Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-01-29 / nr. 600

Pag. 2 FILIALA ŞTIINŢIFICĂ -factor stimulator al perfecţionării profesionale a cadrelor didactice în ansamblul vieţii culturale a oraşului nos­tru, Filiala Societăţii de ştiinţe filologice îşi află locul său, determinat de rolul pe care îl are în antrenarea cadrelor di­dactice în munca de cercetare ştiinţifică şi metodologică în dome­niul ştiinţelor filologice, contribuind la îmbunătă­ţirea activităţii metodi­­co-didactice. Filiala noas­tră, cuprinzînd un nu­măr de 55 de membri, a desfăşurat o activitate rodnică, concretizată în acţiunile pe care le-a întreprins. Reprezentan­ţii ei au participat la numeroase sesiuni ştiin­ţifice organizate de S.S.F., dintre care amin­tim pe cele ţinute la Pia­tra Neamţ (Alecu Rus­so), Piteşti (N. Bălces­­cu); Sibiu (Romantismul românesc şi romantismul european)­ , Bucureşti (Predarea literaturii în orele de limbi străine), Braşov (Cum se pregă­teşte o lucrare de grad) etc. Aceste acţiuni au creat posibilitatea acu­mulării d­e noi cunoştin­ţe, însuşirii unor metode şi procedee noi cu utili­tate sporită în munca la catedră.. Pentru a trezi intere­sul cadrelor didactice din oraş faţă de munca de cercetare ştiinţifică, filiala a iniţiat, în anul trecut, o sesiune de co­municări, în cadrul că­reia au fost prezentate materiale interesante din domeniul istoriei litera­re şi metodicii. în activitatea filialei s-au ivit şi greutăţi da­torate faptului că n-a existat o colaborare strînsă între membrii fi­­lialei, comitetul de con­ducere, Comitetul jude­ţean pentru cultură şi artă, şi Casa judeţeană a creaţiei populare. Avînd experienţa unui an de activitate şi ţinînd cont că munca în cadrul filialei cuprinde două aspecte esenţiale (de in­formare şi de cercetare) ne preocupă antrenarea mai activă a membrilor filialei în organizarea şi pregătirea simpozioane­lor, referatelor, recenzii­lor, conferinţelor, acţiuni prin care se va încer­ca o ţinere la zi cu ni­velul actual la care au ajuns diversele discipli­ne, constituind totodată o stimulare a interesului pentru munca individua­lă de cercetare. în acest sens, cadrele didactice îşi vor putea aduce con­tribuţia la cercetarea curentelor literare, ele­mentelor de teorie lite­rară aplicate la literatu­ră, diferitelor probleme de gramatică pe care le ridică procesul predării etc. Unii spun că un ca­dru didactic­­ cu greu poate face şi muncă şti­inţifică, separînd-o ne­motivat de obligaţiile di­dactice. Credem însă că adevăratul profesor tre­buie să desfăşoare o ac­tivitate multilaterală o­­rientată atît spre pregă­tirea profesională, cît şi spre culturalizarea ma­selor. El îşi poate adu­ce o substanţială contri­buţie în domeniul cer­cetării. Reamintim că re­vista „Limbă şi literatu­ră" cuprinde o rubrică specială, „Glose", în ca­drul căreia se pot pu­blica scurte informări, interpretări noi, date inedite din domeniul is­toriei literare, discuţii pe baza unor probleme de limbă etc., şi că ar fi bine ca şi membrii fi­lialei noastre, să-şi adu­că contribuţia la îmbo­găţirea acestei rubrici. De asemenea, în anul 1970, S.S.F. organizează un concurs de lucrări ştiinţifice la care pot participa cadrele didac­tice din învăţămîntul de cultură generală (în ac­tivitate sau pensionari) cu o vechime de cel pu­ţin­­Un an în filială. Lu­crările vor trebui să se încadreze în una din specialităţile: limba ro­mână, literatura română, limbi străine, literatura universală, folclor, me­­todică. Lucrările vor tre­bui înaintate S.S.F. prin filiala noastră, pînă la 15 octombrie 1970. Vor fi acordate următoarele premii: I: 3.000 lei; II: 2.000 lei; 111: 1.000 lei; menţiuni: 800 lei. O atenţie deosebită va trebui acordată în a­­nul acesta secţiilor de