Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-12-03 / nr. 554
ANUL II, nr. 554 Miercuri 3 decembrie 1969 SE NAŞTE O FABRICĂ Dinspre munţi vine o burniţă cenuşie, lipicioasă şi enervantă. Sînt ultimile zvîcniri ale toamnei fugind din faţa impetuoasei ierni. Calc noroiul cleios în care pantofii se afundă din ce în ce mai adine şi încerc să disting prin cenuşiul zilei de decembrie conturul şantierului. Pe lingă mine trec camioane şi autobasculante, goale sau încărcate cu materiale de construcţie, tractoare cu remorci pline de cărămidă de un roşu aprins, oameni îmbrăcaţi în salopete purtînd căşti de protecţie, şi multe, foarte multe femei. Trag con- INSEMNARI cluzia că şantierul fabricii trebuie să fie pe aproape. Intr-adevăr, de la fabrica de confecţii iese primul schimb de muncitoare, iar puţin mai jos unde parcă burniţează şi mai cumplit, disting acum conturul viitoarei fabrici de tricotaje din Miercurea-Ciuc. Caut dezorientat cîteva minute „intrarea“ în fabrică. Cu toate insistențele mele n-o găsesc așa că sînt nevoit să întreb pe cineva. — Va duc eu la biroul tovarăşului director, zâmbeşte tînărul cu înțeles. Si pornim, in zgomotul motoarelor, al ciocanelor, al sirenelor, al macaralelor, tînărul mă introduce intr-o mică bojdeucă care deocamdată se numeşte : biroul tovarăşului director al tabricii de tricotaje. Directorul, inginerul Burszan Nicolae, vorbeşte la telefon aşezat în faţa unui birou vechi şi încărcat de hîrtii. Aştept să termine, lucru care se şi Intîmplă în cîteva clipe, li spun despre ce e vorba, el mă conduce jovial în tr-un alt birou alăturat la omul de care aveam nevoie. Se scuză apoi, dă să plece, dar din uşă se întoarce înapoi: — Nu vă supăraţi, aş dori legitimaţia dumnea voastră şi buletinul. Incepem să devenim o între prindere ! N-am încă portar aşa că... Ii ţin şi lui locul. Rid amuzat de această situaţie şi bineînţeles mă legitimez. E un punct bun al tinărului director, această vigilenţă. Cîp directori mai vechi n-am văzut în viaţă, care le credeau pe cuvînt — şi după aceea se trezeau cu te miri ce surprize. Rămîn în birou cu oamenii de care aveam nevoie. Secretarul organizaţiei de bază Vitos László îmi spune de la bun început că treburile merg aproape bine, ba chiar bine, dacă nu ar exista o mică întîrziere în construcţia fabricii, datorată şantierului de construcţii. In orice caz fabrica va intra parţial în funcţiune la 30 decembrie anul acesta. Normatoarea Irina Csáki, secretara organizaţiei U.T.C. pe fabrică îmi explică la rindul ei în ce constau secţiile fabricii, ce-nseamnă o secţie de tricotaj, de confecţie, sau de bobinate. ~ Cîţi utecişli cneţi în fabrică ? o întreb eu. Irina zîmbeşte încurcată. Apoi se hotărăşte : — Plnă mai ieri pe toată fabrica aveam... 7 utecişti. Acum însă avem 7 grupe totalizând 140 de membri. Poate doriţi să vă explic de ce ? Să-ncerc. Fabrica n-a intrat încă în funcţiune. Ne-am gîndit însă că în curînd fabrica noastră va fi gata, ligită nouţă. O să avem birou directorial, birouri pentru organizaţiile noastre, pentru sindicat. Atunci să veniţi ! Să ştiţi că eu visez fabrica asta de mult. Nu că m-aş lăuda dar cind mă gîndesc la zumzetul acela specific al maşinilor nu mai am răbdare. Vom avea maşini noi, unele aduse din străinătate vom fi utilaţi la nivel mondial. Şi totuşi în închipuirile acestea ale mele văd numai sălile, halele, maşinile. Oamenii nu-i vedeam. M-am în R. MUREŞANU (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei , Reţeaua de drumuri nationale modernizate va spori in acest an cu încă 350 de kilometri. Direcţia generala a drumurilor din Departamentul transporturilor auto navale şi aeriene informează că pe majoritatea acestor artere, printre care T. Jiu—Ploştina, Tr. Severin—Cetate—Calafat. Baia Mare—Sighetul Mamaţiei. Cîmpulung Muscel— Bran—Braşov. Lugoj—Ilia, şi Hălmagiu—Vaşcău, lucrările se află în stadiul de finisaj. • Preocupaţi să livreze comerţului produse cit mai frumoase şi elegante, specialiştii Fabricii de marochinărie şi confecţii din piele „Căprioara" din Sebeş au asimilat şi au introdus în fabricaţie noi tipuri de poşete şi ghiozdane din fibroderm. Noul material imită perfect meleu, este lucios, uşor şi foarte rezistent. Una din cele mai noi instalaţii de la Rafinăria Ploieşti. Foto: M. BENEDEK Gospodarii din Cîrta Recent, în comuna Cîrta s-au terminat lucrările de construcţii a două poduri din beton, ce traversează rîul Olt, Valo■ rînd