Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-14 / nr. 614

Pag. 2 PROFIL DE ARTIST POPULAR Clădind tainic lăcaş sunetelor... Fără să aspire nici pe departe la vreun titlu de glorie, meşterul Lefi lo­­sif este unul dintre acei artişti populari, (pe drept cuvînt populari...) îndră-T­a­­­na confecţionării viorilor a stimulat multe condeie. S-au scris pa­gini pline de poezie des­pre lutieri vestiţi, înce­pând cu acel mag de la Cremona, al cărui meş­teşug a rămas pînă în zilele noastre de nepă­truns. Dar însăşi arta de a întrupa lemnul în for­­mă de vioară este ade­vărată poezie. Violina în sine, este un simbol al frumuseţii, prin aceea că o dată pronunţîndu-i-se numele, gîndul te duce la acei titani ai muzicii — să numim doar pe Mo­­zart, Beethoven, Ceai­­kovski, Paganini etc.,— care i-au descoperit no­bilului instrument virtuţi dintre cele mai uimitoa­re. Lirismul profund e­­manînd din rezonanţele miraculoase ale trupului de vioară, atestă bogăţia de frumuseţi cu care es­te dotat geniul uman ! Dar pentru ca miracolul muzicii să se producă, este nevoie ca instrumen­tul acesta firav să prin­dă viaţă ! Sunt lut­ier­ii cei ce­ aduc ofrandă muzicii, vioara... Am cunoscut la­ Gheor­­gheni, un meşter lutier, pe nume Löff Iosif. Pri­ma violină a făurit-o prin 1934. Sexagenarul înde­­letnicindu-se o viaţă, cu lucrul în lemn, s-a a­­plecat înfiorat de cute­zanţa gestului, spre a smulge sunete melodioa­se din trunchiurile iner­te! Poate pentru că, pri­begind prin desişurile de codru, a simţit cum via­tul cîntă prin rariştea de brazi, şi s-a glndit să nască el însuşi, pîntec de vioară fermecată.. Şi s-a apucat să înmlădie lem­nul de tisa în formele dintotdeauna ale reginei instrumentelor. Şi mun­ca nu-i deloc uşoară, în­­truclt nu este vorba nu­mai de a turna modelul în lemn, ci de a clădi tai­nic lăcaş sunetelor, din îmbinarea cărora se va ivi vraja muzicii. De a­­ceea procesul făuririi u­­nei viori, conţine o în­semnată doză de artă, arta inefabilă de a prinde rezonanţe ample în vo­lumul microcosmetic al delicatei zone a muzicii. Ungherele interioare ale unei viori, nu sint nici ele indiferente In actul elaboraţiei, întrucît fie­care aduce tonului fun­damental armonii speci­fice, care însumate, se constituie în acel atît de dulce cîntec, glasul cu unduiri fermecătoare, de un umanism sublim ... Stradivarius şi Amalfi, între lutierii celebri, au fost cei care au instilat viorii virtuţi de orgă... Fiţi de cei din jur pen­tru dăruirea cu care a­­bordează actul de crea­ţie artistică, exteriorizînd prin aceasta cite ceva din comoara sufletului lor. Văzîndu-1 pe acest om cu ridurile timpului înscrise pe chipu-i blind, revin ca un înălţător a­­dagiu cuvintele antice — ,,dintre toate fiinţele, o­­mul este cea mai minu­nată...“. Şi pe strunele viorilor lui Joska-bács, melodiile sunt nespus de plăcute, minunate chiar, ca şi omul acesta — te­zaur... Din rădăcini de tisa, măiestrul artizan, iveşte de asemenea, o sumede­nie de graţioase obiecte pentru servicii de birou, finisate cu aceeaşi gri­jă şi bun gust. Căutînd frumosul, artistul popular îl află pretutindeni ! V. EMIL lipi L harghitei CALENDAR 14 FEBRUARIE 1821 A murit Petru Maior, filolog şi istoric. 1893 A murit publicis­ta Maria C. A. Rosetti, partici­pantă la revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. 1945 A murit utecistul Constantin Go­­deanu, erou al războiului anti­hitlerist (25 de ani), (n. 1919). SÎMBÂTA, 14 FEBRUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.22 Te cântăm tinereţe — muzică uşoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.45 Radio publicitate. 14.00 Radioexpediţie pionierească. Concursul nr. 5. Participă reprezentative ale judeţelor: Dolj, Vîlcea și Olt. 