Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-01-13 / nr. 586

CONSFĂTUIRE PE TEMA ÎMBUNĂTĂŢIRII MUNCII ÎN C.A.P. Timp de patru zile la Odorheiu Secuiesc se desfăşoară consfătuirea cu privire la normarea, retribuirea şi organizarea muncii în C.A.P., pre­cum şi referitor la sarcinile ce revin unităţilor agricole în realizarea planului pe anul 1970. La consfătuire — care se desfăşoară în opt grupe — participă preşedinţii, inginerii-şefi şi contabilii, şefi din unităţile agricole. Iau parte şi instruc-, tori ai comitetului judeţean de partid, secretari ai comitetelor comunale de partid, ai organiza­ţiilor de partid din C.A.P., inginerii-şefi şi secre­tarii comitetelor de partid din întreprinderile pen­tru mecanizarea agriculturii, aparatul Direcţiei agricole judeţene şi U.J.C.A.P., precum şi repre­zentanţi ai instituţiilor care au relaţii cu coopera­tivele agricole de producţie. ­ •A. ÎNCEPUT DE AN ÎN INDUSTRIA LOCALĂ­­ I. J. I. L. Odorheiu Secuiesc Întreprinderea judeţeană de industrie locală din Odorheiu Secuiesc şi-a sporit suprafeţele de pro­­­­ducţie, prin darea în funcţiune a unei noi hale­­ pentru prelucrări şi confecţii metalice. Avînd o­­ suprafaţă de 500 mp, noua hala permite creşte­­­rea producţiei cu peste 20 la sută, organizarea­­ judicioasă a fluxului de fabricaţie, sporirea pro­­­ductivităţii muncii, asigurînd totodată o substan­­­ţială îmbunătăţire a condiţiilor de lucru ale­­ muncitorilor metalurgişti. Voşlobeni La Voşlobeni, sunt în curs de execuţie lucrări de dezvoltare a secţiei de exploatare a dolomitei, care vor permite dublarea producţiei acestui im­portant material, solicitat îndeosebi de Combina­tul siderurgic din Galaţi. în prezent, se lucrează la extinderea carierei, pentru crearea unui front de lucru mai larg, în vederea mecanizării opera­ţiunilor. Aici a fost pusă recent în funcţiune o instalaţie de concasare a dolomitei, cu o capaci­tate de 50.000 tone anual In acelaşi timp, se fac pregătiri pentru dublarea capacităţii staţiei din Miercurea-Ciuc de măcinare a dolomitei. „Partizanul” Gheorgheni . Pe linia preocupărilor pentru lărgirea continuă­­ a colaborării cu întreprinderile industriei repu-­­­blicane, întreprinderea de industrie locală „Par- J tizanul" din Gheorgheni a asimilat fabricaţia unui­­ nou produs: cutii capsulate utilizate la tablourile­­ electrice industriale şi pentm blocurile­ de to­­l cuinţe, în acest an se vor produce 60.000 bucăţi­­ de asemenea cutii.­­ Paralel, a fost perfecţionată şi lărgită producţia­­ diafragmelor pentru măsurarea presiunii şi debi­­t­­el­or fluidelor. Volumul producţiei acestor apa-­­­rate de mecanică fină va fi în acest an de 15­­ ori mai mare decît în 1969, anul cînd a fost asi-­i­milată fabricaţia acestui produs.­­ CUMPHNNTĂ, NJĂ, MIERE: • • • " ' Biletul la control! CA SA POŢI CERE, trebuie întîi să dai Cu cîteva zile In ur­ma, treceam pe la sec­torul zootehnic al Coope­rativei agricole de pro­ducţie din Misentea, în­soţit de medicul circum­scripţiei veterinare Sîn­­crăieni. Aici, la locul a­­flat sub domnia curăţe­niei exemplare, în mijlo­cul lotului, l-am întîlnit pe îngrijitorul Gecui Pe­tre, la un plăcut ,,taifas“ cu .. . un viţei de cîteva luni. Un om matur a fost surprins într-o joacă co­pilărească ! E un păcat ? Greşim oare afirmînd că bunăstarea lui îşi are punctul de plecare toc­mai în astfel de gesturi? Desigur, nu. „N-aş putea dori — ne mărturisea dînsul — o satisfacţie mai mare decit aceea de a vedea animalele bine întreţinute. La lotul de care răspund n-au existat cazuri de mortalitate. Nu pot concepe acest lucru. Mă preocupă doar un singur lucru, pe care voi dori să-l realizez cît mai grabnic şi anume : să ob­ţin cît mai mult lapte de la o vacă furajată", In prezent obţine zilnic de la lotul său 38—40 litri lapte. E un succes pe care vrea să-l depăşeas­că şi va putea. Fiindcă e st­ăp­în­it de o mare dra­goste faţă de animale. Acest om nu lucrează la Misentea decît din pri­­­m­ăvara anului trecut, dar ţine să ne amintească că e locuitor al munţilor şi că din fragedă copilărie a prins să înveţe aceas­tă „frumoasă