Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-01-14 / nr. 587

r Pag. 2 dsa MIERCURI, 14 IANUARIE PROGRAMUL I 13.00 Radiojurnal. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 Radio-şcoală. 15.20 Com­pozitorul săptăm­înii — Beethoven. 16.00 Radio­jurnal. 16.20 Cîntă Ion Dolănescu. 16.30 Consul­taţie juridică. Răspun­suri la scrisorile ascultă­torilor. 16.40 Fragmente din concertul de prime audiţii de muzică corală şi uşoară. 17.05 Antena tineretului. Studioul ele­vilor. 17.30 Muzică popu­lară. Solişti: Maria Ciob­a­­nu, Ion Cristoreanu, Stanciu Simion şi Nicolae Bob Stănescu. 18.03 Ştiin­ţă, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adre­sa dumneavoastră. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săp­­tămîna unui meloman. 20.10 — ,,365 de cânte­ce". 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor.­21.20 Melodii in­terpretate la vioară de Ion Calis­trache. 21.30 Moment poetic. 21.35 So­liștii­ serii.— Anca Age­­molu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră : melodii româ­neşti recent lansate. 23.00 Concert de muzică uşoa­ră. PROGRAMUL II 13.30 Unda veselă (re­luare). 14.03 Balade şi jocuri populare. 14.30 Frumoşii noştri ani — muzică uşoară. 14.55 Şti­inţa la zi. 15.00 Muzică din opera „Rita" de Do­nizetti. 15.30 Melodii de Elly Roman. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Radio­jurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 17.00 Mărturi­siri pe portativ — muzi­că uşoară. 18.00 Cinci Stele în recital: Elena Cernei, Nathan Milstein, Wilhelm Kempff, Vasile Jianu și Andre Navarra. 19.30 Meridiane lirice. Gyula Ilyés. Emisiune de A. E. Baconsky. 19.50 Noapte bună copii. 20.00 Pe versuri de George Topîrceanu (lieduri). 20.15 Teatru radiofonic. Ciclul „Serile de comedie ale teatrului radiofonic", pre­zintă Radu Beligan, Bar­­hierul din Sevilla, de Beaumarchais. 21.50 Cîn­­tăreţi de operă interpre­­tînd muzică uşoară. 22.20 Jazz. 23.05 Concertul or­chestrei simfonice a ca­drelor didactice din Bucu­reşti din ziua de 21 de­cembrie 1969. JOI, 15 IANUARIE PROGRAMUL I 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Odă lim­bii române. „La aniver­sară" — 120 de ani de la naşterea lui Mihai E­­minescu. Colaborează a­­cad. Iorgu Iordan, Vla­­­dimir Streinu, conf. dr. Gh. Bulgăr şi poeta Ana Blandiana. 10.05 Tranda­fir de la Moldova, muzică populară. 10.30 Melodiile anotimpurilor. 11.05­ Miniaturi de estra­dă. 12.00 Recital de o­­peră Iulia Buciuceanu. 12.15 Muzică uşoară de Florentin Delmar. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Intîl­­nire cu melodia popula­ră şi interpretul prefe­rat. PROGRAML I­II 7.00 Radiojurnal. 7.10 Program muzical de di­mineaţă. 8.10 Tot înain­te. (emisiune pentru pio­nieri). 9.00 Muzică popu­lară. 9.30 Cîntecul săp­tămânii. „Taina lui Făt Frumos" de Tiberiu O­­lah; versuri de Tiberiu Utan. 9.45 Opera comică „Blaise ciubotarul" de Philidor (ansamblul Ra­diodifuziunii franceze, di­rijor Pierre Dervaux). 10.30 Antena tineretului. Radioenciclopedie. 10.55 Miniaturi instrumentale. Jr iţi 11.15 Cîntă Natalia Şer­­bănescu şi Ion Fărcaşu. 11.30 Ecran sonor. 12.03 Avanpremieră cotidiană. MIERCURI, 14 IANUARIE 18.00 deschiderea emi­siunii Ex Terra '70 — e­­misiune-concurs pentru şcolari. 18.30 • Datini româneşti. Nuntă în Valea Bîrgăului (II). 19.00 Telejurnalul da seară. 19.20 Felicitări.. 