etnografie şi folclor, lim­bă şi literatură română, limbă şi literatură ma­ghiară. Avem un judeţ care cuprinde inepuiza­bile valori folclorice, pe care vom încerca să le dăm la iveală. De jude­ţul nostru se leagă ope­rele a numeroşi scrii­tori, aici şi-au desfăşu­rat activitatea unele a­­sociaţii cu caracter cul­tural, au apărut publi­caţii. Vom organiza, îm­preună cu Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă şi Inspectoratul şcolar, şedinţe de comu­nicări şi informări ştiin­ţifice, referate­, simpo­zioane, consfătuiri, se­siuni metodico-ştiinţifice, schimburi de experienţă, în colaborare cu U.T.C. vom căuta să atragem tinerii la diferite acţiuni şi concursuri, stimulîn­­du-le iniţiativa şi gustul pentru lectură. Ne-am planificat, pentru a da un nou impuls muncii de cercetare, ca, avînd sprijinul Casei de crea­ţie, să alcătuim o cule­gere din folclorul satu­lui Livezi, să popularizăm studiile asupra proble­melor de limbă şi lite­ratură. Toate acestea nu se pot obţine decît prin­­tr-un efort susţinut din partea membrilor filialei şi printr-o corelare ju­dicioasă a acţiunilor tu­turor factorilor de cul­tură. Numai aşa vom reuşi să contribuim la îmbogăţirea climatului spiritual al oraşului nos­tru. Prof. NICU VRABIE, secretarul Filialei So­cietăţii de ştiinţe filologice Miercurea. Ciuc N.R. Angajările de mai sus sunt bine venite şi nu ne îndoim că îşi vor găsi aplicare. Ziarul se va face pe viitor ecoul traducerii în fapte a a­­cestor inițiative... Angajatul ONU GA­­VRIL de la I.E.M. Cluj, Secţia Bălan, întreabă dacă angajaţii sezonieri au dreptul la alocaţie de stat pentru copii.­­ Potrivit art. 1 din Decretul nr. 285/1960, a­­locaţia de stat pentru copii se acordă, dacă unul sau ambii părinţi sunt angajaţi cu contrac­te de muncă pe durată nedeterminată, în orga­nizaţiile de stat. Sunt asimilaţi angajaţi­lor cu contracte de mun­că pe durată nedeter­minată, potrivit dispo­ziţiilor legale, în ce pri­veşte dreptul la alocaţie de stat, şi muncitorii ca­lificaţi pentru construcţii, încadraţi pentru lucrări de construcţii şi instala­ţii în unităţile care exe­cută asemenea lucrări în regie proprie, indiferent de durata angajării şi­ va­loarea sau termenul lu­crării, precum şi mun­citorii necalificaţi din construcţii cu domiciliul stabil în mediul urban, care, au o vechime de 3 luni fără întrerupere în aceeaşi unitate. La punctul 5 din In­strucţiunile nr. 1515/1966 ale Ministerului Finanţe­lor şi Comitetului de Stat pentru Probleme de Muncă şi Salarii, date în aplicarea Decretului nr. 285/1960, se arată că, nu se încadrează în catego­riile beneficiarilor de alocaţie de stat angaja­ţii cu contracte de mun­că pe durată determinată, cum sunt muncitorii tem­porari, sezonieri etc. KISS GAVRIL JURISTUL VĂ RĂSPUNDE 17 L HARGHITEI CALENDAR 29 IANUARIE 1900 S-a născut Iuliu Mureșianu, com­pozitor (70 ani — m. 1956). 1918 A murit Constan­tin I. Istrati, chi­mist și medic ro­mân (n. 1850). 1866 S-a născut scrii­torul francez Ro­main Rolland (m. 30.XII.1944). 1860 S-a născut scrii­torul rus A. P. Cehov (m. 1904). JOI, 29 IANUARIE PROGRAMUL­­ 13.00 Radiojurnal. 14.00 Galeidoscop muzical. 14.50 Nestemate folclorice. 15.00 Ateneu. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Ge e nou în judeţul nostru. Sibiu — ianuarie 1970. 16.50 Gîntece. 17.05 An­tena tineretului. 17.30 Album folcloric. 18.03 Mu­zică uşoară. 18.10 Orizont ştiinţific. 18.30 O melo­die pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săp­tămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.20 Compozitor şi interpret­­Adriano Celen­­tano. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Fory Eterle. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanţe. 22.50 Piese de estradă. 