meserie", cum o denumeşte dînsul. Adevăratul îngrijitor de animale îşi uită cu greu locul său de mun­că, animalele care i-au răsplătit din plin stră­daniile. Iată-l pe Nagy Bezideriu. La un moment dat s-a hotărât să pără­sească sectorul zooteh­nic. Acum însă lucrează din nou acolo. — Ce te-a determinat, să te întorci? — l-am întrebat. — „Dacă nu îndrăgeam atît de mult animalele, nu m-aș fi reîntors nici­odată. Aş vrea să ştiţi că încă din prima zi am re­gretat plecarea. Era însă tîrziu. în locul meu au fost angajaţi alţi îngriji­tori şi cu toate că ob­servam nepriceperea lor, nul mai puteam face ni­mic. Acum însă îmi voi da silinţa ca în cel mai scurt timp să readuc to­tul la starea de odinioa­ră. Producţia de lapte a crescut şi acesta e doar, un prim rezultat. De alt­fel, în activitatea mea pornesc de la ideea că grija faţă de animale este răsplătită, cu timpul, pe măsura eforturilor depu­se". Despre munca acestui om vorbesc mai bine fap­­tele sale pentru care me­rită laudă, în cei şa­se ani de activitate con­tinuă la sectorul zoo­tehnic a devenit un în­grijitor priceput, cunos­cător al tuturor „secrete­lor" meseriei. Cu cîteva zile în urmă, în puterea nopţii, a fost chemat la o fătare grea. Doi viţei îşi cereau dreptul la via­ţă. Muncind ore în Şir, fără a simţi oboseala şi dovedind că ştie să se descurce la fel ca şi un specialist, a salvat ambii viţei. Acum ni-i arată şi, pe faţa lui se poate citi o deplina satisfacţie. în­grijitorul de animale pro­fită însă şi de prezenţa medicului veterinar şi-i cere să examineze una din vacile de lapte. „Simt că ceva nu-i bine", îi s­pune dînsul, cu o u­­şoară îngrijorare. între îngrijitorii de a­­nimale de la Misentea am stat doar cîteva ore, suficient însă pentru a ne convinge că în acti­­vitatea lor sînt fapte şi realităţi demne de toată lauda şi care fac cinste acestor oameni. La cîtva timp am intrat în grajdurile sectorului zootehnic al cooperativei din Leliceani. Ni se părea că ne aflăm într-o altă lume, îngrijitorul de ani­male părea că lipsește cu desăvirșire. Gunoiul se afla ,la loc de cinste". Animalele se găseau în­tr-o stare greu de de­scris. Nici un­­ semn nu indica că ar exista pe undeva, ascunsă priviri­lor, o cît de anemică preocupare de îngrijire a animalelor. T. PÂRLEA (Continuare in peg­e­ r Zootehnia judeţului — la cola posibilităţilor şi cerinţelor actuale ! Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr.586 Marti 13 ianuarie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Profil cotidian Fotó: M. BENEDEK Consiliul popular judeţean Harghita CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Harghita, In temeiul dispoziţiunilor art. 23 și 47 din Legea nr. 57/1968 de organi­zare și funcţionare a consiliilor popu­­­lare, Avînd in vedere planul de muncă al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean pe trimestrul I, 1970, Decide: ART. 1. Se convoacă Consiliul popular al judeţului Harghita în a IV-a sesiune ordinară pe ziua de 23 ianuarie 1970, ora 9 în sala mare de şedinţă a Consiliului popular ju­deţean cu următorul proiect de or­dine de zi :­­ Expunerea de motive și proiec­tul de hotărîre privind adoptarea pla­nului economic al Consiliului popu­lar al județului Harghita pe anul 1970 2. Expunerea de motive şi proiec­tul de hotărîre privind adoptarea bu­getului Consiliului popular al jude­țului Harghita pe anul 1970. 3. Raport comun al comisiilor per­manente privind realizarea planului economic şi al bugetului pe anul 1969 Propuneri şi măsuri pentru realizarea planului economic şi a bugetului pa anul 1970. 4. Ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul executiv al Consiliului popular județean Harghita între cele două sesiuni. ART. 2. Prim-vicepreşedintele și se­­cretarul Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean sunt însăr­cinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN IUGOSLAVIA Sosirea la Belgrad BELGRAD — Trimişii speciali Agerpres, N. Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni di­mineaţa la Belgrad, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federa­le, Mitra Ribici­i. Premierul român este însoţit în vizita pe care o întreprinde în R. S. F. Iugoslavia de Emil Dră­­gănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­­­t­ri, preşedintele părţii ro­mâne în Comisia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Gheorghe Buzdugan, pre­şedintele Consiliului Na­ţional al Cercetării Ştiin­ţifice, Nicolae Ecobes­­cu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vice­preşedinte al Comisiei guvernamentale de cola­borare şi cooperare e­­conomică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al mi­nistrului industriei con­strucţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al minis­trului minelor, de con­silieri şi experţi. Pe peronul gării Du­­nav din Belgrad — îm­podobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi de Mitia Ri­bicici, preşedintele Ve­cei Executive Federale, Stepan Maruşici, preşe­dintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Du­san Gligorievici, membru (Continuare în pag. a 4-a) Dejun oferit de tovarăşul Mitia Ribicici Preşedintele Vecei Exe­cutive Federale, Mitia Ri­bicici, a oferit, luni la a­­miază, un dejun în onoa­rea preşedintelui Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele păr­­ţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, Ni­colae Bcobescu, Grigore Bîrgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu şi Vasile Şan­­dru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vla­­hov, vicepreşedinte al Skupştinei Federale, Mi­ka Spiliak, preşedintele Vecei Popoarelor a Skup­­ştinei Federale, S. Maru­­şici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voi­­vodina, Duşan Gligorie­vici, membru al Vecei Executive Federale, pre­şedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugo­­slavo-română de colabo­(Continuare în pag. a 4-a) Plenara Consiliului U.J.C.A.P. Ieri a avut loc plena­ra Consiliului U.J.C.A.P. la care au luat parte membrii, membrii suple­anţi şi aparatul Consiliu­lui U.J.C.A.P., precum şi membrii comisiei de re­vizie. La plenară au luat par­te de asemenea, membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid ai Comitetului executiv al Consiliului popular jude­­tean, instructori ai Comi­tetului judeţean de par­­tid, precum şi secretari ai comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid, a­­paratul Direcţiei agrico­le judeţene. După deschiderea lu­­c­rărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Ludo­vic Fazekas, prim-secre­­tar al­ Comitetului jude­ţean de partid, preşedin­tele Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean, care , în spi­ritul hotărîrii recentei Plenare a C.C. al P.C.R. a propus, în vederea în­tăririi activităţii de con­ducere a U.J.C.A.P. , ca tovarăşul Ubornyi Mihail, secretar al Comitetului judeţean de partid, să fie ales şi în funcţia de preşe­­dinte al Consiliului uniu­­nii judeţene a coopera­tivelor agricole de pro­ducţie. Propunerea a fost aprobată în unanimitate. în continuare, tovară­şul Ubornyi Mihail a pre­zentat propuneri de schimbare din funcţie a tovarăşilor Gotthard Dio­­nisie şi Ilie Cîmpean, vi­cepreşedinţi ai Consiliu­lui U.J.C.A.P. ca urmare a primirii altor însărci­nări. Funcţiile de vice­preşedinţi ai consiliului au fost încredinţate to­varăşilor Búzás Blazîu şi Jakab Árpád. La al doilea punct al ordinei de zi, tovarăşul Ubornyi Mihail a vorbit despre sarcinile ce revin unităţilor agricole din judeţul nostru în lumina Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 şi plenarei Consi­liului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agrico­­le de Producţie cu privi­re la ridicarea nivelului agriculturii şi aplicarea noilor principii ale nor­­mării, retribuirii şi orga­nizării muncii în coope­rativele agricole de pro­ducţie. ■*­ UN PERSONAJ IMPORTANT AL SATULUI DE AZI: Convorbire cu tovarăşul NICOLAE NISTOR, directorul Casei Centrale a Creaţiei Populare — Marea ctitorie cul­turală întreprinsă de par­­tid la sate, aliată in con­tinuu curs de desăvîrşi­­re, cunoaşte, in zilele noastre, o etapă nouă, te­meiuri şi rosturi noi. Pre­ţioasele indicaţii privind dezvoltarea muncii