Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-01-14 / nr. 587
r Pag. 2 dsa MIERCURI, 14 IANUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 Radio-şcoală. 15.20 Compozitorul săptămînii — Beethoven. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîntă Ion Dolănescu. 16.30 Consultaţie juridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. 16.40 Fragmente din concertul de prime audiţii de muzică corală şi uşoară. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Muzică populară. Solişti: Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Stanciu Simion şi Nicolae Bob Stănescu. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.10 — ,,365 de cântece". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor.21.20 Melodii interpretate la vioară de Ion Calistrache. 21.30 Moment poetic. 21.35 Soliștii serii.— Anca Agemolu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră : melodii româneşti recent lansate. 23.00 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL II 13.30 Unda veselă (reluare). 14.03 Balade şi jocuri populare. 14.30 Frumoşii noştri ani — muzică uşoară. 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Muzică din opera „Rita" de Donizetti. 15.30 Melodii de Elly Roman. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 17.00 Mărturisiri pe portativ — muzică uşoară. 18.00 Cinci Stele în recital: Elena Cernei, Nathan Milstein, Wilhelm Kempff, Vasile Jianu și Andre Navarra. 19.30 Meridiane lirice. Gyula Ilyés. Emisiune de A. E. Baconsky. 19.50 Noapte bună copii. 20.00 Pe versuri de George Topîrceanu (lieduri). 20.15 Teatru radiofonic. Ciclul „Serile de comedie ale teatrului radiofonic", prezintă Radu Beligan, Barhierul din Sevilla, de Beaumarchais. 21.50 Cîntăreţi de operă interpretînd muzică uşoară. 22.20 Jazz. 23.05 Concertul orchestrei simfonice a cadrelor didactice din Bucureşti din ziua de 21 decembrie 1969. JOI, 15 IANUARIE PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă limbii române. „La aniversară" — 120 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Colaborează acad. Iorgu Iordan, Vladimir Streinu, conf. dr. Gh. Bulgăr şi poeta Ana Blandiana. 10.05 Trandafir de la Moldova, muzică populară. 10.30 Melodiile anotimpurilor. 11.05 Miniaturi de estradă. 12.00 Recital de operă Iulia Buciuceanu. 12.15 Muzică uşoară de Florentin Delmar. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. PROGRAML III 7.00 Radiojurnal. 7.10 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înainte. (emisiune pentru pionieri). 9.00 Muzică populară. 9.30 Cîntecul săptămânii. „Taina lui Făt Frumos" de Tiberiu Olah; versuri de Tiberiu Utan. 9.45 Opera comică „Blaise ciubotarul" de Philidor (ansamblul Radiodifuziunii franceze, dirijor Pierre Dervaux). 10.30 Antena tineretului. Radioenciclopedie. 10.55 Miniaturi instrumentale. Jr iţi 11.15 Cîntă Natalia Şerbănescu şi Ion Fărcaşu. 11.30 Ecran sonor. 12.03 Avanpremieră cotidiană. MIERCURI, 14 IANUARIE 18.00 deschiderea emisiunii Ex Terra '70 — emisiune-concurs pentru şcolari. 18.30 • Datini româneşti. Nuntă în Valea Bîrgăului (II). 19.00 Telejurnalul da seară. 19.20 Felicitări.. 19.40 Ancheta TV. Corso-ul al doilea ,.8" ? 20.15 Tele-cinemateca . Nibelungii. Prima parte — „Siegfried". 21.45 Muzică uşoară cu formaţia Ion Cristinoiu. 22.15 Intîlnire cu muzica. Transmisiune de la Sofia Interviziune). 22.40 Salonul literar al televiziunii. A fi scriitor tînăr. 23.45 Telejurnalul de noapte. MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita": Taina leului. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod": Baltagul. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : La nord prin Nord-Vest. TOPLIŢA — Cinematograful „ Căliman" : Noaptea generalilor. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul" : Satul plutitor. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Pipele. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Roşii şi albii. GĂLAUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Noaptea e făcută pentru ... a visa. BORSEC — Cinematograful .Izvorul și Femeia îndărătnică. