Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-02-14 / nr. 614
Pag. 2 PROFIL DE ARTIST POPULAR Clădind tainic lăcaş sunetelor... Fără să aspire nici pe departe la vreun titlu de glorie, meşterul Lefi losif este unul dintre acei artişti populari, (pe drept cuvînt populari...) îndră-Tana confecţionării viorilor a stimulat multe condeie. S-au scris pagini pline de poezie despre lutieri vestiţi, începând cu acel mag de la Cremona, al cărui meşteşug a rămas pînă în zilele noastre de nepătruns. Dar însăşi arta de a întrupa lemnul în formă de vioară este adevărată poezie. Violina în sine, este un simbol al frumuseţii, prin aceea că o dată pronunţîndu-i-se numele, gîndul te duce la acei titani ai muzicii — să numim doar pe Mozart, Beethoven, Ceaikovski, Paganini etc.,— care i-au descoperit nobilului instrument virtuţi dintre cele mai uimitoare. Lirismul profund emanînd din rezonanţele miraculoase ale trupului de vioară, atestă bogăţia de frumuseţi cu care este dotat geniul uman ! Dar pentru ca miracolul muzicii să se producă, este nevoie ca instrumentul acesta firav să prindă viaţă ! Sunt lutierii cei ce aduc ofrandă muzicii, vioara... Am cunoscut la Gheorgheni, un meşter lutier, pe nume Löff Iosif. Prima violină a făurit-o prin 1934. Sexagenarul îndeletnicindu-se o viaţă, cu lucrul în lemn, s-a aplecat înfiorat de cutezanţa gestului, spre a smulge sunete melodioase din trunchiurile inerte! Poate pentru că, pribegind prin desişurile de codru, a simţit cum viatul cîntă prin rariştea de brazi, şi s-a glndit să nască el însuşi, pîntec de vioară fermecată.. Şi s-a apucat să înmlădie lemnul de tisa în formele dintotdeauna ale reginei instrumentelor. Şi munca nu-i deloc uşoară, întruclt nu este vorba numai de a turna modelul în lemn, ci de a clădi tainic lăcaş sunetelor, din îmbinarea cărora se va ivi vraja muzicii. De aceea procesul făuririi unei viori, conţine o însemnată doză de artă, arta inefabilă de a prinde rezonanţe ample în volumul microcosmetic al delicatei zone a muzicii. Ungherele interioare ale unei viori, nu sint nici ele indiferente In actul elaboraţiei, întrucît fiecare aduce tonului fundamental armonii specifice, care însumate, se constituie în acel atît de dulce cîntec, glasul cu unduiri fermecătoare, de un umanism sublim ... Stradivarius şi Amalfi, între lutierii celebri, au fost cei care au instilat viorii virtuţi de orgă... Fiţi de cei din jur pentru dăruirea cu care abordează actul de creaţie artistică, exteriorizînd prin aceasta cite ceva din comoara sufletului lor. Văzîndu-1 pe acest om cu ridurile timpului înscrise pe chipu-i blind, revin ca un înălţător adagiu cuvintele antice — ,,dintre toate fiinţele, omul este cea mai minunată...“. Şi pe strunele viorilor lui Joska-bács, melodiile sunt nespus de plăcute, minunate chiar, ca şi omul acesta — tezaur... Din rădăcini de tisa, măiestrul artizan, iveşte de asemenea, o sumedenie de graţioase obiecte pentru servicii de birou, finisate cu aceeaşi grijă şi bun gust. Căutînd frumosul, artistul popular îl află pretutindeni ! V. EMIL lipi L harghitei CALENDAR 14 FEBRUARIE 1821 A murit Petru Maior, filolog şi istoric. 1893 A murit publicista Maria C. A. Rosetti, participantă la revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. 1945 A murit utecistul Constantin Godeanu, erou al războiului antihitlerist (25 de ani), (n. 1919). SÎMBÂTA, 14 FEBRUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Te cântăm tinereţe — muzică uşoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.45 Radio publicitate. 14.00 Radioexpediţie pionierească. Concursul nr. 5. Participă reprezentative ale judeţelor: Dolj, Vîlcea și Olt. 