Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)

1969-12-03 / nr. 554

ANUL II, nr. 554 Miercuri 3 decembrie 1969 SE NAŞTE O FABRICĂ Dinspre munţi vine o burniţă cenuşie, lipicioa­să şi enervantă. Sînt ul­­timile zvîcniri ale toam­nei fugind din faţa impe­tuoasei ierni. Calc noro­iul cleios în care pan­­tofii se afundă din ce în ce mai adine şi încerc să disting prin cenuşiul zi­lei de decembrie conturul şantierului. Pe lingă mi­ne trec camioane şi au­tobasculante, goale sau încărcate cu materiale de construcţie, tractoare cu remorci pline de că­rămidă de un roşu aprins, oameni îmbrăcaţi în sa­lopete purtînd căşti de protecţie, şi multe, foar­te multe femei. Trag con- INSEMNARI cluzia că şantierul fabri­cii trebuie să fie pe a­­proape. Intr-adevăr, de la fabrica de confecţii iese primul schimb de muncitoare, iar puţin mai jos unde parcă burniţea­ză şi mai cumplit, disting acum conturul viitoarei fabrici de tricotaje din Miercurea-Ciuc. Caut dezorientat cîteva minu­te „intrarea“ în fabrică. Cu toate insistențele me­le n-o găsesc așa că sînt nevoit să întreb pe cine­va. — Va duc eu la biroul tovarăşului director, zâm­beşte tînărul cu înțeles. Si pornim, in zgomotul motoarelor, al ciocanelor, al sirenelor, al macarale­lor, tînărul mă introduce intr-o mică bojdeucă ca­re deocamdată se numeş­te : biroul tovarăşului di­rector al tabricii de tri­cotaje. Directorul, ingi­nerul Burszan Nicolae, vorbeşte la telefon aşe­zat în faţa unui birou vechi şi încărcat de hîr­­tii. Aştept să termine, lucru care se şi Intîmplă în cîteva clipe, li spun despre ce e vorba, el mă conduce jovial în tr-un alt birou alăturat la o­­mul de care aveam ne­voie. Se scuză apoi, dă să plece, dar din uşă se întoarce înapoi: — Nu vă supăraţi, aş dori legitimaţia dumnea voastră şi buletinul. Ince­pem să devenim o între prindere ! N-am încă por­tar aşa că... Ii ţin şi lui locul. Rid amuzat de aceas­tă situaţie şi bineînţeles mă legitimez. E un punct bun al tinărului director, această vigilenţă. Cîp di­rectori mai vechi n-am văzut în viaţă, care le credeau pe cuvînt — şi după aceea se trezeau cu te miri ce surprize. Rămîn în birou c­u oa­menii de care aveam ne­voie. Secretarul organi­zaţiei de bază Vitos Lász­ló îmi spune de la bun început că treburile merg aproape bine, ba chiar bine, dacă nu ar exista o mică întîrziere în con­strucţia fabricii, datorată şantierului de construcţii. In orice caz fabrica va intra parţial în funcţiu­ne la 30 decembrie anul acesta. Normatoarea Iri­na Csáki, secretara or­ganizaţiei U.T.C. pe fa­brică îmi explică la rin­dul ei în ce constau sec­ţiile fabricii, ce-nseamnă o secţie de tricotaj, de confecţie, sau de bobi­nate. ~ Cîţi u­tecişli cn­eţi în fabrică ? o întreb eu. Irina zîmbeşte încurca­tă. Apoi se hotărăşte : — Plnă mai ieri pe toată fabrica aveam... 7 utecişti. Acum însă avem 7 grupe totalizând 140 de membri. Poate doriţi să vă explic de ce ? Să-n­­cerc. Fabrica n-a intrat încă în funcţiune. Ne-am gîndit însă că în curînd fabrica noastră va fi ga­ta, ligită nouţă. O să a­­vem birou directorial, bi­rouri pentru organizaţii­le noastre, pentru sindi­cat. Atunci să veniţi ! Să ştiţi că eu visez fabrica asta de mult. Nu că m-aş lăuda dar cind mă gîndesc la zumzetul ace­la specific al maşinilor nu mai am răbdare. Vom avea maşini noi, unele aduse din străinătate vom fi utilaţi la nivel mondial. Şi totuşi în în­chipuirile acestea ale mele văd numai sălile, halele, maşinile. Oamenii nu-i vedeam. M-am în­ R. MUREŞANU (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei , Reţeaua de drumuri