19.40 Ancheta TV. Cor­­so-ul al doilea ,.8" ? 20.15 Tele-cinemateca . Nibelungii. Prima parte — „Siegfried". 21.45 Mu­zică uşoară cu forma­ţia Ion Cristinoiu. 22.15 Intîlnire cu muzica. Transmisiune de la Sofia Interviziune). 22.40 Salo­nul literar al televiziunii. A fi scriitor tînăr. 23.45 Telejurnalul de noapte. ­ MIERCUREA-CIUC — Ci­­nematograful „Harghi­ta": Taina leului. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Homo­­rod": Baltagul. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : La nord prin Nord-Vest. TOPLIŢA — Cinematograful „ Călim­an" : Noaptea generalilor. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro­­gresul" : Satul plutitor. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Pipele. CIUMANI — Cinematograful „Cultural" : Roşii şi albii. GĂLAUŢAŞ — Cinematograful „Bradul" : Noaptea e făcută pentru ... a visa. BORSEC — Cinematograful .Izvorul ș­i Femeia îndărătnică. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Moara cu noroc. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful": „Oltul ș­i întoarcerea vrăjitorului. .. - 9­1 ^ 1­3 Iil. T.­­ “ ­ Medicul este de părere Pe timp de 1-o anual şi iarnă, cînd temperatura este relativ rece, aerul are o umiditate crescută, nu este soare din cauz a­­cercului acoperit — ceea ce favorizează îmbol­năvirile aparatului respi­rator. Frigul şi aerul u­­m­ed scad rezistenţa mu­­coasei căilor respiratorii superioare şi ca atare, infecţiile care produc îm­bolnăvirea sunt mai frec­vente. Agenţii patogeni care produc infecţiile căilor respiratorii superi­oare sunt în cele mai multe cazuri virusuri sau bacterii. Adeseori, aceste infecţii apar împreună sau succesiv. După o in­fecţie cu virus, evoluea­ză deja, pe un fond bol­nav şi o infecţie barste­­riană care agravează e­­voluţia bolii. Infecţiile căilor respira­torii superioare indife­rent de ce origine sunt, se manifestă prin simp­­tome generale şi locale. Simptomele locale sunt: guturai caracterizat prin iritaţii ale căilor respira­torii superioare, nas, fa­ringe, faringe sau chiar trahee, care provoacă strănuturi frecvente, şi chiar tuse iritativă. Apa­re o secreţie mai abun­dentă a căilor respira­torii superioare, fiind de cele mai multe ori observată secreţia cres­cută a nasului. La aceste simptome, de multe ori se asociază şi acuze din partea conjunctivitelor, senzaţia de corp străin în ochi, lăcrimate. Toate aceste simptome locale sunt însoţite frec­vent de simptome gene­rale, ca : cefalee, indis­poziţie, frison, febră, du­reri musculare, uneori chiar şi articulare. La copii mai pot apare gre­ţuri, vărsături şi colici abdominale în special în cazul amigdalitelor a­­cut­e. Dacă analizăm d­in punct de vedere al ta­bloului anatomo-clinic, in­fecţiile căilor respiratorii superioare distingem : ri­­g­nite, faringite, laringite, traheite şi bronşite. în general, aceste in­fecţii acute ale căilor respiratorii superioare, se vindecă în 4—5 zile ; diaco febra durează mai mult înseamnă că a sur­venit o complicaţie. Com­plicaţiile infecţiilor acu­te­ ale căilor respiratorii superioare, de multe ori pot avea consecinţe gra­ve imediate sau tardive, care, de asemenea, sunt multiple şi nu este ca­zul să fie înşirate în ca­drul acestui articol. Ceea ce trebuie să ştim despre infecţiile a­­cuite ale căilor respira­torii este că da­că apare la sugari, la copii mai mici, la