me decit în oricare din anii anteriori, comitetul de direcţie, toţi factorii răspunzători din între­prindere am stabilit şi a­­plicat, un şir întreg de măsuri. Ele vizează nu numai realizarea inte­grală şi ritmică a planu­lui pe anul viitor, ci şi obţinerea unor rezultate superioare. Pentru că nu pot înşira toate aceste măsuri, mă voi rezuma la o parte din ele. In vederea exploatării masei lemnoase aferen­tă planului de producţie pe anul viitor, încă în al treilea trimestru al a­­nului curent s-au întoc­mit toate procesele teh­nologice şi devizele de parchete, pentru fiecare partidă în parte a înce­put — şi s-a terminat în mare parte — construi­rea instalaţiilor de scos­­apropiat şi a baracamen­­telor­­necesare, s-au pre­gătit parchetele din punctul de vedere al protecţiei muncii. Com­plexul măsurilor de pre­gătire a parchetelor a cuprins şi construirea de drumuri auto şi tractor şi asigurarea acestora cu materiale antidera­pante, reamenajarea ba­­racamentelor vechi etc. Invăţînd din­ experien­ţa trecutului, cînd am întîmpinat multe difi­cultăţi în desfacerea pro­duselor din cauza umidi­tăţii excesive a acesto­ra, precum şi unele stag­nări în producţie cauza­te de lipsa materiilor prime corespunzătoare cantitativ şi calitativ, în­că in luna august s-a în­­­ceput pregătirea stocuri­lor necesare în iarna 1970, tuturor sortimente­lor prevăzute în plan. Pentru a evita stagnări­le maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, cauzate de defecţiuni, s-au luat mă­suri pentru efectuarea reparaţiilor capitale ale acestora încă în cursul acestui an, în condiţii calitativ superioare. Un alt grup de măsuri se referă la creşterea calificării personalului —■ condiţie de prim ordin pentru atingerea indici­lor de calitate stabiliţi — în cadrul cărora, pînă la sfîrşitul­ anului vor fi calificaţi noi fasonători mecanici, iar instructa­jele şi demonstraţiile practice, organizate pe­riodic vor asigura ridica­rea nivelului profesional al întregului personal. In încheiere, subliniez că vom continua efortu­rile în vederea îmbună­tăţirii raportului dintre personalul direct produc­tiv, pe de o parte, şi cel tehnico-administrativ şi auxiliar, pe de altă parte, pentru a dezvolta realizările obţinute în acest sens în anul cu­rent, cînd ponderea per­sonalului tehnico-admi­nistrativ şi auxiliar în totalul personalului a scăzut cu cinci procente. Rezultatele concursului special din 8 octombrie 1969 : Extragerea I: 40, 32, 18, 27, 3, 35. Extragerea a Il-a: 23, 40, 36, 14, 1, 43, 35. Extragerea a IlI-a: 2,37, I, 25, 45. Extragerea a IV-a: 3, 18, 23, 8, 15, 33, 28. Extragerea a V-a: 2,7, II, 43, 35, 1, 4. Extragerea a Vl-a: 43, 5, 33, 29, 9, 37, 36. Fond de premii: 1.946.190 lei. Pag. 3 IN NEGATIVI Dincolo de „un păhărel în plus“ Se întîmplă ca uneori, oamenii să mai bea cite un păhărel. Se întîmplă (ce e drept, din ce în ce mai rar), ca unii oameni să bea cite un pă- ■ hărel în plus. Dar cînd băutura consumată îl­­ duce pe om acolo unde l-a dus pe Anghel Con-­­ stantin și Guzgă Toader, oprobriul opiniei publice ■ nu întîrzie să se manifeste, iar legea penală in­ a tervine prompt, cu o pedeapsă pe măsura faptei. I Cei doi lucrau la I.M. Bălan. Anghel era cu- I noscut ca recidivist; mai fusese condamnat pen- | tru scandaluri, lovire, huliganism — Guzgă, se pare că a căzut în „plasa" prietenului său de I beţie. I Intr-una din zile, s-au întîlnit la ieşirea din­­ schimb. Costică l-a invitat pe Toader la un pă­hărel, sub motivul de a mai petrece niţel, dar ■ cu intenţia ascunsă de a-1 atrage într-o josnică I răzbunare asupra unui duşman al său din alte I ■zile de beţie. Cînd cei doi credeau că au băut I destul pentru a prinde curaj — curajul beţiei — ■ s-au îndreptat spre blocul de nefamilişti nr. 2.