0.03—5.00 Estra­da nocturnă. PROGRAMUL II 13.15 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 13.30 Cine ştie, câştigă. 14.03 Muzică populară 14.30 Lexiconul compozitorilor români 14.55 Ştiinţa la zi. 15.00 Melodii care străbat lumea. 16.00 Radio­jurnal. 16.40 Cronica muzicală. 16.55 Sfatul medi­cului. 17.00 Vedete ale muzicii uşoare. 17.35 Dic­ţionar de literatură universală. 18.00 Varietăţi mu­zicale. 19.30 Arte frumoase. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Festival Beethoven. 22.15 Muzică de jazz. 22.45 Pagini corale. 23.05 Opera secolului nostru. VINERI, 30 IANUARIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 9.30 Memoria pământului românesc. 10.05 Drag mi-e cântecul şi jocul. 10.30 Muzică uşoară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii distractive. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întâlnire cu melodia populară şi inter­pretul preferat. PROGRAMUL II 6.10 Program muzical de dimineaţă. 7.00 Radio­jurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreţi. 9.00 Taragotistul Iosif Milu. 9.10 Curs de limba spa­niolă. 9.30 Piese corale. 9.45 Matineu teatral. „Stri­goii" de Henrik Ibsen. 11.20 Arii din opere. 11.35 Şirag de melodii. 12.15 Concert de prînz. 12.35 Saeculum. Conferinţe în faţa sătenilor 0 Brigada ştiinţifică de pe lingă Casa de cultură din Miercurea-Ciuc a făcut recent o nouă deplasare la Racu şi Siculeni. Membrii brigăzii au susţinu­t în faţa unui numeros auditoriu conferinţele : „Părinţi, v-aţi gândit la viitoarea profesie a copilului dv. ?“ (Zsók Ioan, profesor), „Gândirea şi limbajul" (Bálint Mihai, profesor), „Probleme de sănătate publică" (dr. Jakab Béla) şi „Igiena femeii" (dr. Kuligovszki Béla, medic) la Racu, iar la Siculeni profesorul Bartalis Árpád a expus conferinţa „Rezultatele cerce­tărilor selenare", Miklós Iosif a vorbit despre „Almanahul modern — o­­glinda vieţii cotidiene", Borsodi Ladislau despre plantele carnivore, iar Kristó Andrei despre cioloni. Toate conferinţele au fost urmărite cu viu interes, dovedindu-se încă o dată înalta ţinută şi accesibilitatea conferinţelor susţinute de membrii acestei brigăzi ştiinţifice. 0 ,,Rolul şi însemnătatea zborurilor cosmice", „Rezultatele observării rocilor lunare“ — sunt titlurile ciclului de conferinţe pe care brigăzile ştiinţifice ale Casei de cultură din Odorheiu Secuiesc le-au susţinut în localităţile de pe valea Homorodului — la Bekeş, Mărliniş, Sinpaul, Crăciunel şi Mereşti. Expunerile, bine documentate şi prezentate la un nivel accesibil, au constituit o foarte bună propagandă a cuceririlor gîndirii umane în cindu­l oamenilor muncii din comunele sus-amintite. Cu acelaşi prilej, cooperatorii au audiat un material legal, despre rolul comisiilor de judecată in cooperativele agricole de producţie. întregul şir de manifestări se înscrie in tradiţia lăudabilă, încetăţe­nită în practica brigăzilor ştiinţifice din municipiul de pe Tirnava Mare. Băile Tuşnad sub man­tia de nămeţi. O REUŞITĂ PREMIERĂ A COPIILOR. DAR DE CE LIPSEAU PĂRINŢII? Ansamblul artistic al casei pionierilor, înfiin­ţat recent, alcătuit din peste 200 de mici artişti, a prezentat duminică, in sala mare a Casei de cultură din Miercurea. Ciuc primul său specta­­col, care s-a bucurat de un binemeritat succes. Spectacolul micuţilor artişti a început cu bu­căţi corale. în continuare graţioşii dansatori ai an­samblului au executat suite de dansuri româ­neşti şi secuieşti, dînd dovadă de un real talent. Cîntece populare şi me­lodii clasice au fost in­terpretate de­­solişti vo­cali şi instrumentali, din­tre care s-au remarcat Csiszár Cătălina şi Şor­bán Zoltán. La reuşita spectacolu­lui au contribuit in ega­lă măsură directorul ca­sei pionierilor, Bodor Petru, Antal Magda, Both Elisabeta şi core­graful Kós Silvestru. Regretăm absența a­­proape totală a părinţi­lor din rindul spectatori­lor. HARGHITEI MMM ■ . 