fiecare cite 45.000 lei. La construcţia celor două poduri, şi-au adus o mare contribuţie localnicii care au efectuat 3.360 ore de muncă patriotică în valoare de 30.000 lei. Secţia de confecţii uşoare de la Fabrica de confecţii Odorheiu Secuiesc. Prin muncă patriotică în şirul acţiunilor de gospodărie a oraşului Topliţa, întreprinse în ultimul timp de către deputaţii consiliului popular orăşenesc, se numără şi cea de duminică, 30 noiembrie, 80 de cetăţeni, mobilizaţi de deputata Ioana Truţa, folosind 15 autobasculante de la autobaza TA, din localitate, au participat la repararea străzilor Fîneţelor şi Tarniţei. Din cariere ei au transportat, şi împrăştiat pe cele două străzi 75 tone de piatră spartă, contribuind la îmbunătăţirea circulaţiei pe aceste străzi de la periferia oraşului. Proletari din toate tarile, uniti-vă! 4 pag 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN RK Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministril afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnăraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilinei, Dumitru Popa, Ion Stă ,nescu, Mihai Marinescu, Ion Păran, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. MOSCOVA — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite : Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România. R.P. Ungara şi U.R.S.S. a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întâmpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.G.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.G. al P.G.U.S., preşedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al GC. al P.G.U.S., președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Selepin, membru al Biroului Politic al G.G. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al G.G. al P.C.U.S, A. A. Gromîko, membru al G.G. al P.G.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinaecu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, şi membri ai ambasadei. RÎVEGHETEI ÎNTREABĂ Care este stadiul aprovizionării judeţului cu produse de larg consum necesare pe timpul iernii ? REDACŢIA : După cite cunoaştem, Direcţia comercială judeţeană manifestă în ultima vreme o preocupare sporită pentru asigurarea aprovizionării populaţiei cu cele necesare în anotimpul friguros. Ce ne puteţi relata în acest sens ? RĂSPUNS : în scopul aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare şi nealimentare specifice sezonului rece organele comerciale din judeţ, sub îndrumarea directă şi nemijlocită a organelor locale şi judeţene de partid, au luat o serie de măsuri dintre care putem arăta cele mai importante : Comitetele de direcţie şi specialiştii organizaţiilor comerciale, încă în trim. III, au analizat cu multă atenţie necesarele de mărfuri, corelate cu cerinţele populaţiei din diferitele zone şi au înaintat lucrările întocmite în acest sens la M.C.I. în scopul acoperirii acestora cu fond de marfă corespunzător. Au fost analizate componenta şi structura stocurilor existente atît în reţeaua comercială cu amănuntul cit şi în depozitele cu ridicata, blind măsuri pentru completarea acestora cu sortimente specifice sezonului rece. Specialiştii organizaţiilor comerciale, săptămînal vizitează depozitele cu ridicata, depunînd comenzile la acele mărfuri care au intrat de la furnizor. Totodată şi specialiştii comerţului cu ridicata din Tg. Mines şi Braşov, periodic analizează pe teren la magazinele de desfacere punerea în vînzare a tuturor sortimentelor existente în depozitele cu ridicata. Cu toate aceste măsuri, la unele sortimente deficitare nu s-au putut satisface cerinţele populaţiei, existînd goluri în aprovizionare la magazinele de desfacere. ■ Principalele cauze ale golurilor în aprovizionare au fost nelivrarea ritmică din partea furnizorilor a unor mărfuri de cerere zilnică, iar pe de altă parte insuficienţa repartiţiilor faţă de necesarul populaţiei. Pentru a evita aceste goluri în aprovizionare, organizaţiile comerciale de stat au desfăşurat o activitate intensă de achiziţii şi procurăridirecte de mărfuri de la furnizori şi producători. Astfel numai în cursul trim. IV au fost procurate mărfuri peste repartiţii, prin relaţii directe cu producători şi furnizori, în valoare de peste 30 milioane de lei (din care O.C.L. Niercurea- Ciuc 16,2, O.C.L. Odorheiu Secuiesc 6,4, O.C.L. Gheorgheni 4,1 iar O.C.L. Topliţa 3,4 milioane de lei). Acţiuni similare cu rezultate favorabile au fost întreprinse şi de cooperaţia de consum şi întreprinderea de legumefructe. Tot în cadrul ansamblului de măsuri ce au fost întreprinse, trebuie să arătăm faptul că Direcţia comercială ţine o legătură permanentă atît cu organizaţiile comerciale cit şi cu Ministerul Comerţului Interior, urmărind rezolvarea operativă a problemelor ridicate. Convorbire consemnată de IOAN MOJA (Continuare în pag . 