­­ Aici s-au oprit direct în camera unde Anghel I ştia că doarme vechiul său duşman. Dar, ghinion,­­ acesta nu era acasă. Ce-i de făcut ? Să fi acu­mulat degeaba curajul din ziua aceea ? Să nu-­ I poată nicidecum consuma ? Aşi! Huliganii rămîn huligani, indiferent de I împrejurări, mai ales atunci cînd sînt încurajaţi ■ de alcool. Cei doi au început să-şi manifeste vi- | tejia asupra celor care se găseau în cameră:­­ Ion Olaru, Gheorghe Olaru şi Florică Fieraru. I Motiv de ceartă se găseşte repede atunci cînd ■ minţile sînt tulburate de alcool. L-au bătut mai­­ întîi pe Gheorghe Olaru, apoi au început să ru- I găşească paturile, să spargă geamuri şi uşi. Vrînd I să evite un scandal de proporţii, cei trei au pă- g I răsit camera. Un motiv în plus pentru Anghel şi * Guzgă de a se „enerva" şi mai tare, l-au căutat 8 prin toate camerele blocului, bătînd cu picioare- I le în uşi, zbierînd şi înjurînd. între timp, îşi­­ luase fiecare cite o unealtă în mină: un cuţit şi o bucată masivă de fier de la o sobă din hol. Scan- I­dalul a durat mai bine de o jumătate de oră , I alte geamuri şi uşi sparte, pereţi loviţi, o soba I răsturnată etc. Se adunaseră pe coridoare şi la uşa de intrare a blocului o mulţime de oameni.­­ Unii dintre aceştia au încercat să-i calmeze pe­­ I huligani, dar n-au­ avut cu cine sta de vorbă. I Pînă la urmă, cineva a anunţat miliţia, care s-a ■ I prezentat la locul scandalului. g i Lucrurile însă nu se opresc aici: invitaţi la 8 I sediul miliţiei, cei doi au început să se împotri- I iţească, să înjure şi să lovească din nou. A fost | I nevoie de ajutorul unor bărbaţi care să-i ia pe _ sus. Iată, deci, unde pot duce paharele consumate I în plus , la închisoare şi, în acelaşi timp la dez- I aprobarea publică. Faptele lor se încadrează in _ Codul penal la articolul care se numeşte: ultraj I contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii I V. AVRAM ILI I L publice. I I Cei de la Porumbenii Mari (Urmarea din pag. 1) cooperativei. Interlocu­torul nostru de abia re­uşea să ne dea cîteva lămuriri: — La noi, după cum vedeţi, toată lumea este la lucru. Chiar şi cei care lucrează în birou­rile cooperativei, au pă­răsit dosarele şi ajută la efectuarea lucrărilor din campania agricolă. Intr-adevăr, la selecto­rul cooperativei agrico­le Konyodi Iolanda şi Varadi Elisabeta — con­tabile ajutau la pre­gătirea seminţelor pentru însăminţare. — Pe zi, reuşim să se­lectăm cam 3000 kg de grîu, ne spune Felechi Ludovic contabil-şef, iar pînă acum am pregătit pentru însăminţat 30.000 kg. De la începutul cam­paniei, împreună cu ce­le două fete începem munca la trior­dis-de-di­­mineaţă şi pînă seara tîrziu, în timpul ce ne mai rămîne, ne ocupăm cu situaţiile ce trebuie întocmite. Deşi ne-am străduit să terminăm cit mai urgent însămînţări­­le, nu am reuşit. Tarla­lele ce vor fi însămîn­­ţate sînt cultivate cu sfeclă de zahăr şi po­rumb, iar aceste culturi nu puteau fi recoltate mai de timpuriu. Cu preşe­dintele cooperativei a­­gricole , Sándor Sa­­muilă şi inginerul Bene­dek Iosif ne întîlnim nu­mai seara la şedinţa de lucru cu brigadierii. Res­tul timpului şi-l petrec şi ei pe tarlale, pentru a coordona cit mai bi­ne lucrările campaniei de însămînţări şi a re­cupera astfel întîrzie­­rile. Realitatea intîlnită