Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-02-25 / nr. 623

AIMUS III, nr. 623 Jurnal pionieresc Elevii Şcolii­­Ge­ne­rale nr. 7 din oraşul Topliţa au prezentat recent, pe scena clubului „23 Au­gust­“ din localitate un program cultural-artis­tic. Spectacolul a fost des­chis de corul şcolii (di­rijor Bartha Béla), care s-a bucurat de repetatele aplauze ale spectatori­lor. Piesa de teatru „In­­şir­te mărgărite“ de Vic­tor Eftimiu, regizată de Adincirea prieteniei Pionierilor din Praid le este încă vie în min­te excursia făcută în a­­nul trecut la copiii din satul Străoane, judeţul Vrancea. Prietenia din­tre elevii celor două şcoli se adânceşte. Pes­te 40 de pionieri cores­pondează intens cu prie­tenii lor din Străoane, in­­formîndu-i despre activi­tăţile şi rezultatele lor. La Praid au şi început deja pregătirile pentru întîmpinarea, în cursul verii, a micilor prie­teni din Străoane, profesoara Rotila Confiu, s-a dovedit a fi la înăl­ţimea exigenţei specta­torilor, aducînd pe sce­nă — intr-un minunat cadru de basm — pe Ileana Cosînzeana, rol interpretat de eleva An­tal Doina din clasa a Vlll-a, pe Păr-Frumos, interpretat de Doru Run­­can, Zmeul-zmeilor (li­mit Stoian), Buz­dugan (Dan Şandru), Vrăjitoa­rea, rol, în care eleva Alexandrina Ciobotă a dovedit mult talent , in rolurile celor trei fete de împărat au jucat ele­vele: Eudochie Floren, Rodica Săniuţă şi Csat­lós Etelka. Personajele au fost şi mai bine con­turate de minunatele cos­tume confecţionate de elevi. Interpreţii piesei s-au bucurat de un meritat succes nu numai în To­­pliţa, dar şi în comuna Bi­hor, unde, cu cîteva zile în urmă, s-au depla­sat la invitaţia şcolii ge­nerale din această loca­litate. De aceeaşi apreciere s-au bucurat şi recitato­rii şi soliştii vocali, prin­tre care amintim pe ele­vii: Dom Runcan, Vio­leta Braic, Alexandrina Ciobotă, Liana Urzică și alții. Cu aplauze furtunoase a fost primită echipa de dansuri, formată din 18 elevi ai claselor V—VII, condusă de către profe­sorul Nicolae Muntea­­nu, care a prezentat o suită de dansuri popu­lare. Spectacolul insă nu s-a încheiat aici. Micii artişti amatori, împreu­nă cu ceilalţi colegi ai lor — pionieri şi şcolari — s-au întors la şcoală, unde holul acesteia, fru­mos împodobit îi aştep­ta pentru „Carnavalul zăpezii“ organizat de către unitatea de pio­nieri cu ajutorul profe­sorului Aurel Sigmirea­­nu. Orchestra Liceului din Topliţa, i-a intîmpinat cu frumoase melodii de muzică uşoară şi de dans. Pregătindu-se dinainte pentru acest „eveniment“ elevii au oferit colegi­lor lor şi părinţilor sur­prize din cele mai plă­cute: parada costumelor şi a măştilor, întrecerea pentru desemnarea celui mai bun solist de muzi­că populară, a celui mai bun interpret al poezii­lor despre iarnă, în ca­drul cărora au fost pre­zentate şi creaţii origi­nale, jocurile distractive şi concursul de îndemi­­nare au completat cadrul distractiv al carnavalu­lui. S-au oferit premii pen­tru cel mai frumos cos­tum, pentru cea mai reu­şită mască, pentru cel mai bun solist, pentru cel mai bun interpret. ILEANA BÎRSAN, corespondentă Ileana Cosînzeana în mijlocul prietenilor ei Ciştigătorii unui concurs de săniuţe la care au participat pionieri din şcolile generale din Ocna de Sus, Ocna de Jos şi Praid. Startul unui alt concurs de săniuţe inter-clase, organizat la Şcoala gene­rală din Topliţa. Foto: P. MIKLÓS Din activitatea cercurilor de elevi Încă de la începutul anului şcolar, consiliul organizaţiei pionierilor, din Şcoala generală Su­seni a pus un deosebit accent pe organizarea cercurilor de elevi. îm­preună cu direcţiunea şcolii s-au studiat posi­bilităţile de organizare a unor activităţi cu un bo­gat conţinut instructiv şi educativ, şi — finind seama de interesele şi dorinţele copiilor — s-au organizat mai multe cercuri: de literatură ro­mână, folclor, de mate­matică, cercul foto etc. 136 de elevi îşi desfă­şoară activitatea în a­­ceste cercuri. Multe s-ar putea spu­ne despre activitatea noastră, in cadrul cercu­lui de folclor, pionierii culeg cîntece populare, basme, zicători, balade caracteristice zonei. In acest scop membrii cer­cului au vizitat-o pe Zol­tán Victoria, în vîrstă de 88 de ani, cintecele căreia fiind Înregistrate pe bandă de magneto­fon. O rodnică activitate desfăşoară şi cercul de literatură română, în ca­drul căruia membrii stu­diază viaţa şi opera cla­sicilor literaturii româ­ne. Dintre iniţiativele lor amintim corespondenţa cu cercul de limba româ­nă din satul natal a lui Ion Creangă. Totodată, membrii cercului pregă­tesc o excursie la Hu­­mulești. KISS LADISLAU, comandant de unitate — Suseni Daţi (Urmare din pag .) maşină de frezat". Şi­ iată că dosarului i se mai adaugă un deviz estima­tiv în valoare de 6.400 lei. Bine conturată, cu toate datele necesare a­­ceastă „enciclopedie" prinsă între două co­­perţi de carton s-a tre­zit faţă în faţă cu direc­torul complexului — in­giner Boac Virgil , ca­re după ce „studiază" re­feratele tehnico-econo­­mice şi celelalte acte, hotărăşte: „Se acceptă experimentarea maşinii, la secţia lăzi , Apemin", după terminarea lucrări­lor de execuţie, pe ter­men de 15 zile". Cu aprobările în bu­zunare, cei doi inovatori, ajutaţi de alţi inimoşi, au început construcţia maşi­nii, lucru ce s-a înche­iat în mai puţin de trei săptămâni. Totul, de la batia­ maşinii şi pînă la ultimul şurub, a fost con­fecţionat şi montat cu grijă. La terminare, co­misia numită pentru re­cepţie, formată din spe­cialiştii amintiţi mai sus, se deplasează la faţa lo­cului şi, după ce au vă­zut maşina în funcţiune, îşi pun semnăturile pe un­­act din care am ales cel mai semnificativ pa­ragraf: „Se poate achi­ta manopera conform de­vizului". După numai o lună de experimentare, dosarul porneşte pe acelaşi cir­cuit dar în sens invers. Comisia de omologare, compusă din inginerii Mincsor Valentin, Ioan Panait, Iamandie Tarea, Titus Antal şi Mircea Io­­nescu încheie un proces verbal în care se spune: „In urma experimentări­lor pe parcursul unei luni s-a constatat că a­­ceastă maşină nu are nici cel puţin productivitatea maşinii de frezat cu care s-a lucrat anterior". în în­cheiere se sublinia : „Se vor studia posibilităţile de utilizare (a maşinii n.n.) la un alt loc de muncă în vederea recu­perării construcţiei exe­cutate". Cu adresa nr. 1888/70, li se comunică inovato­rilor respingerea propu­nerii de inovaţie. Soarta maşinii a fost pecetluită. A fost scoasă din secţia unde şi-a trăit, mult prea scurta viaţă şi a fost transportată în altă sec­ţie, unde i-am făcut o vizită însoţiţi de inova­torul Ambrus Andrei. Plină de praf, ignorată de toţi, maşina îşi aş­teaptă o nouă soartă. Sperăm că nu aceea de a deveni fier vechi, cu destinaţia LC­M. N­u ştim cine a avut dreptate: cei care au ad­­mis experimentarea pro­punerii sau cei care au stabilit inutilitatea ei. Dar ştim că este de ne­­admis ca referatele de specialitate să se bazeze pe simple impresii, apre­cieri „din ochi", fără ve­­rificarea calculelor pre­zentate de autori. In ca­zul expus, lipsa de res­ponsabilitate a celor che­maţi să avizeze s-a sol­dat cu cheltuieli inutile de mii de lei, cu irosi­rea unui timp preţios de lucru al oamenilor şi u­­tilajelor, cu un consum nejustificat de materiale — cînd luptăm pentru economisirea fiecărui gram de metal! — pe scurt, pagube pe toată linia. Şi dacă aceste pa­gube s-au produs ca ur­mare a superficialităţii unor salariaţi în exerci­tarea atribuţiilor de