nationale modernizate va spori in ac­est an cu în­că 350 de­­ kilometri. Di­recţia generala a drumu­rilor din Departamentul transporturilor auto­ na­vale şi aeriene informează că pe majoritatea acestor artere, printre care T. Jiu—Ploştina, Tr. Seve­rin—­Cetate—Calafat. Baia Mare—Sighetul Mam­a­­ţiei. Cîmpulung Muscel— Bran—Braşov. Lugoj—Ilia, şi Hălmagiu—Vaşcău, lu­crările se află în stadiul de finisaj. • Preocupaţi să livre­ze comerţului produse cit mai frumoase şi elegante, specialiştii Fabricii de marochinărie şi confecţii din piele „Căprioara" din Sebeş au asimilat şi au introdus în fabricaţie noi tipuri de poşete şi ghioz­dane din fibroderm. Noul material imită perfect m­eleu, este lucios, uşor şi foarte rezistent. Una din cele mai noi instalaţii de la Rafinăria Ploieşti. Foto: M. BENEDEK Gospodarii din Cîrta Recent, în comuna Cîr­ta s-au terminat lucrări­le de construcţii a două poduri din beton, ce tra­versează rîul Olt, Valo­­■ rînd fiecare cite 45.000 lei. La construcţia celor două poduri, şi-au adus o mare contribuţie local­nicii care au efectuat 3.360 ore de muncă pa­triotică în valoare de 30.000 lei. Secţia de confecţii uşoare de la Fabri­ca de confecţii O­­dorheiu Secuiesc. Prin muncă patriotică în şirul acţiunilor de gospodărie a oraşului Topliţa, întreprinse în ul­timul timp de către depu­taţii consiliului popular orăşenesc, se numără şi cea de duminică, 30 no­iembrie, 80 de cetăţeni, mobilizaţi de deputata Ioana Truţa, folosind 15 autobasculante de la autobaza TA, din loca­litate, au participat la repararea străzilor Fîne­­ţelor şi Tarniţei. Din ca­riere ei au transportat, şi împrăştiat pe cele două străzi 75 tone de piatră spartă, contribuind la îm­bunătăţirea circulaţiei pe aceste străzi de la peri­feria oraşului. Proletari din toate tarile, uniti-vă! 4 pag 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN RK Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a pă­răsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Re­publicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de­ stat din R.P. Bulga­ria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polo­nă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministril afacerilor ex­terne. La plecare, pe aeropor­tul Băneasa, erau pre­zenţi tovarăşii Emil Bod­năraş, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Faze­kas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilinei, Dumitru Popa, Ion Stă­ ,­nescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guver­­nului, conducători de in­stituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Ti­­hunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bu­cureşti, şi membri ai ambasadei. MOSCOVA — Cores­pondentul Agerpres, L. Duţă, transmite : Delega­ţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşes­cu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­slovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România. R.P. Ungara şi U.R.S.S. a so­sit marţi seara la Mosco­va. La aeroportul Şereme­­tievo, delegaţia a fost întâmpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.G.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.G. al P.G.U.S., preşedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Poli­tic al GC. al P.G.U.S., președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Selepin, membru al Bi­roului Politic al G.G. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al G.G. al P.C.U.S, A. A. Gromîko, membru al G.G. al P.G.U.S., ministrul aface­rilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Ma­­rinaecu, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea So­vietică, şi membri ai am­basadei. RÎVEGHETEI ÎNTREABĂ Care este stadiul aprovizionării judeţului cu produse de larg consum necesare pe timpul iernii ? REDACŢIA : După ci­te cunoaştem, Direcţia comercială judeţeană ma­nifestă în ultima vreme o preocupare sporită pen­tru asigurarea aprovizio­nării populaţiei cu cele necesare în anotimpul friguros. Ce ne puteţi re­lata în acest sens ? RĂSPUNS : în scopul aprovizionării populaţiei cu produse agroalimen­­tare şi nealimentare spe­­­cifice sezonului rece or­ganele comerciale din judeţ, sub îndrumarea directă şi nemijlocită a organelor locale şi ju­deţene de partid, au luat o serie de măsuri dintre care putem arăta cele­ mai importante : Comitetele de direcţie şi specialiştii organiza­ţiilor comerciale, încă în trim. III, au analizat cu multă atenţie necesarele de mărfuri, corelate cu cerinţele populaţiei din di­feritele zone şi au înain­tat lucrările întocmite în acest sens la M.C.I. în scopul acoperirii acestora cu fond de marfă cores­punzător. Au fost analizate com­ponenta şi structura stocurilor existente atît în reţeaua comercială cu amănuntul cit şi în de­pozitele cu ridicata, bl­ind măsuri pentru com­pletarea acestora cu sor­timente specifice sezonu­lui rece.­­ Specialiştii organizaţi­ilor comerciale, săptămî­­nal vizitează depozitele cu ridicata, depunînd co­menzile la acele mărfuri care au intrat de la fur­nizor. Totodată şi specia­liştii comerţului cu ridi­cata din Tg. Mines şi Braşov, periodic analizea­ză pe teren la magazinele de desfacere punerea în vînzare a tuturor sorti­mentelor existente în de­pozitele cu ridicata. Cu toate aceste măsuri, la unele sortimente defi­citare nu s-au putut sat­is­face cerinţele populaţiei, existînd goluri în apro­vizionare la magazinele de desfacere. ■ Principalele cauze ale golurilor în aproviziona­re au fost­­ nelivrarea ritmică din partea furni­zorilor a unor mărfuri de cerere zilnică, iar pe de altă parte insuficienţa re­partiţiilor faţă de necesa­rul populaţiei. Pentru a evita aceste goluri în aprovizionare, organizaţiile comerciale de stat au desfăşurat o activitate intensă de achi­ziţii şi procurări­­direc­te de mărfuri de la fur­nizori şi producători. Astfel numai în cursul trim. IV au fost procu­rate mărfuri peste repar­tiţii, prin relaţii directe cu producători şi furni­zori, în valoare de peste 30 milioane de lei (din care O.C.L. N­iercurea- Ciuc 16,2, O.C.L. Odorhe­­iu Secuiesc 6,4, O.C.L. Gheorgheni 4,1 iar O.C.­­L. Topliţa 3,4 milioane de­ lei). Acţiuni similare cu rezultate favorabile au fost întreprinse şi de co­operaţia de consum şi în­treprinderea de legume­­fructe. Tot în cadrul ansamblu­lui de măsuri ce au fost întreprinse, trebuie să a­­rătăm faptul că Direcţia comercială ţine o le­gătură permanentă atît cu organizaţiile comer­ciale cit şi cu Ministerul Comerţului Interior, ur­mărind rezolvarea opera­tivă a problemelor ridica­te. Convorbire consemnată de IOAN MOJA (Continuare în pag . 3-a) Răspunde tovarăşul AMBRUS ŞTEFAN, directorul Direcţiei comerciale judeţene iiiiiiiiii/iiiînr­uiiiniiiiiiiiiiuii/iiiiiuiiiiiuiiinii I­I I­I­I­I~ I Analizînd repertoriul­­activităţilor desfăşurate de Casa de cultură din Topliţa, constaţi de la bun început că sfera te­matică a manifestărilor este încă restrînsă, că predomină încă acţiunile de nivel calitativ mediu. Această situaţie provine, credem, din slaba antre­nare a specialiştilor, a oamenilor de­ cultură, la activitatea acestei institu­ţii, precum şi din faptul că încă activiştii culturali din Topliţa nu-şi cunosc publicul, nu ştiu pentru cine fac muncă cultura­lă. Considerăm, de aceea, că una dintre, primele măsuri pe care­ consiliul de conducere al casei de cultură, trebuie să le ia, este acea privind organizarea unui sondaj de opinie, prin mijloci­rea căruia să fie cunos­cute preferinţele, cerinţe-­­ le cetăţenilor, într-un­­ mod cit mai cuprinzător.