copii distrofici, la bolnavi cronici adulţi e foarte necesar să fie­­consultat medicul curant din prima zi de îmbolnăvire, pentru a stabili di­agnosticul şi conduita terapeutică co­rectă. Dacă apare un gu­turai la un adult de alt­fel sănătos, fără febră se poate încerca cu revulzi­­vante ca: băi calde la picioare, frecţii, repaus 2—3 zile, în încăperi normal încălzite fără praf şi fum de ţigară. Recomandăm însă că şi în­­aceste cazuri este mai corect să fie consul­tat medicul curant pen- , tru a decide asupra diag-­­ nosticului şi a conduitei terapeutice. Prevenirea acestor a­­fecţiuni se face prin că­­lirea organismului, prin plimbări în aer lu­­er, cu o îmbrăcăminte şi încăl­ţăminte adecvată sezonu­­lui rece. Evitarea supra­încălzirii încăperilor de u­n­d­e bolnavii­­ ieşin­d, chiar pentru scurt timp în aer umed şi rece, poa­te să răcească, în special, în şcoli şi unităţi preşcolare trebuie să fie mai bine supra­vegheaţi elevii, ca atunci cînd ies din sala de cla­să încălzită, în recreaţie să se îmbrace bine. Să fie supravegheată joaca lor pentru a evita supra­solicitarea prin mişcări exagerate, inutile. Copiii să fie învăţaţi de părinţi ca în special, cînd se află în aer liber şi cînd fac sport să respire pe nas,­­ deoarece astfel aerul se încălzeşte pînă ajunge în faringe, faringe şi arbo­rele bronşic. Alimentaţia în sezonul rece trebuie să conţină mai multe calorii, deoa­rece cheltuiala de ener­gie a organismului este mare — trebuie însă să fie bogată şi în albumine şi vitamine, în special vitamina C care se gă­seşte în fructe proaspete, în varză acră şi vitamina A, în ouă, carne, mor­covi şi apele. Este mai uşor a pro­veni îmbolnăvirea de­cit a trata deja boala care s-a instalat , de a­­ceea părinţii şi educato­rii trebuie să folosească toate metodele care le stau la dispoziţie pentru întărirea rezistenţei orga­nismului, prin călirea a­­cestuia. FR. JESZENSZKY, medic inspector în drumeţie pe cărările munţilor Harghita HARGHITEI lut de mîini. Mirajul formelor încrustate in meștere I 4­ I­I Profil de artist popular Un tînăr ca oricare altul• •• Pasiunea artei nu cu­noaşte vîrstă. Pe cuprin­sul Harghitei unde am întîlnit atîţia artizani patriarhaii venind cu taina meşteşugului cio­plitului în piatră sau lemn, din vremuri ca şi imemoriale, se in­­tîlnesc, în egală măsu­ră, contingente tinere de artizani, statornici culti­vatori de frumoase tra­diţii artistice. Pentru că arta populară se derulea­ză în generaţii, necunos­­cînd hiatusuri! Comorile sufletului popular sînt ne­secate şi tînărul artist pe care îl prezentăm vine să ne confirme spusele de mai sus. Dacă intr-unul din numerele trecute pre­zentam un artist popular septuagenar, iată-ne as­tăzi în faţa altuia care este în pragul împlinirii unui sfert de veac! Szőke Géza este un ta­lent autentic în plină de­venire. Cele create pînă acum sînt o afirmare a unei fantezii bogate, aş­­teptîndu-şi confirmări ul­terioare. Tînărul lucrea­ză în os. Din­­coarne, rea­­lizează minunate lămpi de plafon, vaze simbolice pentru flori etc. Materia primă este rară, de a­­ceea şi pasiunea „sculp­torului" este pusă la în­cercare! Figurine pline de graţie execută Szőke Géza şi din rămuri­şul pomilor (căpriori, cerbi, lampioane etc.). Lemnul inert al arborilor prinde viaţă şi valoare decorativă sub ochii scrutători ai tînărului meşter. Utilul se îm­bină