Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-01-13 / nr. 586
CONSFĂTUIRE PE TEMA ÎMBUNĂTĂŢIRII MUNCII ÎN C.A.P. Timp de patru zile la Odorheiu Secuiesc se desfăşoară consfătuirea cu privire la normarea, retribuirea şi organizarea muncii în C.A.P., precum şi referitor la sarcinile ce revin unităţilor agricole în realizarea planului pe anul 1970. La consfătuire — care se desfăşoară în opt grupe — participă preşedinţii, inginerii-şefi şi contabilii, şefi din unităţile agricole. Iau parte şi instruc-, tori ai comitetului judeţean de partid, secretari ai comitetelor comunale de partid, ai organizaţiilor de partid din C.A.P., inginerii-şefi şi secretarii comitetelor de partid din întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, aparatul Direcţiei agricole judeţene şi U.J.C.A.P., precum şi reprezentanţi ai instituţiilor care au relaţii cu cooperativele agricole de producţie. •A. ÎNCEPUT DE AN ÎN INDUSTRIA LOCALĂ I. J. I. L. Odorheiu Secuiesc Întreprinderea judeţeană de industrie locală din Odorheiu Secuiesc şi-a sporit suprafeţele de producţie, prin darea în funcţiune a unei noi hale pentru prelucrări şi confecţii metalice. Avînd o suprafaţă de 500 mp, noua hala permite creşterea producţiei cu peste 20 la sută, organizarea judicioasă a fluxului de fabricaţie, sporirea productivităţii muncii, asigurînd totodată o substanţială îmbunătăţire a condiţiilor de lucru ale muncitorilor metalurgişti. Voşlobeni La Voşlobeni, sunt în curs de execuţie lucrări de dezvoltare a secţiei de exploatare a dolomitei, care vor permite dublarea producţiei acestui important material, solicitat îndeosebi de Combinatul siderurgic din Galaţi. în prezent, se lucrează la extinderea carierei, pentru crearea unui front de lucru mai larg, în vederea mecanizării operaţiunilor. Aici a fost pusă recent în funcţiune o instalaţie de concasare a dolomitei, cu o capacitate de 50.000 tone anual In acelaşi timp, se fac pregătiri pentru dublarea capacităţii staţiei din Miercurea-Ciuc de măcinare a dolomitei. „Partizanul” Gheorgheni . Pe linia preocupărilor pentru lărgirea continuă a colaborării cu întreprinderile industriei repu-blicane, întreprinderea de industrie locală „Par- J tizanul" din Gheorgheni a asimilat fabricaţia unui nou produs: cutii capsulate utilizate la tablourile electrice industriale şi pentm blocurile de tol cuinţe, în acest an se vor produce 60.000 bucăţi de asemenea cutii. Paralel, a fost perfecţionată şi lărgită producţia diafragmelor pentru măsurarea presiunii şi debitelor fluidelor. Volumul producţiei acestor apa-rate de mecanică fină va fi în acest an de 15 ori mai mare decît în 1969, anul cînd a fost asi-imilată fabricaţia acestui produs. CUMPHNNTĂ, NJĂ, MIERE: • • • " ' Biletul la control! CA SA POŢI CERE, trebuie întîi să dai Cu cîteva zile In urma, treceam pe la sectorul zootehnic al Cooperativei agricole de producţie din Misentea, însoţit de medicul circumscripţiei veterinare Sîncrăieni. Aici, la locul aflat sub domnia curăţeniei exemplare, în mijlocul lotului, l-am întîlnit pe îngrijitorul Gecui Petre, la un plăcut ,,taifas“ cu .. . un viţei de cîteva luni. Un om matur a fost surprins într-o joacă copilărească ! E un păcat ? Greşim oare afirmînd că bunăstarea lui îşi are punctul de plecare tocmai în astfel de gesturi? Desigur, nu. „N-aş putea dori — ne mărturisea dînsul — o satisfacţie mai mare decit aceea de a vedea animalele bine întreţinute. La lotul de care răspund n-au existat cazuri de mortalitate. Nu pot concepe acest lucru. Mă preocupă doar un singur lucru, pe care voi dori să-l realizez cît mai grabnic şi anume : să obţin cît mai mult lapte de la o vacă furajată", In prezent obţine zilnic de la lotul său 38—40 