1 Adorján Eva, elevă a Şcolii pedagogice din Miercurea-Ciuc se iniţiază în tainele violinei. ADMITEREA ÎN LICEE In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică, şi liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul învăţămîntului, comunică:­ ­ Concursul de admitere se desfăşoară­­ între 22 iunie şi 3 iulie. Probele­­ practice la liceele de artă şi cu pro­­g­­ram special de educaţie fizică, pre­­c­um şi probele de aptitudini muzi­­c­­­ale şi vizita medicală la liceele pe­­i­­agogice au loc între 22 şi 24 iunie. § La concurs se pot înscrie promo­­^­taţii clasei a VIII-a a şcolii generale , care împlinesc vîrsta de cel mult 17­­ ani în cursul anului 1970. ^ Concursul de admitere în liceele­­ de cultură generală, de artă, cu pro­­­­gram de educație fizică și în liceele­­ pedagogice constă din: —* limba ro­­­­mână — scris și oral; — matemati­­­­că — scris și oral; — istoria Româ­­- oral; — limba maternă — I scris şi oral (pentru liceele cu pre­­ţ darea în limbile naţionalităţilor con- 5 locuitoare). Lucrările scrise se desfăşoară în­­ aceeaşi zi, la ora 9, în întreaga ţară , după cum urmează : — limba romă-­â nă — 26 iunie ; — matematică — 27­­ iunie ; — limba maternă — 28 iunie 5 Programele concursului de admitere­­ pentru obiectele de cultură general, ^ au fost publicate în Gazeta învăţă- i mîntului (supliment), în luna decem­­­­brie 1969. Programele disciplinelor de­­ specialitate pentru concursul de ad­us matere în liceele de artă şi cu pro-­­ gram de educaţie fizică au fost pu­­­­blicate în Gazeta învăţământului nr. 1 996 din 23 mai 1969. § La liceele la care nu se vor ocupa § toate locurile se va organiza un nou­­ concurs între 28 august şi 10 sep­­­ tembrie. 17.30 Deschiderea emi­siunii. Emisiune în limba maghiară. 18.05 Film se­rial. Aventură în munţi (IX). 18.35 Mult e dulce şi frumoasă ... 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Hochei pe gheaţă. 20.00 Reflector. 20.15 Prim plan. Meteorologul Nicolae Topor. 20.45 Sta­giune lirică TV. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actualităţi literare. 22.45 Varietăţi pe pelicu­lă. Sammy Davies jr. . MIERCUREA-CIUG — Ci­nematograful „Harghi­ta" : Bătălie pentru Roma, seriile I—II, film germano-român, în cu­lori, cinemascop. ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho­­morod"­­ în împărăţia leului de argint, film germano-spaniol, în cu­lori, cinemascop. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa" : Paria, film francez în culori.­­ GIGEU — Cinematograful „Feroviarul" : Riscurile meseriei, film francez în culori. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman" : Baltagul, film româno-italian, în culori. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progre­sul" : Timidul, film sovietic, în culori. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" : Prinţul ne­gru, film german, în culori, cinemascop. VLAHIŢA — Cinematograful „Vlăhiţa" : Tinereţe fără bătrîneţe, film românesc, în culori. CIUMANI — Cinematograful „Cultural": Comi­sarul X şi banda „Trei cîini verzi", film ger­man, în culori. BORSEC — Cinematograful „Izvorul“ : Băieţii în haine de piele, film englez, cinemascop. BORSEC — Cinematograful „Borsec" : Golful Ele­na, film sovietic. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" . Că­sătorie pripită ?, film maghiar. Studioul Tîrgu Mureş JOI, 29 IANUARIE în limba română : 6—6.30 Jurnal de di­mineaţă: Sfatul medicu­lui. Varietăţi muzicale. Din programul zilei: 18— 19.30 Cronica actualităţii. Poşta muzicală. Literatu­ră şi artă. Panorama a­­nului cultural 1969 — cărţi, filme, teatru, opere muzicale. Musorgski: O noapte pe muntele Ple­şuv. Anchetă socială , îndatoriri uitate. Doine şi jocuri populare.M1 JOI, 29 IANUARIE ! ! CRONICĂ DIVERS! Clubul... suporterilor..." Confratele Vasile Căbulea de la „Scinteia tine­relului“ (de unde, mă întreb, atita „sufletism“ ?) s-a întrecut cu gluma. A dat sfoară-n ţară şi la mijlocul acestei luni s-au pus... bazele „Clubului suporterilor echipei naţionale de fotbal“. „Inven­ţia“, in fond, nu ne aparţine ; pe alte meleaguri fanatismul ,,microbiştilor" s-a materializat în for­me similare şi mai spectaculoase. Se cunosc şi la noi unele manifestări de „vie simpatie", in „Ciuleşti" şi „Ştefan cel Mare“, cu deosebire, născîndu-se peste noapte idolatrii după... idolatrii. Raţiunea creării unui nucleu de admiratori şi pătimaşi oameni de galerie, fascinaţi de „inteli­genţa“ picioarelor lui Dobrin, scamatorul din Trivale,­­■ stă in dorinţa de... unificare a poten­ţialului uman, investit cu o doză de optimism, in jurul „tricolorilor“ — aflaţi deja intr-o... vizită în continentul negru şi sudul Americii pentru pre­gătiri — domneşte o al­mosferă de entuziasm şi paradoxal amplificată acum, după ce norocul i-a aruncat pe colegii prietenului meu din Apărăto­rii Patriei — Mircea Lucescu — în... groapa cu lei. Probabil, melomani cum se mărturiseşte Dan Coe şi Hălmăgeanu ascultă „Guadalajara" —r reflexal „tragerii la sorţi“, dar asta — gîndesc ei şi o dată cu ei şi noi — pînă in seara lui 10 iunie, cind — nimic nu e imposibil! — din sipetul me­moriei se va revărsa tumultuosul „Mexico City“, cotă maximă a altitudinii, la propriu şi la fi­­gurat. De ce-am fi trişti? — cinci martori „în carne şi oase“ sau în calitatea pe care ne-o va „pro­cura“, cu certitudine, T.V., vom fi alături de acest copil-minune, ce a făcut de doi ani încoa­ce să curgă un rîu ,de cerneală, caligrafiindu-i numele : Dumitrache, de Tamango (alias Rădu­­canu), care îl aşteaptă pe Pele cu nerăbdare, de Radu Nunweiller — un fel de Boby Charlton din Obor —, de Sătmăreanu ş.a.m.d. Şi, totuşi, parcă „visul“ din iunie — coşmarul nopţilor noastre de pînă la vară — l-am fi vroit populat cu alte personaje, fiindcă, oricît geniu are ,,perla neagră“, noi, totuşi, nu-i vom putea ura succes; or­ici­tă dăruire britanicii, la fei; pe cil l-am admirat pe Adamec pe gazonul din Mar­silia, pe atît ne vom arăta indiferenţi. Şi aceas­ta, nu dintr-un gest mărunt de abatere de la spiritul de sportivitate, ci pe simplul motiv că nu-i credem pe „tricolori" mai prejos decit aceș­tia. Altfel, de ce oare ne-am minări cu simpatia de ,,suporteri“ ce ne-o purtăm ? V. BIBICIOIU in Editura tehnică a apărut: APOSTOL P. „PIESE ŞI CON­STRUCŢII RADIO­ REZISTOARE“. Cartea conţine descri­erea unor elemente pa­sive de circuit întîlnite adesea în construcţiile radioamatorilor: rezis­toare, condensatoare, bo­bine. La început se prezin­tă sumar cîteva noţiuni de bază de electroteh­nică şi electronică, ne­cesare pentru înţelege­rea fenomenelor ce se petrec în circuitele fun­damentale ce folosesc aceste piese. Se dau apoi detalii cu privire la ti­purile de piese existen­te, parametrii principali ai acestora, posibilităţi şi limite de utilizare, in­­sistîndu-se asupra pie­selor care se produc în ţară. Se insistă asupra funcţionării şi utilizării unor rezistoare apărute mai recent (termistoare­­le şi varistoarele) întru­­cît acestea au utilizări din ce în ce mai varia­te. Anul II, nr. 600 Artişti amatori... gospodari In anul 1969, formaţia de teatru din comuna Lutiţa — Mugeni a pre­zentat o serie de spec­tacole la sediul căminu­lui cultural din localita­te, precum şi în depla­sări. Cei 10.000 lei rea­lizaţi din încasări vor fi folosiţi pentru reparaţii şi modernizări la cămi­nul cultural și bibliotecă.

Next