­­ Nu întotdeauna colec­tivul de activişti ai ca­sei de cultură s-a orien­tat spre activităţi de con­ţinut, dense în sugestii. Am­ întâlnit cazuri când temele alese n-au fost motivate de vreo necesi­tate de moment, izolate fiind de contextul social­­politic, neizvorînd din climatul spiritual al To­­pliţei. Aceste pseudo-ma­­nifestări au umplut for­mal planurile de muncă, tară a folosi nimănui! In jurnalul de activităţi în­­tîlnim consemnări ca a­­cestea : „Expune brigada ştiinţifică în cartierele o­­raşului", „Conferinţă ştiinţifică", „Populariza­rea documentelor de par­tid şi de stat" etc., — fără vreo altă specifica­ţie — cine­ expune, des­pre ce anume va vorbi, scopul pentru care se organizează, etc. Programarea fiecărei teme incluse în planul de muncă trebuie să fie o emanaţie a unor rea­lităţi ,şi cerinţe interne ale oraşului, ale categorii­lor de cetăţeni cărora ne adresăm. Şi aici viz“­­zăm modul rutinier care mai dăinuie în stilul de muncă al activiştilor cul­turali de la majoritatea caselor de cultură din judeţul nostru, fiind vor­ba, în ultimă instanţă, de acea comoditate dulce în care se complac cei che­maţi a fi însuşi fermen­tul spiritual al localităţi­lor unde îşi duc activita­tea! Se impune la Topliţa (şi am menţiona în ace­eaşi ordine de idei şi pe cei din Gheorgheni, Cristuru Secuiesc), ca atît conducerea casei de cultură cit şi a bibliote­cii, să stabilească cîteva linii tematice, principale, care să fie susţinute prin cicluri de manifestări pe o perioadă mai îndelun­gata, în forme şi mijloace, atractive. cu efi­NICOLAE BUCUR vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă (Continuare în pag a 3-a) p­levir­ienu­l din viaţa culturală a îeplitei ■ ■ I Astă seară, la ora 21,55, pe micul ecran, fotbal : Cehoslovacia — Ungaria Cu planul îndeplinit în ziua de 2 decembrie 1969 secţiile din cadrul Cooperativei meşteşugăreşti ,,Arta Harghitei" au raportat realizarea planului pe 1969 la producţia globală şi depăşirea acestuia cu 300.000 lei. Cele mai frumoase rezultate în realizarea şi depăşirea planului au fost obţinute de către secţia de ţesă­­torie din Cristuru Secuiesc, unităţile de ceramică neagră din Miercurea-Ciuc şi Dăneşti, secţiile de ţesătorie din Dăneşti, Sîncrăieni şi Păuleni. Ş­tiri­­ culturale Expoziţia judeţeană de artă plastică Aseară a avut loc vernisajul expoziţiei anuale judeţene de ar­tă plastică, care în­truneşte 30 de artişti membri ai Filialei ju­deţene a Uniunii Ar­tiştilor Plastici. Salo­nul este o sinteză a forţelor artistice gru­pate în jurul filialei nou înfiinţate, rele­­vînd nume de o certă valoare. Sala mică a Casei de cultură, din Miercurea-Ciuc, unde se alia expoziţia, găz­duieşte variate genuri şi stiluri, lucrări în Li­lei, grafică, sculptură metaloplastie, monoti­pii dispuse cu mi­lt bun gust, permiţînd o vizionare optimă. Drumul tracto­rului românesc pe meridianele lumii La căminul cultural din Subcetate a fost­ iniţiat un ciclu de ex­puneri pe teme de po­litică internă şi ex­ternă. Cea mai re­centă manifestare a avut ca temă „Dru­mul tractorului româ­nesc pe meridianele lumii", care a permis, într-o călătorie pe har­tă, stabilirea itinera­­riului produselor in­dustriei românești în lume.

Next