litri lapte. E un succes pe care vrea să-l depăşească şi va putea. Fiindcă e stăpînit de o mare dragoste faţă de animale. Acest om nu lucrează la Misentea decît din primăvara anului trecut, dar ţine să ne amintească că e locuitor al munţilor şi că din fragedă copilărie a prins să înveţe această „frumoasă meserie", cum o denumeşte dînsul. Adevăratul îngrijitor de animale îşi uită cu greu locul său de muncă, animalele care i-au răsplătit din plin strădaniile. Iată-l pe Nagy Bezideriu. La un moment dat s-a hotărât să părăsească sectorul zootehnic. Acum însă lucrează din nou acolo. — Ce te-a determinat, să te întorci? — l-am întrebat. — „Dacă nu îndrăgeam atît de mult animalele, nu m-aș fi reîntors niciodată. Aş vrea să ştiţi că încă din prima zi am regretat plecarea. Era însă tîrziu. în locul meu au fost angajaţi alţi îngrijitori şi cu toate că observam nepriceperea lor, nul mai puteam face nimic. Acum însă îmi voi da silinţa ca în cel mai scurt timp să readuc totul la starea de odinioară. Producţia de lapte a crescut şi acesta e doar, un prim rezultat. De altfel, în activitatea mea pornesc de la ideea că grija faţă de animale este răsplătită, cu timpul, pe măsura eforturilor depuse". Despre munca acestui om vorbesc mai bine faptele sale pentru care merită laudă, în cei şase ani de activitate continuă la sectorul zootehnic a devenit un îngrijitor priceput, cunoscător al tuturor „secretelor" meseriei. Cu cîteva zile în urmă, în puterea nopţii, a fost chemat la o fătare grea. Doi viţei îşi cereau dreptul la viaţă. Muncind ore în Şir, fără a simţi oboseala şi dovedind că ştie să se descurce la fel ca şi un specialist, a salvat ambii viţei. Acum ni-i arată şi, pe faţa lui se poate citi o deplina satisfacţie. îngrijitorul de animale profită însă şi de prezenţa medicului veterinar şi-i cere să examineze una din vacile de lapte. „Simt că ceva nu-i bine", îi spune dînsul, cu o uşoară îngrijorare. între îngrijitorii de animale de la Misentea am stat doar cîteva ore, suficient însă pentru a ne convinge că în activitatea lor sînt fapte şi realităţi demne de toată lauda şi care fac cinste acestor oameni. La cîtva timp am intrat în grajdurile sectorului zootehnic al cooperativei din Leliceani. Ni se părea că ne aflăm într-o altă lume, îngrijitorul de animale părea că lipsește cu desăvirșire. Gunoiul se afla ,la loc de cinste". Animalele se găseau într-o stare greu de descris. Nici un semn nu indica că ar exista pe undeva, ascunsă privirilor, o cît de anemică preocupare de îngrijire a animalelor. T. PÂRLEA (Continuare in pege r Zootehnia judeţului — la cola posibilităţilor şi cerinţelor actuale ! Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr.586 Marti 13 ianuarie 1970 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN Profil cotidian Fotó: M. BENEDEK Consiliul popular judeţean Harghita CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Harghita, In temeiul dispoziţiunilor art. 23 și 47 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcţionare a consiliilor populare, Avînd in vedere planul de muncă al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean pe trimestrul I, 1970, Decide: ART. 1. Se convoacă Consiliul popular al judeţului Harghita în a IV-a sesiune ordinară pe ziua de 23 ianuarie 1970, ora 9 în sala mare de şedinţă a Consiliului popular judeţean cu următorul proiect de ordine de zi : Expunerea de motive și proiectul de hotărîre privind adoptarea planului economic al Consiliului popular al județului Harghita pe anul 1970 2. Expunerea de motive şi proiectul de hotărîre privind adoptarea bugetului Consiliului popular al județului Harghita pe anul 1970. 