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Moara cu noroc. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful": „Oltul și întoarcerea vrăjitorului. .. - 91 ^ 13 Iil. T. “ Medicul este de părere Pe timp de 1-o anual şi iarnă, cînd temperatura este relativ rece, aerul are o umiditate crescută, nu este soare din cauz acercului acoperit — ceea ce favorizează îmbolnăvirile aparatului respirator. Frigul şi aerul umed scad rezistenţa mucoasei căilor respiratorii superioare şi ca atare, infecţiile care produc îmbolnăvirea sunt mai frecvente. Agenţii patogeni care produc infecţiile căilor respiratorii superioare sunt în cele mai multe cazuri virusuri sau bacterii. Adeseori, aceste infecţii apar împreună sau succesiv. După o infecţie cu virus, evoluează deja, pe un fond bolnav şi o infecţie barsteriană care agravează evoluţia bolii. Infecţiile căilor respiratorii superioare indiferent de ce origine sunt, se manifestă prin simptome generale şi locale. Simptomele locale sunt: guturai caracterizat prin iritaţii ale căilor respiratorii superioare, nas, faringe, faringe sau chiar trahee, care provoacă strănuturi frecvente, şi chiar tuse iritativă. Apare o secreţie mai abundentă a căilor respiratorii superioare, fiind de cele mai multe ori observată secreţia crescută a nasului. La aceste simptome, de multe ori se asociază şi acuze din partea conjunctivitelor, senzaţia de corp străin în ochi, lăcrimate. Toate aceste simptome locale sunt însoţite frecvent de simptome generale, ca : cefalee, indispoziţie, frison, febră, dureri musculare, uneori chiar şi articulare. La copii mai pot apare greţuri, vărsături şi colici abdominale în special în cazul amigdalitelor acute. Dacă analizăm din punct de vedere al tabloului anatomo-clinic, infecţiile căilor respiratorii superioare distingem : rignite, faringite, laringite, traheite şi bronşite. în general, aceste infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, se vindecă în 4—5 zile ; diaco febra durează mai mult înseamnă că a survenit o complicaţie. Complicaţiile infecţiilor acute ale căilor respiratorii superioare, de multe ori pot avea consecinţe grave imediate sau tardive, care, de asemenea, sunt multiple şi nu este cazul să fie înşirate în cadrul acestui articol. Ceea ce trebuie să ştim despre infecţiile acuite ale căilor respiratorii este că dacă apare la sugari, la copii mai mici, la copii distrofici, la bolnavi cronici adulţi e foarte necesar să fieconsultat medicul curant din prima zi de îmbolnăvire, pentru a stabili diagnosticul şi conduita terapeutică corectă. Dacă apare un guturai la un adult de altfel sănătos, fără febră se poate încerca cu revulzivante ca: băi calde la picioare, frecţii, repaus 2—3 zile, în încăperi normal încălzite fără praf şi fum de ţigară. Recomandăm însă că şi înaceste cazuri este mai corect să fie consultat medicul curant pen- , tru a decide asupra diag- nosticului şi a conduitei terapeutice. Prevenirea acestor afecţiuni se face prin călirea organismului, prin plimbări în aer luer, cu o îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată sezonului rece. Evitarea supraîncălzirii încăperilor de unde bolnavii ieşind, chiar pentru scurt timp în aer umed şi rece, poate să răcească, în special, în şcoli şi unităţi preşcolare trebuie să fie mai bine supravegheaţi elevii, ca atunci cînd ies din sala de clasă încălzită, în recreaţie să se îmbrace bine. Să fie supravegheată joaca lor pentru a evita suprasolicitarea prin mişcări exagerate, inutile. Copiii să fie învăţaţi de părinţi ca în special, cînd se află în aer liber şi cînd fac sport să respire pe nas, deoarece astfel aerul se încălzeşte pînă ajunge în faringe, faringe şi arborele bronşic. Alimentaţia în sezonul rece trebuie să conţină mai multe calorii, deoarece cheltuiala de energie a organismului este mare — trebuie însă să fie bogată şi în albumine şi vitamine, în special vitamina C care se găseşte în fructe proaspete, în varză acră şi vitamina A, în ouă, carne, morcovi şi apele. Este mai uşor a proveni îmbolnăvirea decit a trata deja boala care s-a instalat , de aceea părinţii şi