la Porumbenii Mari ne-a e­­dificat asupra faptului că fiecărui cetăţean al co­munei, indiferent de funcţie, nu-i e indiferen­tă soarta recoltei. E o obligaţie socială şi ţin să şi-o îndeplinească aşa cum se cuvine. Cele opt tractoare lucrează zi şi noapte pentru a efectua arăturile cit mai urgent. Terenurile eliberate, se ară imediat pentru a nu stagna bunul mers al campaniei. Sîmbătă vom termina însămînţatul! (Urmare din pag .) tal. Din suprafaţa totală de­ 110 hectare, au fost însăminţate deja 87, iar restul terenului este pre­­gă­tit pentru arat. Acolo, unde terenul este acci­dentat şi nu permite fo­losirea tractoarelor, au fost concentrate atelaje­le. Celelalte atelaje ale cooperativei sunt folosi­te pentru transportatul cerealelor şi recoltatul cartofilor. In apropierea sediului, cîţiva coopera­tori zoreau la treieratul griului adus de pe cîmp. Conducerea cooperativei din Leliceni a organizat lucrările campaniei de toamnă în aşa­­fel incit să­­ nu rămînă celelalte sectoare în urmă. Repar­tizarea judicioasă a for­ţelor de muncă în ca­drul fiecărei brigăzi, a uşurat desfăşurarea în condiţii optime a însă­­mînţărilor. Tractoriştii din cooperativa, mun­cesc peste programul de muncă pentru a termina cit mai repede lucrările campaniei. Atit preşedin­tele cooperativei Mihai Ludovic cit şi brigadie­rii, depun eforturi sus­ţinute pentru coordona­rea campaniei de toam­nă. Despre stadiul însă­­mînţărilor ne-a vorbit inginerul Barabas Ladis­­lau. — La noi s-a muncit bine şi organizat. Să nu vă mire faptul că vor­besc despre cooperativa noastră lucruri bune, fi­indcă avem temeiuri la cele spuse. Roadele e­­forturilor noastre le vom culege cu toţii la împăr­ţitul produselor. Fiecare va primi aşa cum a lu­crat. Îmi exprim con­vingerea că sîmbătă sea­ra, cooperativa noastră va termina însămînţările pe toată suprafaţa pla­nificată. Intr-adevăr, aproape toate loturile sunt pre­gătite şi convingerea ex­primată de conducerea cooperativei din Leli­ceni va deveni faptă. A­­ceste rezultate sunt ro­dul măsurilor eficiente luate din timp, pentru pregătirea campaniei de toamnă și concretizate în fapte de sutele de cooperatori. ­Urmate din pag şi două dintre ele ară, trei discuiesc şi două în­­sămînţează. In jurul tractoarelor şi al tractoriştilor totul este în perfectă ordine. Lucrările agricole con­tinuă să-şi urmeze cursul în acelaşi ritm. Totuşi, contabilul-şef susţine că însămînţările vor fi ter­minate la timp. Părerea cooperatorilor de lingă maşina de se­lectat, de lingă cîntar şi a celorlalţi, diferă de cele relatate de contabi­lul-şef, Jozsa Ludovic. — Nici vorbă ! Nu ve­dem cum s-ar putea ter­mina însămînţările la Am rămas în încurcătură data prevăzută, din mo­ment ce mai avem în­semnate suprafeţe ne­eliberate şi pe care nici nu ştim cînd le vom pu­tea elibera — ne-au de­clarat ei. Poate, în cel mai fericit caz, se vor termina însămînţările la 20 octombrie. Cine are dreptate ? Făcînd un simplu cal­cul, reiese că pentru a-şi realiza planul de însă­­mînţări cooperatorii din Văleni vor mai trebui sa elibereze şi să pregă­tească patul germinativ pentru însăminţarea a încă 38 de hectare. E oare aceasta le suprafa­ţă atit de mare incit să treacă peste puterea co­operativei agricole­­ de producţie ? Sau situaţia raportată de conducerea cooperativei nu cores­punde situației reale de pe ogoare ? Măsurile luate de con­ducerea cooperativei, îîn­ vederea terminării lu­crărilor, pînă la terme­nul stabilit, vor trebui să infirme scepticismul cooperatorilor...

Next