3. Raport comun al comisiilor permanente privind realizarea planului economic şi al bugetului pe anul 1969 Propuneri şi măsuri pentru realizarea planului economic şi a bugetului pa anul 1970. 4. Ratificarea unor decizii adoptate de Comitetul executiv al Consiliului popular județean Harghita între cele două sesiuni. ART. 2. Prim-vicepreşedintele și secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei decizii. VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN IUGOSLAVIA Sosirea la Belgrad BELGRAD — Trimişii speciali Agerpres, N. Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineaţa la Belgrad, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii. Premierul român este însoţit în vizita pe care o întreprinde în R. S. F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi de Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale, Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dusan Gligorievici, membru (Continuare în pag. a 4-a) Dejun oferit de tovarăşul Mitia Ribicici Preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Bcobescu, Grigore Bîrgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu şi Vasile Şandru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreşedinte al Skupştinei Federale, Mika Spiliak, preşedintele Vecei Popoarelor a Skupştinei Federale, S. Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colabo(Continuare în pag. a 4-a) Plenara Consiliului U.J.C.A.P. Ieri a avut loc plenara Consiliului U.J.C.A.P. la care au luat parte membrii, membrii supleanţi şi aparatul Consiliului U.J.C.A.P., precum şi membrii comisiei de revizie. La plenară au luat parte de asemenea, membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid ai Comitetului executiv al Consiliului popular judetean, instructori ai Comitetului judeţean de partid, precum şi secretari ai comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid, aparatul Direcţiei agricole judeţene. După deschiderea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care , în spiritul hotărîrii recentei Plenare a C.C. al P.C.R. a propus, în vederea întăririi activităţii de conducere a U.J.C.A.P. , ca tovarăşul Ubornyi Mihail, secretar al Comitetului judeţean de partid, să fie ales şi în funcţia de preşedinte al Consiliului uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Propunerea a fost aprobată în unanimitate. în continuare, tovarăşul Ubornyi Mihail a prezentat propuneri de schimbare din funcţie a tovarăşilor Gotthard Dionisie şi Ilie Cîmpean, vicepreşedinţi ai Consiliului U.J.C.A.P. ca urmare a primirii altor însărcinări. Funcţiile de vicepreşedinţi ai consiliului au fost încredinţate tovarăşilor Búzás Blazîu şi Jakab Árpád. La al doilea punct al ordinei de zi, tovarăşul Ubornyi Mihail a vorbit despre sarcinile ce revin unităţilor agricole din judeţul nostru în lumina Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 şi plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu privire la ridicarea nivelului agriculturii şi aplicarea noilor principii ale normării, retribuirii şi organizării muncii în cooperativele agricole de producţie. ■* UN PERSONAJ IMPORTANT AL SATULUI DE AZI: Convorbire cu tovarăşul NICOLAE NISTOR, directorul Casei Centrale a Creaţiei Populare — Marea ctitorie culturală întreprinsă de partid la sate, aliată in continuu curs de desăvîrşire, cunoaşte, in zilele noastre, o etapă nouă, temeiuri şi rosturi noi. Preţioasele indicaţii privind dezvoltarea muncii cultural-educative de masă cuprinse în documentele Congresului al X-lea al P.C.R., precum şi celelalte măsuri luate în acest sens de partidul şi statul nostru, au creat un cadru nou de dinamizare a factorilor meniţi să determine dezvoltarea sa culturală. În rîndul acestor factori, un loc de prim plan îl