ser­viciu, n-ar fi echitabil ca ei să le şi suporte ? -i drumul! întreprinderea de industrie locală „PARTIZANUL“ GHEORGHENI angajează: pentru secţia de mobilă din Gheorgheni ingineri tehnicieni pentru secţia metalurgie din Gheorgheni ingineri metalurgişti ingineri mecanici Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal al întreprinderii, din str. 1 Mai nr. 5, tel. 219 f ! Să reducem porţia mincătorilor de timp" (Urmare din pag. 1) Miercurea-Ciuc: Cit du­rează oare o astfel de călătorie scurtă ? într-o staţie din centrul oraşu­lui aşteptăm să sosească un autobuz... dar pe ghi­cite. De ce? Fiindcă nu se ştie cu siguranţă, la ce oră ar putea să trea­că prin staţie. Nici o tă­bliţă nu indică, cum ar trebui, ora sosirii sau a plecării autobuzelor. De fapt aceasta e o proble­mă mai veche pe care I.G.C. Miercurea-Ciuc o neglijează. Deci, nu vă putem răspunde la între­barea privind durata că­lătoriei. Dacă aveţi no­roc, autobuzul poate sosi la tanc. Dacă nu, aştep­taţi mult şi bine ! Cronos,, pacient la Odorheiu Secuiesc Mulţi pacienţi aşteap­tă zilnic la Policlinica din Odorheiu Secuiesc. Şi în ziua vizitei noastre coridoarele erau arhipli­ne. Deşi era ora 11, la unele din cabinete con­sultaţiile nu începuseră. Programul zilei, afişat în interiorul sălii, indica o­­rele de asistenţă : 7,30— 14. Am stat de vorbă cu pacienţii care şi-au pier­dut răbdarea. lată ce ne spunea Tamás Ioan, tur­nător la uzina din Vlă­­hiţa. — Aştept încă de la ora 7. La ora 13 trebuie să plec la uzină, fiindcă intru în serviciu. Mîine sînt, nevoit să vin din nou. Întîmplarea a făcut să discutăm cu un pacient venit tocmai de la Co­rund în primele ore ale dimineţii. Omul, datorită unei trimiteri hazardate la policlinică, pierdea a doua zi pentru o simplă consultaţie. Stînd de vor­bă cu tovarăşul Nagy Dénes, directorul policli­nicii, asupra acestui caz, am reţinut cîteva amă­nunte. — Cazul muncitorului Sukei Francisc, venit din Corund, cu trimitere pentru radiologie, este o greşeală a medicului de acolo, fiindcă numai spe­cialistul din cadrul poli­clinicii poate să-şi dea avizul pentru radiologie. Pacientul a fost trimis din nou la Corund, de unde trebuie să ceară altă trimitere, de data a­­ceasta către specialist. Astfel de nereguli ca­re pun oamenii pe dru­muri sunt, destule. Fiecare unitate, fiecare instituţie, are obligaţia morală de a înlătura a­­ceşti „timpi morţi", de a uşura rezolvarea opera­tivă a solicitărilor cetă­ţenilor. Deseori, sub pa­ravanul aşa-ziselor „con­diţii obiective", „mâncă­torii de timp" fură ore, zile întregi din timpul nostru. Nu trebuie să manifestăm pasivitate fa­ţă de aceştia, ci să le re­ducem „porţia". HAHGHITE! DrSTREPRINDEREA JUDEȚEANĂ EXTEACT/V­NZ METAL 0- CH/M/CA CI.J.E.M.CO Miercurea-Ciuc str. Hargh­ita nr. 47 Angajează strungari și frezori muncitori necalificaji, pentru carierele: Şuta- Miercurea-Ciuc, Văcăreşti-Ciuc, Suseni — I­ I I­I­I Şi-a făcut „plinul" dar şi-a golit punga Simon Imre di® Miercurea-Ciuc a colindat mai multe localuri, dar nu reuşise să-şi facă „plinul". Punctul terminus a fost bufetul „Expres" de pe strada Florilor din Miercurea-Ciuc, unde ajungînd în vădită stare de ebrietate, a provocat la ceartă pe consumatori şi-n cele din urmă s-a „trezit" căzut pe vitrina mare a frigiderului din local, pe I I I care a spart-o. Pentru tulburarea liniştii publice a fost amen­dat cu 300 lei, iar preţul şi montatul vitrinei noi în locul celei pe care a spart-o l-a costat încă 600 lei. Tot ce a cheltuit în seara cu pricina se ridică I la vreo 1000 lei. L-a costat cam scump cheful, I dar poate astfel să-i piară pofta de asemenea „dis­tracţii" ! V. RUSU Dai un ban... primeşti o chitanţă falsă Meszely Anton era directorul Căminului cultu­­ral din Lueta. Că făcea sau nu făcea muncă cultu­­rală, să aprecieze alţii. La un moment dat or­ganele de miliţie din comună au observat însă în activitatea lui ceva suspect. Cercetînd mai în­deaproape, s-au convins că Meszely Anton îşi procurase un chitanţier fals pe baza căruia încasa bani de la populaţie. Evident, banii adunaţi îi băga în buzunarul propriu. A strîns suma de 2.346 lei, cînd fapta i-a fost dată în vileag. Acum așteaptă să fie judecat pentru delapidare. Poate chiar în sala căminului cultural al cărui presti­giu l-a pătat.