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Petre Vancea. 20.10 — 365 de cîntece. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 în jurul globului. 21.20 Melodii de Nora Demetriad. 21.30 Moment poetic. Versuri de Adrian Maniu. 21.35 Solista serii — Caterina Caselli. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii. PROGRAMUL II 13.00 Cântec, joc și voie bună. 13.30 Fragmente din opera „Martha" de Fiotow. 14.03 La cabană — muzică ușoară. 14.30 Muzică de promenadă. 14.45 Din operetele lui Lehar. 15.00 Program interpretat de orchestra simfonică a Filarmonicii din Bacău. 15.35 Soliști de muzică populară. 16.00 Radiojurnal 17.05 Antena tineretului Cenaclul artelor. 17.20 Din înregistrările Măriei Tănase şi ale lui Grigoraş Dinicu. 17.35 Muzică uşoară de Sile Dinicu şi Alexandru Mandy. 18.00 Varietăţi muzicale. Valsuri de Johann Strauss ; pagini celebre din operete; canţonete nemuritoare; Noaptea Valpurgiei din opera „Faust" de Gounod. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 19.50 Noapte bună, copii. 21.40 Pentru fiecare, ritmul preferat. 22.10 Album de romanţe. 22.25 Muzică pentru pian de Claude Debussy. 23.55—1.00 Marci romantici ! Hector Berlioz, în program „Simfonia fantastica" (orchestra Societăţii de concerte a Conservatorului din Paris, dirijor Charles Münch). DUMINICA, 15 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Muzică populară. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră , cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor. 11.05 Poşta radio. 11.15 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toţi. PROGRAMUL II 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese instrumentale. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. Prinţesa Turandot de Carlo Gozzi. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntece pentru pionieri şi şcolari. 10.40 A 7-a artă. 11.00 Recviemul de Antonin Dvorak. De vorba cu cititorii : Ing. Daianovici A., Miercurea-Ciuc . Am primit scrisoarea dv. şi vă mulţumim pentru preţioasele date ce ni le-aţi furnizat. Copia scrisorii a fost expediată forurilor competente. De îndată ce vom primi un răspuns o să vi comunicăm şi dv. Vă invităm să ne mai scrieţi, la Aceleaşi mulţumiri şi indicaţii şi pentru cititorii Mihai Boca şi Ion Nica din Bălan, Mikloş Ileana din Sărmaş, Nelu Olteanu din Subcetate şi dr. Vereş Árpád din Praid. • Locatarilor din strada Gării nr. 6 bis, scara A. Vă rugăm să ne indicaţi apartamentul cu pricina şi dacă e posibil, să reveniţi cu o altă scrisoare semnată măcar de un locatar. * Ionel Ţifrea, elev — Subcetate. Gestul tău e demn de apreciat. Perseverează şi onorează plicurile trimise de redacţie. îţi aşteptăm primele veşti. M ILEANA DAN S II O nouă tehnică pentru spălarea găurilor de mină, elaborată la Institutul pentru cercetarea cărbunelui de la Ostrava- Radvanice (Cehoslovacia) şi iniţial destinată doar reducerii zgomotului şi a prafului în cursul operaţiunilor de perforare, s-a dovedit a avea şi o serie de alte avantaje deosebite. Echipamentul este extrem de simplu : o dată cu aerul comprimat se debitează şi un agent spumant special dintr-un vas de 80 1, un ajutaj de amestec execută acţiunea de amestecare şi spumare. Spuma este apoi debitată prin sfredel, a cărui rotaţie ajută la formarea şi compactarea spumei. Aceasta iese la fundul găurii, spală detritusul, iese pe la exteriorul sfredelului şi amortizează zgomotele provocate de vibraţia lor. Agentul spumant special este o soluţie apoasă (1:26) a unui material existent în comerţ sub numele de Afrodon — o