cul­tural-educative de masă cuprinse în documentele Congresului al X-lea al P.C.R., precum şi cele­lalte măsuri luate în a­­cest sens de partidul şi statul nostru, au creat un cadru nou de dinami­zare a factorilor meniţi să determine dezvoltarea sa culturală. În rîndul a­­cestor factori, un loc de prim plan îl ocupă di­rectorul căminului cultu­ral. Cine este şi ce tre­buie să fie acest impor­tant personaj al satului contemporan, de a cărui personalitate şi însuşiri depinde, în cea mai ma­re măsură, succesul ori­­cărei acţiuni culturale ? — în ultima vreme, problema aşezării activi­tăţii cultural-educative pe un fundament ştiin­ţific, adecvat sarcinilor şi condiţiilor actuale, a devenit obiectul a nume­roase dezbateri, în pa­ginile unor reviste de specialitate, în paginile ziarelor, a­u fost inserate discuţii largi pe tema ca­re face obiectul convor­birii noastre. Ceea ce mi se pare însă că a dăunat acestor discuţii, este a­­lunecarea către aspectul formal al lucrurilor. Or, tocmai acest lucru aş vrea să-l evităm, pe cît posibil, fapt pe care vreau să-l subliniez încă de la bun început. Şi acum­, să răspund la întrebare: directorul de cămin cultural sătesc în­truneşte în persoana sa multiple îndatoriri socia­le. în numeroase cazuri, el este locţiitor a­l secre­tarului comitetului comu­nal de partid şi în aceas­­tă calitate trebuie să a­­sigure o simbioză per­fectă intre munca poli­tică de masă şi cea cul­turală, trebuie să aibă competenţa necesară co­ordonării tuturor forţelor culturale din comuna sa pentru a putea să ridice viaţa culturală pe o treap­tă nouă, mai înaltă. Tre­buie să recunoaştem că pînă nu de mult, într-o seamă de localităţi, di­rectorii de cămine cultu­rale erau oameni înscău­naţi la înt­împlare într-o astfel de funcţie, oameni fără pasiune şi compe­tenţa ori puterea necesa­ra de a influenţa opinia publică a satului, de a conduce viaţa spirituală a locului respectiv. Nu o dată, unele organe de partid şi de stat comu­nale îi priveau ca pe niş­te auxiliari oarecare, „fe­te în casă“ la toate, spe­cializaţi în­­mobilizări" de tot felul. Astăzi, ca­litatea de director de că­min cultural este extrem de importantă, a căpătat o funcţie politică de înalt ordin. — Ce însuşiri trebuie să predomine, după păre­rea dv., în profilul spi­ritual al unui director de cămin cultural ? Vocaţie este un ele­ment indispensabil, dar ea nu trebuie înţeleasă într-un sens strimt, limi­tat. Vocaţia nu înseamnă doar o predilecţie oare­care, o anu­me tragere de inimă către o preocupa­re culturală. Se spune, a­­desea, despre cite un di­rector de cămin cultural că „are vocaţie" — pen­tru că ştie să „scrie" fru­­mos conferinţele dumini­cale sau ştie să cînte la vreun instrument!!! Vo­caţia înseamnă însă mult mai mult: înseamnă, pe lngă calităţi înnăscute, o dăruire totală muncii culturale, un sens înalt, o misiune a vieţii. Chiar şi cei mai buni directori de cămine cul­turale, oameni cu o te­meinică cultură, trebuie să se perfecţioneze ne­încetat, să atingă noi trepte de pregătire pro­fesională, pentru a de­veni, cu adevărat, pro­pagatori competenţi ai celor mai înaintate idei ale epocii noastre. Vorbind despre vocaţia care trebuie să stea la baza rosturilor de viaţă ale unui intelectual de la sat, Dimitrie Gusti o definea drept „un senti­ment profund al unei da­torii naţionale de înde­plinit, dominat de pasiu­nea pentru lucrul de rea­lizat, cîrmuit de conşti-­­ inţa unei misiuni de în­­deplinit. Vocaţie are, deci, o motivaţie psiho­socială de prim rang şi determină impulsuri con­tinue în existenţa unui intelectual adevărat. — Dar s-a întîmplat, şi practica a dovedit din păcate acest lucru, ca în funcţia de director de cămin cultural să fie nu­miţi şi oameni fără, ceea ce dv. denumeaţi voca­ţie! — Oamenii fără voca­ţie nu au ce căuta în nici unul din domeniile cul­turii. Printre directorii de Interviu consemnat de: V. MUNTEANU |Continuare în pag . 2­a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI La Fabrica de încălţăminte „Modern" din Timişoara, specialişti de la serviciul creaţie examinează noile modele de poşete. de

Next