­­ Sergent major ILIE CENGHER MĂSURILE ADOPTATE VOR AMPLIFICA REALIZĂRILE DE PINA ACUM (Urmare din pag. 1­ nu pot fî valorificate în mod satisfăcător. Faptul că cooperatorii din această unitate se preocupă de creşterea producţiei vegetale, de valorificarea superioară a pămîntului, rezultă şi din alte sarcini ce şi le-au asumat: irigarea a 70 ha, pregătirea altor 25 ha pentru anul viitor, dese­carea a 20—25 ha situate în lunca inundabilă a Tîrnavei Mari în marea lor majori­tate cooperatorii au insis­tat asupra modalităţilor concrete de transpunere în viaţă a sarcinilor ce le stau în faţă. Atrage atenţia, în primul rînd, propunerea cooperatoru­lui Farkas Béla de a se efectua două arături, ceea ce va duce la creşterea eficienţei în acţiunea de combatere a buruienilor. Terenul arabil al acestei unităţi se prezintă într-o stare de tasare aproape permanentă şi, ca urma­re, discuirea atinge doar un strat superficial, fără ca brazda să fie întoar­să, aşa cum se cere. în acest scop s-ar putea folosi plugurile pentru dezmiriştit, dar ele lip­sesc din dotarea secţiei de mecanizare din loca­litate. E necesar ca I.M.A. Odorheiu Secuiesc să ia din timp măsurile ce se impun. Coopera­­toarea Tordai Irma a ce­rut consiliului de condu­cere să asigure transpor­tul finalui ce se cuvine membrilor cooperatori. Vorbitoarea s-a arătat satisfăcută de propune­rea ca în acest an să nu se acorde fînețe naturale acelor cooperatori care nu au efectuat minimul de zile calendaristice stabilit de adunarea ge­nerală. Pornind de la prevede­­rile planului de produc­ţie, a cărui modalitate de realizare a fost precizată prin planul de măsuri, şi luînd în considerare pro­­punerile şi sugestiile co­operatorilor, rezultă că în acest an sarcinile cu privire la creşterea pro­ducţiei vegetale şi ani­male vor putea fi reali­zate şi chiar depăşite. Pentru aceasta se cere însă, atît din partea con­siliului de conducere, cît şi a tuturor cooperatori­lor, o participare activă la transpunerea în viaţă a măsurilor stabilite. JUDO Recent, In sala spor­­tivă a Liceului din Mier­­curea-Ciuc s-au întîlnit formaţiile de judo „Să­nătatea" Miercurea-Ciuc şi „Straja" Gheorgheni. După o întrecere spec­taculoasă, cele mai bune rezultate individuale au fost înregistrate de ur­­mătorii judoişti : La 63 kilograme , Sala­mon Dionisie (Sănăta­tea); la 70 kilograme: Gáli Iosif (Sănătatea); 80 kilograme: Csíki Ladis­­lau (Sănătatea); la 93 kilograme: Vasile Iena­­che (Straja). Acest sport bărbătesc, în plină ascensiune în ju­deţul nostru, a stîrnit in­teresul a numeroşi cetă­ţeni ai oraşului — pre­zenţi la întîlnire. V_______________________/ Pag. 3 Rezultate scontate în prima zi Prin telefon, de la trimi­sul nostru, GHEORGHE SIRBU. Hocheiul, sport practicat în exclusivitate de bărbaţi, a atras ieri în arena de gheaţă 23 Au­gust din Bucureşti, peste 5.000 de spectatori dornici să asiste la confruntarea celor opt echipe secunde ale hocheiului mondial angajate în lupta pentru un loc în primul eşalon dominat deo­camdată de marile echipe ale Uniunii Sovietice şi Cehoslova­­ciei. Reuniunea de dimineaţă a a­­dus în prim plan întîlnirea din­­tre S­UA, şi Japonia, în care prima