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Ga­zeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Petre Vancea. 20.10 — 365 de cîntece. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Melodii de Nora Demetriad. 21.30 Moment poetic. Versuri de Adrian Maniu. 21.35 Solista serii — Caterina Caselli. 22.00 Radio­­jurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. PROGRAMUL II 13.00 Cântec, joc și voie bună. 13.30 Fragmente din opera „Martha" de Fiotow. 14.03 La cabană — muzică ușoară. 14.30 Muzică de promenadă. 14.45 Din operetele lui Lehar. 15.00 Program in­terpretat de orchestra simfonică a Filarmonicii din Bacău. 15.35 Soliști de muzică populară. 16.00 Radiojurnal 17.05 Antena tineretului Cenaclul artelor. 17.20 Din înregistrările Măriei Tănase şi ale lui Grigoraş Dinicu. 17.35 Muzică uşoară de Sile Dinicu şi Alexandru Mandy. 18.00 Varietăţi muzicale. Valsuri de Johann Strauss ; pagini ce­lebre din operete; canţonete nemuritoare; Noap­tea Valpurgiei din opera „Faust" de Gounod. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte bună, copii. 21.40 Pentru fiecare, ritmul preferat. 22.10 Albu­m de romanţe. 22.25 Muzică pentru pian de Claude Debussy. 23.55—1.00 Marci romantici ! Hector Berlioz, în program „Simfonia fantastica" (orchestra Societăţii de concerte a Conservatorului din Paris, dirijor Charles Münch). DUMINICA, 15 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Muzică populară. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomaga­­zinul femeilor. 9.30 Avanpremieră , cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor. 11.05 Poşta radio. 11.15 în­tâlnire cu melodia populară şi interpretul pre­ferat. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese instrumentale. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. Prinţesa Tu­­randot de Carlo Gozzi. 9.00 Avanpremieră coti­diană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntece pentru pionieri şi şcolari. 10.40 A 7-a artă. 11.00 Recviemul de Antonin Dvorak. De vorba cu cititorii : Ing. Daianovici A., Miercurea-Ciuc . Am pri­mit scrisoarea dv. şi vă mulţumim pentru pre­ţioasele date ce ni le-aţi furnizat. Copia scrisorii a fost expediată forurilor competente. De îndată ce vom primi un răspuns o să vi­ comunicăm şi dv. Vă invităm să ne mai scrieţi, la Aceleaşi mulţumiri şi indicaţii şi pentru ci­titorii Mihai Boca şi Ion Nica din Bălan, Mikloş Ileana din Sărmaş, Nelu Olteanu din Subcetate şi dr. Vereş Árpád din Praid. • Locatarilor din strada Gării nr. 6 bis, scara A. Vă rugăm să ne indicaţi apartamentul cu pricina şi dacă e posibil, să reveniţi cu o altă scrisoare semnată măcar de un locatar. * Ionel Ţifrea, elev — Subcetate. Gestul tău e demn de apreciat. Perseverează şi onorează plicurile trimise de redacţie. îţi aşteptăm primele­ ­ veşti. M ILEANA DAN S I­I O nouă tehnică pentru spălarea găurilor de mi­nă, elaborată la Institu­tul pentru cercetarea căr­bunelui de la Ostrava- Radvanice (Cehoslovacia) şi iniţial destinată doar reducerii zgomotului şi a prafului în cursul opera­ţiunilor de perforare, s-a dovedit a avea şi o se­rie de alte avantaje deo­sebite. Echipamentul este ex­trem de simplu : o dată cu aerul comprimat se debitează şi un agent spumant special dintr-un vas de 80 1, un ajutaj de amestec execută acţiunea de amestecare şi spuma­­re. Spuma este apoi debi­tată prin sfredel, a cărui rotaţie ajută la formarea şi compactarea spumei. Aceasta iese la fundul găurii, spală detritusul, iese pe la exteriorul sfre­­delului şi amortizează zgomotele provocate de vibraţia lor. Agentul spumant spe­cial este o soluţie apoa­să (1:26) a unui material existent în comerţ sub numele de Afrodon — o soluţie de proteine stabi­lizată