educatorii trebuie să folosească toate metodele care le stau la dispoziţie pentru întărirea rezistenţei organismului, prin călirea acestuia. FR. JESZENSZKY, medic inspector în drumeţie pe cărările munţilor Harghita HARGHITEI lut de mîini. Mirajul formelor încrustate in meștere I 4 II Profil de artist popular Un tînăr ca oricare altul• •• Pasiunea artei nu cunoaşte vîrstă. Pe cuprinsul Harghitei unde am întîlnit atîţia artizani patriarhaii venind cu taina meşteşugului cioplitului în piatră sau lemn, din vremuri ca şi imemoriale, se intîlnesc, în egală măsură, contingente tinere de artizani, statornici cultivatori de frumoase tradiţii artistice. Pentru că arta populară se derulează în generaţii, necunoscînd hiatusuri! Comorile sufletului popular sînt nesecate şi tînărul artist pe care îl prezentăm vine să ne confirme spusele de mai sus. Dacă intr-unul din numerele trecute prezentam un artist popular septuagenar, iată-ne astăzi în faţa altuia care este în pragul împlinirii unui sfert de veac! Szőke Géza este un talent autentic în plină devenire. Cele create pînă acum sînt o afirmare a unei fantezii bogate, aşteptîndu-şi confirmări ulterioare. Tînărul lucrează în os. Dincoarne, realizează minunate lămpi de plafon, vaze simbolice pentru flori etc. Materia primă este rară, de aceea şi pasiunea „sculptorului" este pusă la încercare! Figurine pline de graţie execută Szőke Géza şi din rămurişul pomilor (căpriori, cerbi, lampioane etc.). Lemnul inert al arborilor prinde viaţă şi valoare decorativă sub ochii scrutători ai tînărului meşter. Utilul se îmbină cu esteticul în fiecare din lucrările sale. O bibliotecă din fier şi lemn, gîndită modern este o frumoasă carte de vizită. Care este vîrsta îndeletnicirilor artistice ale acestui iubitor de frumos, şi nu numai iubitor ci şi creator? în timpul facultăţii a participat la expoziţia de arte plastice a studenţilor clujeni, „Primăvara studenţească" (1964), unde a expus un cerb şi un căţeluş, lucraţi în tulpini de liliac. Szőke Géza este astăzi unul dintre acei mulţi căutători de forme pure în aglomerarea amorfă din natură. O plimbare în hăţişul codrului îmbracă la turistul nostru un aspect foarte profesional! Rădăcini risipite la întîmplare, ramuri uscate, informe sunt intuite de Géza în combinaţii armonice ascunse. Şi din aceste materii prime se nasc metafore şi minunăţii artizanale! Formele toate se găsesc în templul, naturii, se cere ca noi să le descoperim — sună principiul creativ al tînărului artist popular ! Evident că are numeroase planuri de viitor. Va trece la o sistematică destăinuire a lemnului, continuând frumoasele tradiţii locale din împrejurimile Ciucului ale sculpturii în lemn. Un mobilier din tulpini, gravură în lemn sunt intenţiile apropiate ale acestui tînăr artist din Miercurea-Ciuc. Nobleţea unei asemenea profesii de credinţă nu mai are nevoie a fi subliniată ! / V. EMIL Szőke Géza, tînărul „sculptor", care realizează figurine pline de graţie din cele mai variate materiale. .......... ............................. nPRINCEPELE EUGEN BARBU Primit cu entuziasm de către critica noastră literară, romanul „Princepele" este fără îndoială cartea de proză a anului de curînd încheiat. Este un eveniment de literatură și o surpriză în același timp. Evenimentul se datorează valorii artistice a scrierii, reconfirmînd talentul prozatorului, supriza este dată de ineditul abordării, Eugen Barbu aventurîndu-se acum nu în cutare mahala bucureşteană a anilor din urmă, nici în alte sfere mai mult sau mai puţin actuale, ci în plină istorie, într-o istorie de zbucium, cînd pe pămîntul ţării se desfătau, sub tutela tiranică a curţii otomane, hrăpăreţe guri fanariotice, care ameninţau să sufoce în împilare plaiurile tăinuind singe de Mircea şi Ştefan, de luptători acoperiţi de glorie de două milenii încoace. Epoca este prin urmare cea a veacului al XVIII-lea, tratarea insă este a unui contemporan cu noi care privește înapoi polemic, cu patimă, înfierînd un trecut negru ! Altfel spus, „Princepele“ este o reconstituire documentată a unui moment de criză din istoria acestor