se prezintă cu o carte de vizită onorată de un stagiu des­­tul de îndelungat în rindul ce­lor mai bune şase formaţii din lume şi cu un serios bagaj de cunoştinţe tehnice şi tactice, iar cea de-a doua avea de par­­tea ei, elementul noutate, sur­priza. Intimidaţi parcă de valoarea adversarului, hocheiştii niponi nu au arătat tot ce ştiu, fiind obligaţi să cedeze treptat, după numai 5 minute de joc şi scor egal (1—1), recunoscîndu-se în final învinşi cu 11—1 (4—1; 3— 0; 4—0) de un adversar care le-a fost net superior. Jocul următor. Bulgaria — Elveţia era de pe-aci să pro­ducă surpriză. Timp de peste 50 minute rezultatul a fost în cumpănă şi la scorul de 3—2 pentru elveţieni, hocheiştii bul­­gări au avut nenumărate ocazii de a egala şi chiar de a lua conducerea. Dar cu toate că la un moment dat aveau doi jucă­­tori în plus pe gheaţă, lipsa de experienţă şi carenţele de or­din tehnic, nu le-au permis să marcheze nici un gol. Primind încă unul au fost obligaţi să părăsească terenul învinşi cu 4— 2 (2—1; 1—0; 1—1). O partidă de un ridicat nivel tehnic, cu frumoase faze de hochei de calitate, au furnizat echipele Iugoslaviei şi R.F. a Germaniei, cu toate că tabela de marcaj a înregistrat în final victoria echipei germane cu 6—3 (1—1; 2—1; 3—1), cei care au controlat mai mult de două reprize jocul au fost iugo­­slavii. Victoria R. F. a Ger­­maniei, meritată, se datorește însă și unui moment de deru­tă survenit în echipa iugoslavă la începutul ultimei reprize cînd, în plină dominare iugo­slavă portarul Knez, înlocuito­rul lui Gale, a primit două goluri destul de uşor. Cu toate eforturile depuse de Hiti şi Fele, de departe cei mai buni, rezultatul nu a mai putut fi tranşat în favoarea Iugoslaviei. La prima lor apariţie într-un îneci oficial în faţa entuziaşti­lor spectatori bucureşteni, ho­cheiştii români au deziluzionat pierzînd meciul cu Norvegia la scorul de 4—3 (2—0; 2—0; 0—3). Nu atît reprezentanţii au ■nemulţumit cît mai ales jocul slab prestat de hocheiştii noş­tri, lipsa lor totală de angajări, care timp de 40 minute nu au reuşit să înscrie nici un gol, deşi au avut numeroase ocazii. Au fost chiar momente cînd e­­voluţia unor jucători cunoscuţi ca Varga, fraţii Szabó, Fogaraş a fost de-a dreptul lamentabilă atrăgînd dezaprobarea tribune­­lor. Aceleaşi tribune au erupt ca un vulcan în ultima repri­ză, cînd jucătorii noştri au ară­tat cu totul altă fată, dominînd şi înscriind în numai 6 minute 3 goluri, dîndu-le astfel speran­ţa în obţinerea unei victorii care însă pînă la urmă nu s-a realizat. 'îQhMN|Ao1° volei Un scor ce nu mai miră pe nimeni Prima întîlnire a echi­pei de volei „Voinţa" Miercurea-Ciuc cu for­maţia „Ceahlăul" Piatra Neamţ, în returul cam­pionatului republican Di­vizia A, s-a soldat cu o nouă înfrîngere a spor­tivelor de la Voinţa. Ex­plicaţia este simplă şi oarecum obiectivă. Dacă ne gîndim la faptul că formaţia a fost părăsită de patru jucătoare de bază (dintre cele care au participat şi au luptat efectiv pentru intrarea în divizie) şi că aceste jucătoare au fost înlocui­te cu jucătoare de rezer­vă, scorul de 3-0 nu trebuie să ne mire. Tinereţea şi elanul ju­cătoarelor (vîrsta medie 20 ani) nu poate veni în completarea lipsei teh­nicii şi tacticii atît de necesare pentru nivelul diviziei A. Sarcina cea mai im­portantă care îi revine echipei, va fi pregătirea lotului în vederea parti­cipării cu succes (nu ca figurant) în divizia se­cundă a ţării. Meciurile oficiale în returul cam­pionatului republican, tre­buie să le privim ca o treaptă de pregătire pen­­tru sezonul următor, ce­ea ce impune, modifica­rea sistemului de atac şi apărare, un mai mare ac­cent pe omogenizarea e­­chipei, pe pregătirea in­dividuală POGONYI GH.

Next