cu esteticul în fie­care din lucrările sale. O bibliotecă din fier şi lemn, gîndită modern este o frumoasă carte de vizită. Care este vîrsta înde­letnicirilor artistice ale acestui iubitor de fru­mos, şi nu numai iubi­tor ci şi creator? în timpul facultăţii a parti­cipat la expoziţia de ar­te plastice a studenţilor clujeni, „Primăvara stu­denţească" (1964), unde a expus un cerb şi un căţeluş, lucraţi în tul­pini de liliac. Szőke Gé­za este astăzi unul dintre acei mulţi căutători de forme pure în aglomera­rea amorfă din natură. O plimbare în hăţişul co­drului îmbracă la turis­tul nostru un aspect foar­te profesional! Rădăcini risipite la întîm­plare, ra­muri uscate, informe sunt intuite de Géza în com­binaţii armonice ascunse. Şi din aceste materii pri­me se nasc metafore şi minunăţii artizanale! For­mele toate se găsesc în templul, naturii, se cere ca noi să le descoperim — sună principiul crea­tiv al tînărului artist popular ! Evident că are nume­roase planuri de viitor. Va trece la o sistematică destăinuire a lemnului,­­ continuând frumoasele tradiţii locale din împre­jurimile Ciucului ale sculpturii în lemn. Un mobilier din tulpini, gra­vură în lemn sunt inten­ţiile apropiate ale acestui tînăr artist din Miercu­­rea-Ciuc. Nobleţea unei asemenea profesii de cre­dinţă nu mai are nevoie a fi subliniată ! / V. EMIL Szőke Géza, tînărul „sculptor", care realizează figurine pline de graţie din cele mai variate materiale. .......... ............................. nPRINCEPELE EUGEN BARBU Primit cu entuziasm de către critica noastră li­terară, romanul „Princepele" este fără îndoială cartea de proză a anului de curînd încheiat. Este un eveniment de literatură și o surpriză în ace­lași timp. Evenimentul se datorează valorii artis­­tice a scrierii, reconfirmînd talentul prozatorului­, supriza este dată de ineditul abordării, Eugen Barbu aventurîndu-se acum nu în cutare mahala bucureşteană a anilor din urmă, nici în alte sfe­re mai mult sau mai puţin actuale, ci în plină is­torie, într-o istorie de zbucium, cînd pe pămîntul ţării se desfătau, sub tutela tiranică a curţii oto­mane, hrăpăreţe guri fa­­nariotice, care ameninţau­­ să sufoce în împilare pla­iurile tăinuind singe de Mircea şi Ştefan, de lup­tători acoperiţi de glo­­rie de două milenii în­coace. Epoca este prin urmare cea a veacului al XVIII-lea, tratarea insă este a unui contemporan cu noi care privește înapoi polemic, cu patimă, înfierînd un trecut negru ! Altfel spus, „Prince­pele“ este o reconstituire documentată a unui mo­ment de criză din istoria acestor meleaguri. Ori, a­ce asociere cu tratatul lui Nicolae Machiavelli, cu un litiu identic, ni se pare artificială, chiar­­ dacă paginile romanului de ţaţă pomenesc de nu­mele italianului. Epoca fanariotă atît de împănată de conflicte i-a furnizat scriitorului nostru un ma­terial de inedită culoare. Corupţia întreţinută de „princepele“ fanariot la curtea domnească, sluj­başii decăzuţi cu care s-a înconjurat spre a fi la modă, dintre care reţinem un personaj literar an­tologic in literatura noastră — Meser Ottaviano, // aerul greoi, putrefact — sunt nuanţe pe care, al­ţi doma unui pictor baroc, Eugen Barbu le îngroaşă contururile transformîndu-le în culori fundamen­tale. Şi Autorul „Groapei“ are harul limbii vechi şi în­ţelepte. Epoca prinde viaţă, ca şi la Sadoveanu şi totuşi altfel, prin