3-a) Răspunde tovarăşul AMBRUS ŞTEFAN, directorul Direcţiei comerciale judeţene iiiiiiiiii/iiiînruiiiniiiiiiiiiiuii/iiiiiuiiiiiuiiinii II IIII~ I Analizînd repertoriulactivităţilor desfăşurate de Casa de cultură din Topliţa, constaţi de la bun început că sfera tematică a manifestărilor este încă restrînsă, că predomină încă acţiunile de nivel calitativ mediu. Această situaţie provine, credem, din slaba antrenare a specialiştilor, a oamenilor de cultură, la activitatea acestei instituţii, precum şi din faptul că încă activiştii culturali din Topliţa nu-şi cunosc publicul, nu ştiu pentru cine fac muncă culturală. Considerăm, de aceea, că una dintre, primele măsuri pe care consiliul de conducere al casei de cultură, trebuie să le ia, este acea privind organizarea unui sondaj de opinie, prin mijlocirea căruia să fie cunoscute preferinţele, cerinţe- le cetăţenilor, într-un mod cit mai cuprinzător. Nu întotdeauna colectivul de activişti ai casei de cultură s-a orientat spre activităţi de conţinut, dense în sugestii. Am întâlnit cazuri când temele alese n-au fost motivate de vreo necesitate de moment, izolate fiind de contextul socialpolitic, neizvorînd din climatul spiritual al Topliţei. Aceste pseudo-manifestări au umplut formal planurile de muncă, tară a folosi nimănui! In jurnalul de activităţi întîlnim consemnări ca acestea : „Expune brigada ştiinţifică în cartierele oraşului", „Conferinţă ştiinţifică", „Popularizarea documentelor de partid şi de stat" etc., — fără vreo altă specificaţie — cine expune, despre ce anume va vorbi, scopul pentru care se organizează, etc. Programarea fiecărei teme incluse în planul de muncă trebuie să fie o emanaţie a unor realităţi ,şi cerinţe interne ale oraşului, ale categoriilor de cetăţeni cărora ne adresăm. Şi aici viz“zăm modul rutinier care mai dăinuie în stilul de muncă al activiştilor culturali de la majoritatea caselor de cultură din judeţul nostru, fiind vorba, în ultimă instanţă, de acea comoditate dulce în care se complac cei chemaţi a fi însuşi fermentul spiritual al localităţilor unde îşi duc activitatea! Se impune la Topliţa (şi am menţiona în aceeaşi ordine de idei şi pe cei din Gheorgheni, Cristuru Secuiesc), ca atît conducerea casei de cultură cit şi a bibliotecii, să stabilească cîteva linii tematice, principale, care să fie susţinute prin cicluri de manifestări pe o perioadă mai îndelungata, în forme şi mijloace, atractive. cu efiNICOLAE BUCUR vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi artă (Continuare în pag a 3-a) plevirienul din viaţa culturală a îeplitei ■ ■ I Astă seară, la ora 21,55, pe micul ecran, fotbal : Cehoslovacia — Ungaria Cu planul îndeplinit în ziua de 2 decembrie 1969 secţiile din cadrul Cooperativei meşteşugăreşti ,,Arta Harghitei" au raportat realizarea planului pe 1969 la producţia globală şi depăşirea acestuia cu 300.000 lei. Cele mai frumoase rezultate în realizarea şi depăşirea planului au fost obţinute de către secţia de ţesătorie din Cristuru Secuiesc, unităţile de ceramică neagră din Miercurea-Ciuc şi Dăneşti, secţiile de ţesătorie din Dăneşti, Sîncrăieni şi Păuleni. Ştiri culturale Expoziţia judeţeană de artă plastică Aseară a avut loc vernisajul expoziţiei anuale judeţene de artă plastică, care întruneşte 30 de artişti membri ai Filialei judeţene a Uniunii Artiştilor Plastici. Salonul este o sinteză a forţelor artistice grupate în jurul filialei nou înfiinţate, relevînd nume de o certă valoare. Sala mică a Casei de cultură, din Miercurea-Ciuc, unde se alia expoziţia, găzduieşte variate genuri şi stiluri, lucrări în Lilei, grafică, sculptură metaloplastie, monotipii dispuse cu milt bun gust, permiţînd o vizionare optimă. Drumul tractorului românesc pe meridianele lumii La căminul cultural din Subcetate a fost iniţiat un ciclu de expuneri pe teme de politică internă şi externă. Cea mai recentă manifestare a avut ca temă „Drumul tractorului românesc pe meridianele lumii", care a permis, într-o călătorie pe hartă, stabilirea itinerariului produselor industriei românești în lume.