cu săruri organice. Spuma este uscată, den­să şi nenocivă ; totoda­tă, ea are o proprietate extrem de valoroasă :­în loc de a dăuna solului arabil, ca bentonita şi alte materiale folosite la prepararea noroiului de săpare, ea acţionează ca un îngrăşămînt. Aceasta este deosebit de impor­tant atunci cînd un teren agricol este împestriţat de găuri de explorare, care ulterior sunt aban­donate. Spuma poate fi folosită și la forarea pen­tru apă potabilă, deoa­rece nu poluează sursa de apă, iar diluarea sa semnalează imediat pre­zenta sursei de apă. Ca­racterul său uscat este avantajos în cazul for­maţiilor constituite din argile care se umflă, cînd spălarea cu apă poate provoca perturbaţii şi, de asemenea, în for­maţiunile calcaroase, un­de umple sau blochează rapid golurile care, alt­minteri, ar provoca pier­,­deri considerabile de li­chid de spălare. In plus, ea este un stingător­ de incendii eficient, chiar pentru cazul incendiilor produse prin arderea combustibililor lichizi. Mai importante sînt a­­vantajele acestei tehnici pentru operaţia de foraj propriu-zisă : tot noroiul este evacuat din gaura de mină aşa de repede şi complet incit fărîmiţa­­rea sa de către sfredel este redusă la mini­mum. Astfel se reduce mult uzura sculelor şi se măresc vitezele de per­forare, deoarece mai pu­ţină energie este cheltui­tă cu percutarea şi fărî­­marea rocii. Spuma poa­te fi ajustată la orice densitate dorită; dacă este suficient de densă, ea va menţine chiar şi particulele grosiere în suspensie într-un mod atît de eficient, încît foarte puţin detritus se sedimentează la fundul găurii atunci cînd spăla­rea este întreruptă. De asemenea, spuma îşi cu­rentul de aer asigură o răcire excelentă a scule­lor. Această tehnică a fost încercată in legătură cu toate tipurile de scule obişnuite, atît la perforă­rile cu sistem rotativ, cit şi la cele prin per­cuţie. în două privinţe, însă, spuma aceasta este inferioară spălării cu apă obişnuită. Ea nu exercită aceeaşi presiune pe pe­reţii găurii şi, de aceea, nu ajută la menţinerea materialului la locul său. în al doilea rînd, pînă acum nu s-a găsit o cale economică de regenerare a spumei uzate. Dar chiar şi aşa, noua tehnică s-a dovedit a fi mai ieftină decit, spăla­rea cu apă într-o serie de aplicaţii. Ea convine mai ales acolo unde sur­sa de apă este insuficien­tă. De asemenea, în locu­­rile îndepărtate unde transportul masiv de a­­genţi de spălare obişnuiţi ar fi prea costisitor , can­titatea relativ mică de Afrodon este ieftină şi poate fi amestecată la faţa locului. Organizaţiile de pros­pectări geologice şi com­paniile petrolifere mani­festă interes faţă de noua metodă. Ştiinţa în toată lumea VOM VALORIFICA LA MAXIMUM şi resursele instructiv-educative ale acţiunilor muzeistice. O vizită la muzeul din municipiul Odorheiu Se­cuiesc era, pînă mai lu­­nile trecute, un prilej foarte inspirat de consta­tare a unor lipsuri, de care numai în foarte mi­că măsură se făcea vi­novat personalul ştiinţi­fic al muzeului... Ultima noastră descindere în municipiul de pe Tinto­va Mare, ne-a arătat o situaţie radical schimba­tă, evident în bine! Co­mitetul municipal pentru cultură şi artă îşi ieşise de mult din indiferenţa cu care-i trata pe entu­ziaştii de la muzeu, aşa incit acum sînt toate con­diţiile asigurate pentru o activitate muzeală fruc­tuoasă. * Pe directorul muzeului l-am aflat făcînd frumoa­se planuri de viitor, cu care v­a încerca să dea o replică de calitate, celor­lalte muzee harghitene. — Mai întîi, ne-a spus Ferenczi Géza, directorul şi apreciatul specialist în probleme de istorie, aş încerca să fac publice câteva gînduri de per­spectivă (unele foarte a­­propiate). Va fi o anga­jare a noastră în plus! Muzeul este