ocupă directorul căminului cultural. Cine este şi ce trebuie să fie acest important personaj al satului contemporan, de a cărui personalitate şi însuşiri depinde, în cea mai mare măsură, succesul oricărei acţiuni culturale ? — în ultima vreme, problema aşezării activităţii cultural-educative pe un fundament ştiinţific, adecvat sarcinilor şi condiţiilor actuale, a devenit obiectul a numeroase dezbateri, în paginile unor reviste de specialitate, în paginile ziarelor, au fost inserate discuţii largi pe tema care face obiectul convorbirii noastre. Ceea ce mi se pare însă că a dăunat acestor discuţii, este alunecarea către aspectul formal al lucrurilor. Or, tocmai acest lucru aş vrea să-l evităm, pe cît posibil, fapt pe care vreau să-l subliniez încă de la bun început. Şi acum, să răspund la întrebare: directorul de cămin cultural sătesc întruneşte în persoana sa multiple îndatoriri sociale. în numeroase cazuri, el este locţiitor al secretarului comitetului comunal de partid şi în această calitate trebuie să asigure o simbioză perfectă intre munca politică de masă şi cea culturală, trebuie să aibă competenţa necesară coordonării tuturor forţelor culturale din comuna sa pentru a putea să ridice viaţa culturală pe o treaptă nouă, mai înaltă. Trebuie să recunoaştem că pînă nu de mult, într-o seamă de localităţi, directorii de cămine culturale erau oameni înscăunaţi la întîmplare într-o astfel de funcţie, oameni fără pasiune şi competenţa ori puterea necesara de a influenţa opinia publică a satului, de a conduce viaţa spirituală a locului respectiv. Nu o dată, unele organe de partid şi de stat comunale îi priveau ca pe nişte auxiliari oarecare, „fete în casă“ la toate, specializaţi înmobilizări" de tot felul. Astăzi, calitatea de director de cămin cultural este extrem de importantă, a căpătat o funcţie politică de înalt ordin. — Ce însuşiri trebuie să predomine, după părerea dv., în profilul spiritual al unui director de cămin cultural ? Vocaţie este un element indispensabil, dar ea nu trebuie înţeleasă într-un sens strimt, limitat. Vocaţia nu înseamnă doar o predilecţie oarecare, o anume tragere de inimă către o preocupare culturală. Se spune, adesea, despre cite un director de cămin cultural că „are vocaţie" — pentru că ştie să „scrie" frumos conferinţele duminicale sau ştie să cînte la vreun instrument!!! Vocaţia înseamnă însă mult mai mult: înseamnă, pe lngă calităţi înnăscute, o dăruire totală muncii culturale, un sens înalt, o misiune a vieţii. Chiar şi cei mai buni directori de cămine culturale, oameni cu o temeinică cultură, trebuie să se perfecţioneze neîncetat, să atingă noi trepte de pregătire profesională, pentru a deveni, cu adevărat, propagatori competenţi ai celor mai înaintate idei ale epocii noastre. Vorbind despre vocaţia care trebuie să stea la baza rosturilor de viaţă ale unui intelectual de la sat, Dimitrie Gusti o definea drept „un sentiment profund al unei datorii naţionale de îndeplinit, dominat de pasiunea pentru lucrul de realizat, cîrmuit de conşti- inţa unei misiuni de îndeplinit. Vocaţie are, deci, o motivaţie psihosocială de prim rang şi determină impulsuri continue în existenţa unui intelectual adevărat. — Dar s-a întîmplat, şi practica a dovedit din păcate acest lucru, ca în funcţia de director de cămin cultural să fie numiţi şi oameni fără, ceea ce dv. denumeaţi vocaţie! — Oamenii fără vocaţie nu au ce căuta în nici unul din domeniile culturii. Printre directorii de Interviu consemnat de: V. MUNTEANU |Continuare în pag . 2a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI La Fabrica de încălţăminte „Modern" din Timişoara, specialişti de la serviciul creaţie examinează noile modele de poşete. de