farmecul limbajului. Grecis­me, turcisme, slavonisme pigmentează lexicul lec­­­­turii, făcînd-o pe alocuri criptică. Ne întîlnim cu­­ un București oriental, scăldat in mistere, cu o lume putredă, perversă. Domnia Princepelui spo­liator este in totală vrăjmășie cu poporul, tare Îndură cil îndură, mocnind nestăvilită revoltă. Datinile pămîntene au fost încălcate de ordinea fanariotă, iar diabolicul sfetnie — Ottaviano, nu face decit să accentueze declinul acesteia. Scrii­torul opune in paginile cărţii, ca replică mai mult simbolică, atît Princepelui cit şi lui Meser Otta­viano, pe Ioan Valahul, învăţatul locurilor de la Carpaţi şi Dunăre. Bătrînul loan, personaj din stirpea sadovenianului Kesarion Breb, este pre­­vestitorul iminentei căderi a stăpînirii străine, ostilă obiceiurilor pome­nite din bătrîni. loan îi citeşte Princepelui din car­­tea veche a neamului, ne­­sliindu-se a-i arunca in faţă adevărul: „Pămîn­­tul ţi-este străin şi nu-ţi ascund că neamul nu vă iubeşte. El este plecat cu capul său în ţă­­rină, dar mintea lui visează la alţi domnitori, ai săi, ce-i ştiu obiceiurile şi­ nu-1 suduie şi nu-1 jeluiesc...“. loan Valahul se retrage apoi in munţi, la mănăstiri, intre ai săi, unde se iveşte tăinuit răzbunătorul! Eugen Barbu urmăreşte cu măiestrie degringo­lada fanariotismului, investigind mediile epocii. Comploturi puse la cale meşteşugit, camarila dom­nească privită in toată goliciunea ei, petreceri orgiastice de apocalips, intrigile ţesute la poarta otomană, fatala moarte a acelui duh al răului (Ottaviano) etc. se împletesc debordant într-o perspectivă simbolică. „Princepele“ este cartea li­ne­ lumi apuse, reînviate artistic pentru a muri din nou ! O carte exhalind numai miasme sufo­cante, înfierînd un univers revolut, spre a fi de pildă istoriei. Chiar şi din putregai născuţi, mu­­gurii sint muguri, vrea să spună generalizînd me­taforic autorul! Din crepusculul general ţişnesc lumini pedepsitoare. Vorbele lui loan Valahul adresate Princepelui sunt grele de sensuri: „...sfi­­eşte-te in faţa acestor morminte ce stau nepăsă­­toare în soare şi-ţi rinjesc !“ Chiar şi în acele vremuri tulburi, mîndria acestor pămînturi a ră­mas neîntinată ! C. COSTIN* Cronica cărţii // încă două autosalvări Aşa cum suntem informaţi de Direcţia sa­nitară, zilele acestea au fost recepţionate încă două autosalvări: la Miercurea-Ciuc şi respectiv Vlăhiţa. Astfel transportarea urgentă a bolnavi­lor la spitalele de specialitate va fi uşurată. In viitorul apropiat, unităţile sanitare vor recepţiona numeroase instrumente medicale şi aparatură mo­­dern­ă. Toate acestea se situează pe linia îmbu­nătăţirii continue a asistenţei sanitare, a oame­nilor muncii din judeţul nostru. O veste pentru cei mici în oraşul Gheorgheni, va fi dat în folosinţă, în cursul săptăm­înii viitoare,­­pe strada Gábor Áron, o nouă unitate comercială, care va pune în vînzare jucării. Iniţiativa aparţine conducerii O.C.L.-ului care vine în întâmpinarea celor mici şi a părinţilor lor. Valoarea lucrărilor executate pent­ru rea­menajarea localului, precum şi alte îm­bunătăţiri aduse, se ridică la pes­te 35.000 lei. HARGHITEI CALENDAR 14 IANUARIE 1934 A murit Ioan Cantacuzino, sa­vant, medic şi bacteriolog fon­dator al şcolii ro­mâne moderne de microbiologie şi medicină experi­mentală (n. 1863) I BREVIAR |­j cultural]! Anul îl, nr. 587

Next