soluţie de proteine stabilizată cu săruri organice. Spuma este uscată, densă şi nenocivă ; totodată, ea are o proprietate extrem de valoroasă :în loc de a dăuna solului arabil, ca bentonita şi alte materiale folosite la prepararea noroiului de săpare, ea acţionează ca un îngrăşămînt. Aceasta este deosebit de important atunci cînd un teren agricol este împestriţat de găuri de explorare, care ulterior sunt abandonate. Spuma poate fi folosită și la forarea pentru apă potabilă, deoarece nu poluează sursa de apă, iar diluarea sa semnalează imediat prezenta sursei de apă. Caracterul său uscat este avantajos în cazul formaţiilor constituite din argile care se umflă, cînd spălarea cu apă poate provoca perturbaţii şi, de asemenea, în formaţiunile calcaroase, unde umple sau blochează rapid golurile care, altminteri, ar provoca pier,deri considerabile de lichid de spălare. In plus, ea este un stingător de incendii eficient, chiar pentru cazul incendiilor produse prin arderea combustibililor lichizi. Mai importante sînt avantajele acestei tehnici pentru operaţia de foraj propriu-zisă : tot noroiul este evacuat din gaura de mină aşa de repede şi complet incit fărîmiţarea sa de către sfredel este redusă la minimum. Astfel se reduce mult uzura sculelor şi se măresc vitezele de perforare, deoarece mai puţină energie este cheltuită cu percutarea şi fărîmarea rocii. Spuma poate fi ajustată la orice densitate dorită; dacă este suficient de densă, ea va menţine chiar şi particulele grosiere în suspensie într-un mod atît de eficient, încît foarte puţin detritus se sedimentează la fundul găurii atunci cînd spălarea este întreruptă. De asemenea, spuma îşi curentul de aer asigură o răcire excelentă a sculelor. Această tehnică a fost încercată in legătură cu toate tipurile de scule obişnuite, atît la perforările cu sistem rotativ, cit şi la cele prin percuţie. în două privinţe, însă, spuma aceasta este inferioară spălării cu apă obişnuită. Ea nu exercită aceeaşi presiune pe pereţii găurii şi, de aceea, nu ajută la menţinerea materialului la locul său. în al doilea rînd, pînă acum nu s-a găsit o cale economică de regenerare a spumei uzate. Dar chiar şi aşa, noua tehnică s-a dovedit a fi mai ieftină decit, spălarea cu apă într-o serie de aplicaţii. Ea convine mai ales acolo unde sursa de apă este insuficientă. De asemenea, în locurile îndepărtate unde transportul masiv de agenţi de spălare obişnuiţi ar fi prea costisitor , cantitatea relativ mică de Afrodon este ieftină şi poate fi amestecată la faţa locului. Organizaţiile de prospectări geologice şi companiile petrolifere manifestă interes faţă de noua metodă. Ştiinţa în toată lumea VOM VALORIFICA LA MAXIMUM şi resursele instructiv-educative ale acţiunilor muzeistice. O vizită la muzeul din municipiul Odorheiu Secuiesc era, pînă mai lunile trecute, un prilej foarte inspirat de constatare a unor lipsuri, de care numai în foarte mică măsură se făcea vinovat personalul ştiinţific al muzeului... Ultima noastră descindere în municipiul de pe Tintova Mare, ne-a arătat o situaţie radical schimbată, evident în bine! Comitetul municipal pentru cultură şi artă îşi ieşise de mult din indiferenţa cu care-i trata pe entuziaştii de la muzeu, aşa incit acum sînt toate condiţiile asigurate pentru o activitate muzeală fructuoasă. * Pe directorul muzeului l-am aflat făcînd frumoase planuri de viitor, cu care va încerca să dea o replică de calitate, celorlalte muzee harghitene. — Mai întîi, ne-a spus Ferenczi Géza, directorul şi apreciatul specialist în probleme de istorie, aş încerca să fac publice câteva gînduri de perspectivă (unele foarte apropiate). Va fi o angajare a noastră în plus! Muzeul este reprofilat pe istorie. După amenajarea (în curs) a clădirii vom avea asigurat spaţiul necesar extinderii expoziţiei de bază, profilată pe arheologie şi istorie. Este de asemenea în curs de reorganizare expoziţia de artă populară. Consider însă că „reprofilarea" la care au fost supuse muzeele este bine gândită, numai dacă se acceptă o strict necesară elasticizare de principiu. Şi anume — pe lîngă expoziţia de bază, este neapărat necesară, impusă de realităţi, organizarea unor expoziţii suplimentare care să lărgească profilul muzeului, aceasta pentru a conferi instituţiei un complex potenţial instructiv-educativ. Aşadar — ca să luăm un exemplu — pe lingă relicvele evului mediu sau diversele vestigii de arheologie, pentru zona Odorheiului Secuiesc se impune amenajarea unei expoziţii de artă populară, atît de bogat reprezentată pe cursul superior al Tîrnavei Mari. Mai este şi altceva — în contextul dezvoltării fără precedent a turismului, numeroşi turişti din alte ţări ne vizitează şi se interesează, mai presus de orice, de tezaurul nostru de artă populară. Deşi propunerea noastră de a avea un profil mixt a fost respinsă, forurile superioare au acceptat ca, pe lingă profilul de bază al muzeului, să se poată organiza expoziţii temporare pe diferite teme. Pe lingă artă populară, publicul va putea vizita expoziţii de ştiinţe naturale, plastică ş.a. Această extensiune în repertoriul nostru de activităţi este cerută şi de sarcinile procesului instructiv-educativ din şcolilemunicipiului şi ale zonelor vecine ca şi de atribuţiunile ce ne revin în munca culturală de masă. Pentru cei peste cinci mii de elevi, dornici de a-şi completa cunoştinţele, de a cunoaşte cu mai multe amănunte, privitoare la specificul zonei, vom fi nişte gazde ospitaliere şi bine pregătite mereu. Red. — Desigur o dată intraţi în circuitul turistic internaţional trebuie să satisfaceţi cit mai complex exigenţele vizitatorilor. Ultimii ani turistici au confirmat faptul că amatorul de călătorii se interesează predominant , dearta populară, aşa-zis naivă, de acele simple broderii de impresionantă diversitate ritmică, de pitorescul inedit al portului popular etc. Faptul că muzeul odorheian va căuta să se încadreze acestui flux, este întrutotul lăudabil. De asemenea, sunt cu totul binevenite iniţiativele menite a con-,feri acţiunilor muzeistice un maximum de randament instructiv-educativ, vizînd educarea multiplă a tinerei generaţii. Am dori să faceţi... publice şi cîteva acţiuni imediate, ce vor fi organizate de către muzeul municipiului ! — în primul rînd vom continua săpăturile arheologice la cetatea Bud, la peştera Mereşti, pe valea Vîrghişului. Vom întreprinde cîteva sondaje pentru îmbogăţirea materialului muzeistic existent în patrimoniul nostru Astfel la Corund şi Praid cu ajutorul directorilor de cămine culturale, vom întreprinde o sistematică campanie de recoltare. Vom înregistra pe peliculă fotografică detalii arhitecturale și iconografice conservate de bisericile, monumente istorice, din aria noastră de cuprindere (Daia, Dîrjiu, Mugeni, Porumbenii Mari). De o amploare deosebită va fi cercetarea limesului dacic al imperiului roman descoperit de-a lungul Bomorodului. Scontăm pe participarea unui specialist din Polonia. La solicitarea Filialei Cluj a Academiei vom întocmi fişele necesare elaborării unui corpus al ceramicii romane din Dacia. O acţiune căreia îi acordăm o atenţie specială este deschiderea unor case muzeale în comunele din rază, a căror valoare educativă este unanim recunoscută. După