reprofilat pe istorie. După amenajarea (în curs) a clădirii vom avea asigurat spaţiul ne­cesar extinderii expoziţi­ei de bază, profilată pe arheologie şi istorie. Es­te de asemenea în curs de reorganizare expozi­ţia de artă populară. Consider însă că „repro­filarea" la care au fost supuse muzeele este bi­ne gândită, numai dacă se acceptă o strict nece­sară elasticizare de prin­cipiu. Şi anume — pe lîn­­gă expoziţia de bază, es­te neapărat necesară, im­­pusă de realităţi, organi­zarea unor expoziţii su­plimentare care să lăr­gească profilul muzeului, aceasta pentru a conferi instituţiei un complex po­tenţial instructiv-educa­tiv. Aşadar — ca să l­uăm un exemplu — pe lingă relicvele evului mediu sau diversele ves­tigii de arheologie, pen­tru zona Odorheiului Se­cuiesc se impune amena­jarea unei expoziţii de artă populară, atît de bogat reprezentată pe cursul superior al Tîrna­­vei Mari. Mai este şi altceva — în contextul dezvoltării fără prece­dent a turismului, nume­roşi turişti din alte ţări ne vizitează şi se inte­resează, mai presus de orice, de tezaurul nos­tru de artă populară. De­şi propunerea noastră de a avea un profil mixt a fost respinsă, forurile su­perioare au acceptat ca, pe lingă profilul de ba­ză al muzeului, să se poată organiza expoziţii temporare pe diferite te­­me. Pe lingă artă popu­lară, publicul va putea vizita expoziţii de ştiin­ţe naturale, plastică ş.a. Această extensiune în repertoriul nostru de activităţi este cerută şi de sarcinile procesului instructiv-ed­ucativ din şcolile­­municipiului şi ale zonelor vecine ca şi de atribuţiunile ce ne revin în munca culturală de masă. Pentru cei peste cinci mii de elevi, dor­­­­nici de a-şi completa cu­noştinţele, de a cunoaş­te cu­ mai multe amă­nunte, privitoare la spe­cificul zonei, vom fi niş­te gazde ospitaliere şi bine pregătite mereu. Red. — Desigur o da­tă intraţi în circuitul tu­ristic internaţional tre­buie să satisfaceţi cit mai complex exigenţele vizitatorilor. Ultimii ani turistici au confirmat fap­­tul că amatorul de că­lătorii se interesează pre­dominant , de­­arta popu­lară, aşa-zis naivă, de acele simple broderii de impresionantă diversita­te ritmică, de pitorescul inedit al portului popu­lar etc. Faptul că mu­zeul odorheian va căuta să se încadreze acestui flux, este întrutotul lău­dabil. De asemenea, sunt cu totul binevenite ini­ţiativele menite a con-,­feri acţiunilor muzeisti­ce un maximum de ran­dament instructiv-educa­­tiv, vizînd educarea mul­tiplă a tinerei generaţii. Am dori să faceţi... pu­blice şi cîteva acţiuni i­­mediate, ce vor fi or­ganizate de către mu­zeul municipiului ! — în primul rînd vom continua săpăturile ar­heologice la cetatea Bud, la peştera Mereşti, pe valea Vîrghişului. Vom întreprinde cîteva sonda­je pentru îmbogăţirea ma­terialului muzeistic exis­tent în patrimoniul nos­tru Astfel la Corund şi Praid cu ajutorul direc­torilor de cămine cultu­rale, vom întreprinde o sistematică campanie de recoltare. Vom înregistra pe peliculă fotografică de­talii arhitecturale și ico­nografice conservate de bisericile, monumente is­torice, din aria noastră de cuprindere (Daia, Dîr­­jiu, Mugeni, Porumbenii Mari). De o amploare deosebită va fi cerceta­rea limesului dacic al imperiului roman desco­perit de-a lungul Bomo­­rodului. Scontăm pe par­ticiparea unui specialist din Polonia. La solicita­rea Filialei Cluj a Aca­demiei vom întocmi fi­şele necesare elaborării unui corpus al ceramicii romane din Dacia. O ac­ţiune căreia îi acordăm o atenţie specială este des­chiderea unor case mu­zeale în comunele din rază, a căror valoare e­­ducativă este unanim re­cunoscută. După deschi­derea, în anul trecut, a unui muzeu şcolar la Zetea,, în anul acesta vom