meleaguri. Ori, ace asociere cu tratatul lui Nicolae Machiavelli, cu un litiu identic, ni se pare artificială, chiar dacă paginile romanului de ţaţă pomenesc de numele italianului. Epoca fanariotă atît de împănată de conflicte i-a furnizat scriitorului nostru un material de inedită culoare. Corupţia întreţinută de „princepele“ fanariot la curtea domnească, slujbaşii decăzuţi cu care s-a înconjurat spre a fi la modă, dintre care reţinem un personaj literar antologic in literatura noastră — Meser Ottaviano, // aerul greoi, putrefact — sunt nuanţe pe care, alţi doma unui pictor baroc, Eugen Barbu le îngroaşă contururile transformîndu-le în culori fundamentale. Şi Autorul „Groapei“ are harul limbii vechi şi înţelepte. Epoca prinde viaţă, ca şi la Sadoveanu şi totuşi altfel, prin farmecul limbajului. Grecisme, turcisme, slavonisme pigmentează lexicul lecturii, făcînd-o pe alocuri criptică. Ne întîlnim cu un București oriental, scăldat in mistere, cu o lume putredă, perversă. Domnia Princepelui spoliator este in totală vrăjmășie cu poporul, tare Îndură cil îndură, mocnind nestăvilită revoltă. Datinile pămîntene au fost încălcate de ordinea fanariotă, iar diabolicul sfetnie — Ottaviano, nu face decit să accentueze declinul acesteia. Scriitorul opune in paginile cărţii, ca replică mai mult simbolică, atît Princepelui cit şi lui Meser Ottaviano, pe Ioan Valahul, învăţatul locurilor de la Carpaţi şi Dunăre. Bătrînul loan, personaj din stirpea sadovenianului Kesarion Breb, este prevestitorul iminentei căderi a stăpînirii străine, ostilă obiceiurilor pomenite din bătrîni. loan îi citeşte Princepelui din cartea veche a neamului, nesliindu-se a-i arunca in faţă adevărul: „Pămîntul ţi-este străin şi nu-ţi ascund că neamul nu vă iubeşte. El este plecat cu capul său în ţărină, dar mintea lui visează la alţi domnitori, ai săi, ce-i ştiu obiceiurile şi nu-1 suduie şi nu-1 jeluiesc...“. loan Valahul se retrage apoi in munţi, la mănăstiri, intre ai săi, unde se iveşte tăinuit răzbunătorul! Eugen Barbu urmăreşte cu măiestrie degringolada fanariotismului, investigind mediile epocii. Comploturi puse la cale meşteşugit, camarila domnească privită in toată goliciunea ei, petreceri orgiastice de apocalips, intrigile ţesute la poarta otomană, fatala moarte a acelui duh al răului (Ottaviano) etc. se împletesc debordant într-o perspectivă simbolică. „Princepele“ este cartea line lumi apuse, reînviate artistic pentru a muri din nou ! O carte exhalind numai miasme sufocante, înfierînd un univers revolut, spre a fi de pildă istoriei. Chiar şi din putregai născuţi, mugurii sint muguri, vrea să spună generalizînd metaforic autorul! Din crepusculul general ţişnesc lumini pedepsitoare. Vorbele lui loan Valahul adresate Princepelui sunt grele de sensuri: „...sfieşte-te in faţa acestor morminte ce stau nepăsătoare în soare şi-ţi rinjesc !“ Chiar şi în acele vremuri tulburi, mîndria acestor pămînturi a rămas neîntinată ! C. COSTIN* Cronica cărţii // încă două autosalvări Aşa cum suntem informaţi de Direcţia sanitară, zilele acestea au fost recepţionate încă două autosalvări: la Miercurea-Ciuc şi respectiv Vlăhiţa. Astfel transportarea urgentă a bolnavilor la spitalele de specialitate va fi uşurată. In viitorul apropiat, unităţile sanitare vor recepţiona numeroase instrumente medicale şi aparatură modernă. Toate acestea se situează pe linia îmbunătăţirii continue a asistenţei sanitare, a oamenilor muncii din judeţul nostru. O veste pentru cei mici în oraşul Gheorgheni, va fi dat în folosinţă, în cursul săptămînii viitoare,pe strada Gábor Áron, o nouă unitate comercială, care va pune în vînzare jucării. Iniţiativa aparţine conducerii O.C.L.-ului care vine în întâmpinarea celor mici şi a părinţilor lor. Valoarea lucrărilor executate pentru reamenajarea localului, precum şi alte îmbunătăţiri aduse, se ridică la peste 35.000 lei. HARGHITEI CALENDAR 14 IANUARIE 1934 A murit Ioan Cantacuzino, savant, medic şi bacteriolog fondator al şcolii române moderne de microbiologie şi medicină experimentală (n. 1863) I BREVIAR |j cultural]! Anul îl, nr. 587