deschiderea, în anul trecut, a unui muzeu şcolar la Zetea,, în anul acesta vom acorda ajutor melodic şcolii din Praid, unde a şi început adunarea materialului muzeistic. în alcătuirea unor asemenea saloane de istorie şi artă locală un mare rol îl au profesorii de istorie, al căror sprijin pe toate planurile, poate fi de mare folos instituţiei noastre. •fr Prin urmare anul 1970 ar reprezenta un moment de „maturizare" a vieţii muzeale a municipiului. Planurile sunt mari, entuziasmul pe potrivă, personalul ştiinţific posedă o pregătire corespunzătoare, în consecinţă eforturile se cer a fi la fel de mari şi entuziaste. Am constatat însă şi unele neajunsuri care mai dăinuie în acest context general pozitiv. Muzeul din Odorheiu Secuiesc este deficitar, nu din vina sa, la capitolul materiale de laborator! Datorită acestui fapt, pentru anumite determinări trebuie ca destul de des cineva să se deplaseze la Cluj sau Tirgu Mureș! Fonduri există pentru procurarea aparatelor respective dar nu există o... aprobare din partea Comitetului de stat pentru cultură şi artă, şi demersuri s-au făcut! Comitetul municipal pentru cultură şi artă, ca şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă ar putea în sfîrşit, interveni eficient spre a soluţiona această chestiune, de o... cuceritoare simplitate! C. COSTIN Interviul nostru cu FERENCZI GÉZA, directorul muzeului din Odorhei Secuiesc SIMBATA, 14 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. La pescuit. O producţie a studiourilor poloneze. 19.30 Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice. Transmisiune de la Sofia. 19.55 Microavanpremiera. 20.00 Tele-enciclopedia. Din cuprins: Document. Oraşul erou Leningrad. 21.00 Film serial. Răzbunătorii. 21.50 Varietăţi cu public. 22.30 Telejurnalul de noapte. Telesport. Campionatul mondial de schi. Probele nordice (rezumat filmat). Transmisiune de la Strbske Pleso (Cehoslovacia). 23.00 Seară de romanțe. Studioul Tg. Mureş SIMBATA, 14 FEBRUARIE în limba română. 6—6,30 Orizont economic. Noi dimensiuni în activitatea ceferiştilor. Muzică populară la cererea ascultătorilor. Unde mergem? Din programul zilei. 18—19,30 Cronica actualităţii. Poşta muzicală. Magazin radio. Piese clasice interpretate de formații de muzică ușoară. Anul II, nr. 614 Iarna în tinerii munţi ai Harghitei. Fotó: M. LADISLAU , MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita" : Operaţiunea Lady Chaplin, film italofranco-spaniol. nr . culori, cinemascop. ■ JORHEIU SECUIESC Cinematograful Homo,rod" : Bern şi comisarul San Antonio, film francez în culori GHEORGHENI - Cinematograful Mioriţa" : Băieţii în haine de piele, film englez TOPLIȚA — Cinematograful „Căliman" : Asasinatul s-a comis luni, film german, cinemascop. CRISTURU SECUIESC Cinematograful .Progresul" : Micul fugar, film sovieto-japonez în culori. GIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Un glonte pentru general, film italian în culori, cinemascop. VLĂHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa" ■ Comedianţii, seriile I—II, film american în culori. GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful ,Bradul și Vulturii zboară devreme, film iugoslav. BĂLAN — Cinematograful „Mineral" . Cit timp eşti sănătos, film francez. BORSEC — Cinematograful Izvorul" : Șopronul roşu, film cehoslovac. BORSEC- Cinematograful „Borsec" : Apele primăverii, film cehoslovac în culori. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul" : Bătălie pentru Roma, seriile I—II, film germanoromân în culori, cinemascop. DITRĂU — Cinematograful „Mureșul" . Răutăciosul adolescent, film românesc.