acorda ajutor me­lodic şcolii din Praid, un­de a şi început aduna­rea materialului muzeis­tic. în alcătuirea unor a­­semenea saloane de is­torie şi artă locală un mare rol îl au profeso­rii de istorie, al căror­ sprijin pe toate planuri­le, poate fi de mare fo­los instituţiei noastre. •fr Prin urmare anul 1970 ar reprezenta un moment de „maturizare" a vieţii muzeale a municipiului. Planurile sunt­ mari, en­tuziasmul pe potrivă, per­sonalul ştiinţific posedă o pregătire corespunză­toare, în consecinţă e­­forturile se cer a fi la fel de mari şi entuziaste. Am constatat însă şi u­­nele neajunsuri care mai dăinuie în acest context general pozitiv. Muzeul din Odorheiu Secuiesc este deficitar, nu din vi­na sa, la capitolul mate­riale de laborator! Da­torită acestui fapt, pen­tru anumite determinări trebuie ca destul de des cineva să se deplaseze la Cluj sau Tirgu Mureș! Fonduri există pentru procurarea aparatelor res­pective dar nu există o... aprobare din partea Comitetului de stat pen­tru cultură şi artă, şi demersuri s-au făcut! Co­mitetul municipal pentru cultură­ şi artă, ca şi Co­mitetul judeţean pentru cultură şi artă ar putea în sfîrşit, interveni efi­cient spre a soluţiona a­­ceastă chestiune, de o... cuceritoare simplitate! C. COSTIN Interviul nostru cu FERENCZI GÉZA, directorul muzeului din Odorhe­i Secuiesc SIMBATA, 14 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emi­siunii. Emisiune in limba germană. 18.05 Bună sea­ra, fete! Bună seara, bă­­ieţi! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. La pescuit. O producţie a studiourilor poloneze. 19.30 Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice. Transmisiune de la Sofia. 19.55 Microavanpremiera. 20.00 Tele-enciclopedia. Din cuprins: Document. Oraşul erou Leningrad. 21.00 Film serial. Răzbunătorii. 21.50 Varietăţi cu pu­blic. 22.30 Telejurnalul de noapte. Telesport. Cam­pionatul mondial de schi. Probele nordice (re­zumat filmat). Transmisiune de la Strbske Pleso (Cehoslovacia). 23.00 Seară de romanțe. Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 14 FEBRUARIE în limba română. 6—­6,30 Orizont economic. Noi dimensiuni în activitatea ceferiştilor. Muzică populară la cere­rea ascultătorilor. Unde mergem? Din programul zilei. 18—19,30 Cronica actualităţii. Poşta muzicală. Magazin radio. Piese clasice interpretate de for­mații de muzică ușoară. Anul II, nr. 614 Iarna în tinerii munţi ai Harghitei. Fotó: M. LADISLAU , MIERCUREA-CIUC — Ci­­nematograful „Harghi­ta" : Operaţiunea Lady Chaplin, film italo­­franco-spaniol. nr . cu­lori, cinemascop. ■ JORHEIU SECUIESC Cinematograful Homo,­rod" : Bern şi comisa­rul San Antonio, film francez în culori GHEORGHENI - Cinematograful Mioriţa" : Băieţii în haine de piele, film englez TOPLIȚA — Cinematograful „Căliman" : Asasina­tul s-a comis luni, film german, cinemascop. CRISTURU SECUIESC Cinematograful .Pro­gresul" : Micul fugar, film sovieto-japonez în culori. GIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Un glonte pentru general, film italian în culori, cinemascop.­­ VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa" ■ Come­dianţii, seriile I—II, film american în culori. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful ,Bradul ș­i Vul­turii zboară devreme, film iugoslav. BĂLAN — Cinematograful „Mineral" . Cit timp eşti sănătos, film francez. BORSEC — Cinematograful Izvorul" : Șopronul roşu, film cehoslovac. BORSEC­­- Cinematograful „Borsec" : Apele pri­măverii, film cehoslovac în culori. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul" : Bă­tălie pentru Roma, seriile I—II, film germano­­român în culori, cinemascop. DITRĂU — Cinematograful „Mureșul" . Răutăcio­sul adolescent, film românesc.­

Next